Facebook/Nicu Popescu

MAEIE îi răspunde secretarului general al CSI: Prioritatea absolută a Moldovei este integrarea în UE

Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene (MAEIE) a venit cu reacție la declarațiile secretarului general al Comunității Statelor Independente (CSI), Serghei Lebedev, potrivit cărora cooperarea cu CSI ar aduce „beneficii” țării noastre. Astfel, MAEIE a precizat că în urma unei analize ample s-a constat inoportună participarea Moldovei la mai multe tratate de cooperare. În consecință, a menționat instituția, autoritățile naționale au inițiat denunțarea tratatelor în cauză.

„MAEIE în comun cu instituțiile naționale competente a efectuat o amplă analiză a oportunității menținerii calității de stat parte a Republicii Moldova la tratatele din cadrul CSI. În urma analizei s-a constat că se consideră inoportună continuarea participării țării noastre la mai multe tratate de cooperare sectorială. Drept urmare, autoritățile naționale au demarat procesul de denunțare a respectivelor tratate”, se arată în răspunsul MAEIE pentru NM.

În același timp, Ministerul de la Chișinău a subliniat că prioritatea absolută a Republicii Moldova este aderarea la Uniunea Europeană, iar alte obiective de politică externă vor fi subordonate acestui deziderat național.

Amintim că, pe 20 aprilie, secretarul general al Comunității Statelor Independente (CSI), Serghei Lebedev, a menționat că în pofida declarațiilor mai multor politicieni moldoveni, Republica Moldova nu ar fi făcut deocamdată „niciun pas concret” în vederea părăsirii Comunității. Oficialul a declarat că este mulțumit de acest fapt, sugerând totodată că cooperarea cu CSI ar aduce „beneficii” țării noastre. Reacția a venit la o zi după ce cabinetul de miniștri a denunțat acordul privind televiziunea interstalată MIR.

***

În luna mai 2022, președintele Parlamentului Igor Grosu a declarat că după finalizarea războiului declanșat de Rusia în Ucraina, conducerea R. Moldova va trebui să ia o decizie politică cu privire la statutul de membru al CSI. De altfel, el a spus că conducerea țării nu vede necesitatea participării la evenimentele Comunității.

În noiembrie 2022, fostul premier Natalia Gavrilița a declarat că Republica Moldova rămâne membră a CSI și plătește cotizațiile anuale. Prim-ministra a menționat că acum nu este momentul pentru „decizii pripite, care ar putea duce la o escaladare”. „Desfacerea acestor acorduri nu se face peste noapte”, a precizat șefa Guvernului.

Republica Moldova plătește anual 5,7 milioane de lei pentru calitatea de membru al CSI și 3,8 milioane către Adunarea interparlamentară a CSI.

În decembrie 2022, președinta Maia Sandu a declarat că ieșirea Republicii Moldova din CSI este un proces de durată. Șefa statului a explicat această situație prin faptul că relația țării noastre cu această organizație se bazează pe câteva sute de acorduri, multe dintre ele bilaterale și pe plan economic. Sandu a menționat că aceste acorduri sunt analizate în prezent, pentru a se vedea din care acorduri este posibilă retragerea și care ar urma să fie păstrate.

Iar pe 16 februarie, premierul Dorin Recean a declarat că Guvernul ar putea denunța „o parte a acordurilor” Comunității Statelor Independente (CSI) care nu funcționează.

„Obiectivul strategic al Republicii Moldova este integrarea în Uniunea Europeană, urmărind interesele cetățenilor republicii noastre. Este evident că anumite acorduri din Comunitatea Statelor Independente nu funcționează. Cred că o parte din aceste acorduri vor fi gradual denunțate”, a menționat Dorin Recean.

Ulterior, ministrul Afacerilor Externe Nicu Popescu a declarat că Republica Moldova va demara procesul de denunțare a câtorva acorduri semnate în cadrul CSI. Potrivit lui, retragerea din aceste acorduri se datorează faptului că ele „nu sunt relevante sau nu funcționează sau nu se aplică sau sunt în defavoare Republicii Moldova”.

Pe 20 martie, autoritățile Moldovei au anunțat că acordul cu privire la garanțiile de drept și internațional în vederea activității libere și independente a Teleradiocompaniei „MIR” ar putea fi denunțat. Membrii Comisiei politică externă și integrare europeană s-au convocat într-o ședință și au avizat pozitiv o inițiativă a Guvernului care prevede acest lucru.

Ulterior, membrul Consiliului pentru Drepturile Omului din Rusia Alexandr Brod a declarat că Moldova „continuă să adopte cea mai proastă experiență rusofobă a Occidentului, limitând activitatea mass-mediei ruse”. El a amintit de situația cu compania MIR. „Astfel de acțiuni pot fi calificate cu încredere drept discriminare severă împotriva rușilor din Moldova, al căror număr este de peste 200 de mii de oameni”, a conchis el.

Pe 4 aprilie, purtătorul de cuvânt al Guvernului Daniel Vodă a anunțat că „în premieră, țara noastră nu va oferi bani pentru televiziunea interstatală MIR”. Reprezentantul Guvernului a adăugat că „Republica Moldova, din banii contribuabililor, va oferi zero lei pentru propagandă și dezinformare”.

Ulterior, pe 19 aprilie, Guvernul a aprobat denunțarea Acordului privind crearea Teleradiocompaniei Interstatale, semnat la Bișkek în 1992 și a Acordului cu privire la garanțiile de drept internațional, în vederea activității libere şi independente a Teleradio Companiei „MIR”, semnat la Așgabat în 1993. În acest context, reprezentanța Teleradiocompaniei „MIR” în Moldova urmează a fi radiată ca entitate juridică în registrele Camerei Înregistrării de Stat.

***

Precizăm că în prezent, posturile de televiziune comune pentru spațiul CSI – „Mir TV” și „Mir 24” nu dețin licență de emisie eliberată de Consiliul Audiovizualului și, respectiv, nu sunt furnizori de servicii media în Republica Moldova.

În perioada anilor 2000-2022, din bugetul de stat, către Reprezentanța din Republica Moldova a Teleradiocompaniei Interstatale „MIR” au fost achitate mijloace financiare în sumă de circa 40,3 mil lei.


Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.


If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Un galerist originar din Chișinău, care pledează împotriva războiului din Ucraina, este cercetat penal în Rusia

Autoritățile ruse au deschis o cauză penală împotriva unui grup de membri ai Comitetului Anti-război al Rusiei – organizație creată după declanșarea invaziei din Ucraina, pentru „organizarea unui grup terorist sau participarea la acesta”. Printre figuranții dosarului se numără și galeristul Marat Ghelman, originar din Chișinău. Anterior, acesta a fost declarat „agent străin” în Rusia și a fost inclus în „lista teroriștilor și extremiștilor” a țării.

FSB a anunțat pe 14 octombrie pornirea unui dosar penal împotriva mai multor membri ai Comitetului Anti-război al Rusiei: ex-șeful companiei IUKOS Mihail Hodorkovski, fostul prim-ministru Mihail Kasianov, politicienii Garry Kasparov, Vladimir Kara-Murza și Dmitri Gudkov, politologul Ekaterina Șulman, economiștii Serghei Guriev și Serghei Alexașenko, oamenii de afaceri Boris Zimin și Evgheni Cicivarkin, jurnaliștii Kirill Martînov și Evgheni Kiselev, publicistul Victor Șenderovici și galeristul Marat Gelman. Aceștia sunt acuzați de „preluare violentă a puterii” și de „organizarea unui grup terorist sau participarea la acesta”.

FSB susține că Comitetul Anti-război al Rusiei a fost înființat cu scopul „preluării violente a puterii” și „schimbării ordinii constituționale în Federația Rusă”. Conform instituției, Hodorkovski și alți participanți ai organizației finanțează „unități naționaliste militarizate ucrainene” și „desfășoară activități de recrutare pentru a atrage persoane în respectivele formațiuni”, pentru ca ulterior să fie realizat un pretins „plan de preluare a puterii în Rusia prin forță”.

Totodată, FSB afirmă că pe 30 aprilie 2023 Comitetul Anti-război al Rusiei a adoptat la Berlin „documentul constituitiv al mișcării”, în care „se afirmă necesitatea lichidării actualelor autorități ale Rusiei”.

DW scrie că, cel mai probabil, documentul la care face referire FSB este „Declarația forțelor democratice ruse”, semnată pe 30 aprilie 2023, la Berlin, de 68 de opozanți și activiști plecați din Federația Rusă. Printre ei se numără Mihail Hodorkovski și alți membri ai Comitetului Anti-război al Rusiei.

Declarația subliniază caracterul criminal al invaziei din Ucraina și cere retragerea trupelor ruse de pe toate teritoriile ocupate ale statului ucrainean. De asemenea, în document se afirma că regimul președintelui Vladimir Putin este „ilegitim și criminal” și, prin urmare, „trebuie lichidat”.

Activitatea Comitetului Anti-război al Rusiei

Comitetul Anti-război al Rusiei este o organizație publică fondată de un grup de personalități și activiști din Rusia pe 27 februarie 2022, la câteva zile după începerea invaziei la scară largă asupra Ucrainei. „Coordonăm eforturile, sprijinim rușii care se opun războiului și creăm un spațiu pentru solidaritate, acțiune și ajutor reciproc pentru cei care se pronunță împotriva războiului declanșat de Kremlin”, se arată pe site-ul organizației.

Printre direcțiile sale de activitate menționate pe pagina sa web se numără colectarea de donații pentru ajutor umanitar acordat Ucrainei — inclusiv pentru centrale electrice portabile destinate spitalelor și școlilor din țară, a căror infrastructură energetică este afectată de atacurile rusești. De asemenea, organizația își propune să îi ajute pe rușii care nu susțin războiul să își apere drepturile în străinătate.

În ianuarie 2024, Procuratura Generală a Federației Ruse a declarat Comitetul Anti-război al Rusiei drept „organizație indezirabilă”. Cetățenilor ruși le este interzis să colaboreze cu astfel de organizații, să participe la evenimentele lor sau să distribuie materiale ale acestora, sub amenințarea unor pedepse care pot ajunge până la răspundere penală.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: