Tudor Mardei | NewsMaker

Maia Sandu a comentat posibilitatea de a fi primul președinte care va uni cele două maluri ale Nistrului VIDEO

Președinta Maia Sandu a declarat că retragerea trupelor ruse este prima condiție pentru rezolvarea conflictului transnistrean. „Cum vedeți dumneavoastră reintegrarea țării în momentul în care acolo avem o armată străină care stă ilegal?”, a comunicat șefa statului, întrebată despre posibilitatea de a fi primul președinte al Republicii Moldova care va uni cele două maluri ale Nistrului și dacă ar putea să o rateze. Președinta a mai spus că autoritățile de la Chișinău, inclusiv în acest an, au făcut anumiți pași pentru ca să se armonizeze sistemele. „Există acest plan, pentru asta avem nevoie de rezolvarea primei probleme majore – retragerea trupelor ruse”, a comunicat Sandu. 

La conferința de presă din data de 19 decembrie, Maia Sandu a fost întrebată dacă ar putea rata șansa să fie primul președinte al Republicii Moldova care va uni cele două maluri ale Nistrului. Întrebarea a fost adresată de reporterul NewsMaker în contextul situației legate de livrările de gaz rusesc către regiunea transnistreană, care ar reprezenta atât o criză cât și o oportunitate, dar și a declarației recente a Chișinăului că reintegrarea Transnistriei ar costa un miliard de dolari.

„Întrebarea mea este: cum rezolvăm problema prezenței trupelor ruse în regiunea transnistreană? Iată cum vedeți dumneavoastră reintegrarea țării în momentul în care acolo avem o armată străină care stă ilegal? Deci, demilitarizarea și retragerea trupelor ruse este prima condiție pentru rezolvarea conflictului transnistrean. Doi, dacă vedeți, anumiți pași se fac, inclusiv în acest an s-au făcut anumiți pași pentru ca să se armonizeze sistemele: sistemul de impozitare, trebuie să urmeze sistemul bancar. Există acest plan, pentru asta avem nevoie de rezolvarea primei probleme majore – retragerea trupelor ruse”, a răspuns Maia Sandu.

În decembrie curent, vicepremierul pentru Reintegrare Oleg Serebrian a declarat că reintegrarea Transnistriei ar costa circa 1 miliard de dolari. Potrivit oficialului, majoritatea cheltuielilor vor fi direcționate către sectorul social, cum ar fi asigurările de sănătate și pensiile. Totodată, Serebrian a adăugat că beneficiile reunificării celor două maluri ale Nistrului vor fi semnificative, având în vedere potențialul industrial al regiunii, menționând că doar fabrica de metalurgie valorează mai mult de un miliard de euro. În reacție, responsabilul de „relații externe” al regiunii transnistrene Vitalii Ignatiev a spus că „principalul negociator din partea Moldovei a început să speculeze pe tema costurilor financiare ale soluționării conflictului”. Detalii AICI.

***

Menționăm că, în prezent, în regiunea transnistreană a Republicii Moldova staționează, fără acceptul Chișinăului, Grupul Operativ de Trupe Ruse (GOTR), care ar număra în jur de 2500 de militari ruși. Chişinăul cere constant retragerea trupelor și munițiilor ruse din regiunea transnistreană, însă Moscova și administrația de la Tiraspol spun că prezența acestui contingent este necesară pentru paza depozitelor de muniții de la Cobasna și menținerea misiunii de pacificare de pe Nistru. La scurt timp de la alegerea sa în calitate de președinte al țării, Maia Sandu a declarat că Rusia trebuie să-şi retragă GOTR din regiunea transnistreană, iar „misiunea de pace” rusească să fie înlocuită cu una civilă, cu mandat internațional, sub auspiciile OSCE şi ONU. Și Alianța Nord-Atlantică i-a cerut, anterior, în repetate rânduri, Rusiei, să își retragă trupele din stânga Nistrului. Cererile, însă, au rămas fără răspuns.

***

Începând cu ziua de 16 decembrie, timp de 60 de zile, Republica Moldova se va afla în stare de urgență în domeniul energetic. Starea de urgență a fost instituită în legătură cu incertitudinea privind continuarea livrărilor de gaze din Rusia spre regiunea transnistreană, începând cu 1 ianuarie 2025, atunci când expiră contractul de tranzit prin Ucraina, care nu va fi prelungit din cauza invaziei Federației Ruse în țara vecină.

Gazprom are obligația de a asigura livrarea gazelor naturale la hotarul cu Republica Moldova până la 30 septembrie 2026.

Gazprom leagă posibilitatea livrărilor de gaze pe malul stâng al Nistrului pe rute alternative – prin Turcia – de achitarea pretinsei datorii a malului drept. Pe 17 decembrie, Ministerul Energiei a confirmat informația că Gazprom nu a rezervat capacități de transport de gaze pe ruta trans-balcanică pentru luna ianuarie 2025. Detalii AICI.

Actualmente, aproximativ 5,7 milioane de metri cubi gaz tranzitează zilnic Ucraina din Rusia, fiind livrat în regiunea transnistreană. Din această cantitate sunt asigurate necesitățile de consum pentru locuitorii de pe malul stâng al Nistrului și este produsă energie electrică pentru malul drept. Anterior, premierul Dorin Recean a declarat că, în lipsa producției de energie la Centrala de la Cuciurgan, aprovizionarea cu energie electrică a Republicii Moldova va fi asigurată din rețeaua europeană ENTSO-E și în special din România.

Pe 27 noiembrie, Victor Parlicov – la acel moment ministru al Energiei – a declarat că „toată lumea trebuie să înțeleagă că scenariul unei crize pe malul stâng este foarte realist” și că „dacă nu se va livra deloc gaz, regiunea transnistreană intră în colaps”. Detalii AICI.

Între timp, așa-numitul legislativ al regiunii transnistrene a aprobat instituirea „stării excepționale în economie” pe teritoriul Transnistriei. Starea excepțională a fost introdusă pe o perioadă de 30 de zile. Detalii AICI. Autoritățile nerecunoscute ale regiunii au stabilit și un plan cu măsuri care vor fi aplicate în contextul posibilei întreruperi a livrărilor de gaze în stânga Nistrului. Detalii AICI. Totodată au pregătit un plan pentru deconectări pe ore a luminii. Detalii AICI.

În timpul unui discurs la Parlament, premierul Dorin Recean s-a adresat către locuitorii regiunii transnistrene și către mediul de afaceri din stânga Nistrului. „Pentru resursele energetice trebuie să plătiți. Gazul pe gratis pentru voi a fost o momeală, acum vedeți acest lucru”, a declarat oficialul. Detalii AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

NYT: SUA ar propune reluarea importurilor de gaze rusești în Europa pentru a pune capăt războiului din Ucraina

Reluarea importurilor de cantități mari de gaze naturale rusești în Europa ar fi un element-cheie al noii propuneri a Statelor Unite ale Americii pentru încheierea războiului din Ucraina. Despre acest lucru scrie The New York Times (NYT), care citează surse familiarizate cu discuțiile.

Potrivit publicației, inițiativa a fost prezentată de Steve Witkoff și Jared Kushner, emisarii speciali ai președintelui american Donald Trump, în cadrul negocierilor cu reprezentanții Ucrainei și ai Uniunii Europene. Propunerea ar fi fost discutată și cu președintele ucrainean Vladimir Zelenski, în timpul unei întâlniri desfășurate la Kiev în septembrie.

Planul Washingtonului ar urmări să ofere Rusiei un stimulent economic pentru a pune capăt războiului, prin reluarea livrărilor de gaze naturale către Europa.

Ideea a fost însă întâmpinată cu scepticism de reprezentanții UE. Günter Sautter, principalul consilier pentru securitate al cancelarului german Friedrich Merz, s-ar fi pronunțat ferm împotriva acestei inițiative. Totodată, unii oficiali europeni și ucraineni se așteaptă ca SUA să încerce să obțină o parte din veniturile generate de exporturile de gaze rusești, potrivit surselor NYT.

SUA ar fi discutat cu Rusia despre reluarea funcționării gazoductului Nord Stream

Sursele citate de The New York Times au mai declarat că oficialii americani au discutat cu partea rusă despre posibilitatea reluării funcționării gazoductului Nord Stream, care leagă Rusia de Germania prin Marea Baltică. Conducta este nefuncțională din august 2022, când a fost avariată în urma unor explozii.

La începutul lunii octombrie, agenția Reuters a relatat, la rândul său, despre aceste discuții, citând cinci surse. Potrivit uneia dintre sursele NYT, administrația Trump consideră că reluarea funcționării Nord Stream ar fi „o sarcină ușoară” în cazul în care s-ar ajunge la un acord de pace.

Reprezentanții Casei Albe au negat însă că subiectul reluării funcționării gazoductului ar fi fost discutat. Aceștia au precizat că orice acord în această privință ar necesita o coordonare strânsă cu partenerii europeni, în cadrul unui acord de pace cuprinzător.

UE a decis să renunțe la gazele rusești până la sfârșitul anului 2027

În ianuarie 2026, Uniunea Europeană a convenit asupra eliminării treptate a importurilor de gaze naturale din Rusia, atât prin conducte, cât și sub formă de gaz natural lichefiat (GNL), până la 1 noiembrie 2027. Măsura prevede și interzicerea încheierii unor noi contracte de import de gaze cu Rusia, notează DW.

După declanșarea invaziei ruse la scară largă în Ucraina, în februarie 2022, ponderea gazelor rusești în totalul importurilor UE a scăzut considerabil. Dacă în 2021 acestea reprezentau 45% din importurile de gaze ale Uniunii, în 2024 ponderea a coborât la aproximativ 19%, iar în 2025 — la 13%.

La 1 ianuarie 2025, Ucraina a oprit tranzitul gazelor rusești către Europa, după ce a refuzat prelungirea contractului expirat cu gigantul energetic rus Gazprom.

Potrivit The New York Times, decizia provoacă pierderi anuale de aproximativ 900 de milioane de euro pentru Kiev, reprezentând veniturile pe care Ucraina le încasa din taxele de tranzit.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: