Anderi Mardari / NewsMaker

Maia Sandu, despre ieșirea R. Modova din CSI: „Când vom avansa suficient în parcursul european, vom considera și momentul potrivit”

Președinta țării Maia Sandu susține că, la modul practic, semnarea cererii de aderare la Uniunea Europeană înseamnă începutul unui drum lung, pe parcursul căruia, autoritățile vor trebui să depună eforturi considerabile pentru a se ridica la „standardele UE”. De asemenea, șefa statului a precizat, în contextul războiului din Ucraina, că statutul de membru al UE oferă garanția securității. În același timp, Maia Sandu a menționat că, pe parcursul avansării pe calea europeană, se va lua decizia privind retragerea Republicii Moldova din CSI.

În cadrul ediției din 3 martie a emisiunii „Cabinetul din Umbră” de la Jurnal TV, șefa statului a menționat că, în aceste momente dificile pentru Ucraina, a devenit și mai clar că Moldova are nevoie de sprijinul „familiei europene”.

Această familie oferă garanția securității pentru toți cei care fac parte din Uniune. Este și o garanție a bunăstării și a dezvoltării. Sunt lucruri pe care noi vrem să le construim, să le avem în țara noastră și de care să se bucure toți cetățenii”, a declarat Sandu.

Întrebată dacă decizia Chișinăului nu ar putea să stârnească nemulțumirea liderului rus Vladimir Putin, președinta țării a răspuns: „Dimpotrivă. Atunci când vom fi parte din UE, vom fi într-o siguranță mai mare. Pe de altă parte, nimeni nu a schimbat prevederea din Constituție, care spune că R. Moldova este o țară neutră și nu există nicio incompatibilitate în aspirația noastră de a deveni membră a UE și prevederea constituțională, care ține de neutralitate. Repet: în special în aceste vremuri dramatice, se justifică și mai mult dorința noastră de a face parte din familia țărilor UE”.

Despre ieșirea din CSI

Președinta țării a evitat să precizeze un termen exact în ceea ce privește retragerea Republicii Moldova din Comunitatea Statelor Independente (CSI)

Din păcate, depunerea cererii de aderare la UE nu înseamnă automat că suntem acceptați în UE. Suntem conștienți că este o cale serioasă de parcurs. Suntem conștienți, suntem gata. Este nevoie de un efort comun al tuturor cetățenilor, angajaților statului și al sectorului privat, pentru că trebuie să demonstrăm anumite standarde, să ne apropiem de standardele UE, ca să ajungem să obținem acceptarea cererii. În acest parcurs se vor întâmpla multe decizii, se va renunța la numite lucruri, vom adera la altele. Avem timp inclusiv pentru decizia cu privire la CSI”, a precizat Maia Sandu.

Aceasta a adăugat: „Atunci când vom avansa suficient în parcursul european, vom considera și momentul potrivit când R. Moldova va trebuie să renunțe la CSI”. 

Despre când ar putea fi primită Moldova în UE

Ne dorim ca cererea noastră să fie acceptată cât mai curând, dar suntem conștienți că procesul este complicat și nu se fac excepții. În mare măsură, lucrurile depind de noi. Nu în totalitate, dar depinde de noi cum ne vom organiza, vom munci și vom fi convingători. Binențeles că trebuie să avem acceptul tuturor țărilor membre și este un proces complicat, pentru că fiecare are acasă o situație politică, oameni care cred că e bine să fie extinsă UE, alții care nu sunt încântați”, a răspuns președinta țării.

Maia Sandu a precizat că este importantă reforma justiției, o bună guvernare, o îmbunătățire a calității serviciilor publice, consolidarea proceselor democratice.

Pe de altă parte, va trebui să muncim foarte mult ca să convingem țările-membre și am început deja acest lucru. Unii se întrebau de ce am avut atât de multe vizite pe extern, în special anul trecut. În cadrul acestora – oamenii ne cunosc mai bine și înțeleg cât de serios este angajamentul. Am reușit nu doar să scoatem Moldova din izolare internațională, ci să stabilim relații foarte bune, inclusiv cu state-membre ale UE, care nu sunt atât de încântate de ideea extinderii. Dar lucrurile se pot schimba”, a precizat Sandu.

Cum rămâne cu Transnistria?

Șefa statului a mai spus că nu a discutat cu oficialii europeni despre situația din regiunea transnistreană, în contextul aderării la UE.

Nu am discutat detalii despre acest lucru. Am discutat despre conflictul transnistrean și nevoia de a soluționa acest conflict, despre faptul că vedem această soluționare pe cale pașnică. Vedem soluția în una care să rezulte într-un stat funcțional, dar nu am discutat subiecte concrete. Noi am informat oficialii despre intenția noastră, dar nu am purtat discuții, pentru că procedurile înseamnă altceva. Nu se discută pe subiecte concrete, înainte să înceapă un proces aprobat la Bruxelles de către toate statele-membre”, a precizat Maia Sandu.

Amintim că, pe 3 martie, președinta țării Maia Sandu, însoțită de președintele Parlamentului Igor Grosu și premierul Natalia Gavrilița a anunțat că semnează cererea de aderare a R. Moldova la UE. Tot pe 3 martie, o cerere de aderare la UE a semnat Georgia.

Președintele Ucrainei Vladimir Zelenski a semnat pe 28 februarie cererea de aderare a țării sale la UE. Anterior, Zelenski a cerut ca UE să utilizeze o procedură specială, simplificată, pentru Ucraina.

 

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

100 de milioane de euro pentru comunicare? Cum autoritățile explică diferit destinația fondurilor europene (VIDEO)

Declarațiile autorităților privind o componentă de aproximativ 100 de milioane de euro destinată comunicării și societății civile în cadrul Planului de creștere al UE pentru Republica Moldova au stârnit reacții. Partidul Liberal Democrat (PLDM), condus de fostul premier Vlad Filat, îi cere Guvernului să publice documentele privind repartizarea fondurilor europene, după explicațiile „contradictorii” oferite de Cancelaria de Stat și președintele Parlamentului, Igor Grosu, privind această finanțare.

De la ce a pornit totul?

Totul a început pe 22 iulie, în cadrul audierilor Comisiei parlamentare pentru integrare europeană, când secretara generală adjunctă a Guvernului, Lilia Dabija, a prezentat structura Planului de creștere pentru Republica Moldova.

În timpul explicațiilor, aceasta a declarat că suma de 1,9 miliarde de euro „nu a inclus partea dedicată din grant pentru comunicare și colaborare cu societatea civilă”.

„În totalitate este 1,5 miliarde plus 520 de milioane partea de grant (…) Partea de asigurare a implementării strategiei de comunicare pentru agenda de reforme și colaborarea cu societatea civilă”, a declarat Dabija.

„100 de milioane de euro pentru comunicare și societatea civilă, care merg la societatea civilă”, a concretizat președintele Comisiei, deputatul PAS Marcel Spatari.

„Exact”, a răspuns Dabija.

Explicațiile Cancelariei de Stat

Pe 23 iulie, Cancelaria de Stat a venit cu precizări, pe rețelele de socializare, urmare a discuțiilor din Parlament, dar și a solicitării de explicații, din partea opoziției. Instituția precizează că  Planul de creștere pentru Republica Moldova – 1,9 miliarde euro este structurat după cum urmează:

– 1,5 miliarde euro – suport bugetar, sub formă de împrumut în condiții preferențiale, acordat de Uniunea Europeană.

–  520 milioane euro – asistență financiară nerambursabilă din partea Uniunii Europene.

Cancelaria de Stat a explicat că cele 520 de milioane de euro grant sunt repartizate între asistență tehnică (250 de milioane de euro), granturi investiționale (135 de milioane) și garanții pentru instituții financiare (135 de milioane). Totodată, instituția a precizat că fondurile destinate garanțiilor sunt gestionate de Comisia Europeană și nu sunt transferate în bugetul Republicii Moldova.

„Respectiv, prin Planul de Creștere, Comisia Europeană utilizează o parte din resursele planificate drept garanții pentru instituții precum Banca Europeană de Investiții, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare sau alte instituții financiare partenere, ca acestea să poată finanța proiecte în Republica Moldova.  Aceste garanții reprezintă o rezervă de risc și nu sunt transferate în bugetul Republicii Moldova”, precizează Cancelaria de Stat.

Grosu: Sunt proiecte pentru mass-media și societatea civilă

Subiectul a revenit în atenția publică pe 24 iulie. Întrebat de NewsMaker despre cele 100 de milioane de euro, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat că acestea sunt destinate finanțării proiectelor din domeniul mass-mediei, jurnalismului de investigație și societății civile.

„Sunt proiecte de finanțare pentru mass-media, pentru jurnalism de investigație, pentru societatea civilă, în sensul acesta. Eu îmi amintesc o discuție la Parlamentul European, cu participarea domnului Siegfried Mureșanu, care a argumentat și chiar a venit cu inițiativa de a suplini acest buget cu 20 de milioane, dacă nu mă greșesc, dar asta era în primăvară. Deci e pentru societatea civilă, pentru mass-media”, a explicat oficialul.

Reacții

Partidul Liberal Democrat din Moldova consideră că explicațiile autorităților sunt neclare. Formațiunea susține, într-o declarație publică emisă pe 24 iulie, că există o contradicție între poziția Cancelariei de Stat și declarațiile făcute de Igor Grosu.

„Opinia publică se confruntă cu două poziții oficiale contradictorii. Pe de o parte, Cancelaria de Stat afirmă că nu există un fond distinct de 100 de milioane de euro destinat comunicării și societății civile. Pe de altă parte, Președintele Parlamentului susține public existența acestei componente financiare și chiar majorarea acesteia”, susține PLDM.

Partidul solicită Guvernului să publice integral documentele privind repartizarea granturilor din Planul de Creștere, inclusiv anexele financiare și actele Comisiei Europene care stabilesc destinația fondurilor. Totodată, PLDM îi cere premierului Vasile Tofan să clarifice public diferențele dintre explicațiile oferite de Cancelaria de Stat și declarațiile președintelui Parlamentului.

Și primarul Ion Ceban, care este și lider al MAN, Ion Ceban, a venit cu o reacție publică. Potrivit acestuia, banii ar putea fi utilizați pentru proiecte de infrastructură, nu pentru „experți și propagandiști PAS”.

„100 de milioane de euro din fonduri europene, alocate pentru comunicare și colaborare cu societatea civilă în Republica Moldova. Iată de unde atâta laudă din partea jurnaliștilor și ONG-urilor pentru PAS. (…) Sunt 2 miliarde de lei! Nesimțiții!”, a scris Ceban pe rețele.

***

NewsMaker a solicitat clarificări din partea Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova. Poziția instituției va fi publicată după recepționarea unui răspuns.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: