Anderi Mardari / NewsMaker

Maia Sandu, despre ieșirea R. Modova din CSI: „Când vom avansa suficient în parcursul european, vom considera și momentul potrivit”

Președinta țării Maia Sandu susține că, la modul practic, semnarea cererii de aderare la Uniunea Europeană înseamnă începutul unui drum lung, pe parcursul căruia, autoritățile vor trebui să depună eforturi considerabile pentru a se ridica la „standardele UE”. De asemenea, șefa statului a precizat, în contextul războiului din Ucraina, că statutul de membru al UE oferă garanția securității. În același timp, Maia Sandu a menționat că, pe parcursul avansării pe calea europeană, se va lua decizia privind retragerea Republicii Moldova din CSI.

În cadrul ediției din 3 martie a emisiunii „Cabinetul din Umbră” de la Jurnal TV, șefa statului a menționat că, în aceste momente dificile pentru Ucraina, a devenit și mai clar că Moldova are nevoie de sprijinul „familiei europene”.

Această familie oferă garanția securității pentru toți cei care fac parte din Uniune. Este și o garanție a bunăstării și a dezvoltării. Sunt lucruri pe care noi vrem să le construim, să le avem în țara noastră și de care să se bucure toți cetățenii”, a declarat Sandu.

Întrebată dacă decizia Chișinăului nu ar putea să stârnească nemulțumirea liderului rus Vladimir Putin, președinta țării a răspuns: „Dimpotrivă. Atunci când vom fi parte din UE, vom fi într-o siguranță mai mare. Pe de altă parte, nimeni nu a schimbat prevederea din Constituție, care spune că R. Moldova este o țară neutră și nu există nicio incompatibilitate în aspirația noastră de a deveni membră a UE și prevederea constituțională, care ține de neutralitate. Repet: în special în aceste vremuri dramatice, se justifică și mai mult dorința noastră de a face parte din familia țărilor UE”.

Despre ieșirea din CSI

Președinta țării a evitat să precizeze un termen exact în ceea ce privește retragerea Republicii Moldova din Comunitatea Statelor Independente (CSI)

Din păcate, depunerea cererii de aderare la UE nu înseamnă automat că suntem acceptați în UE. Suntem conștienți că este o cale serioasă de parcurs. Suntem conștienți, suntem gata. Este nevoie de un efort comun al tuturor cetățenilor, angajaților statului și al sectorului privat, pentru că trebuie să demonstrăm anumite standarde, să ne apropiem de standardele UE, ca să ajungem să obținem acceptarea cererii. În acest parcurs se vor întâmpla multe decizii, se va renunța la numite lucruri, vom adera la altele. Avem timp inclusiv pentru decizia cu privire la CSI”, a precizat Maia Sandu.

Aceasta a adăugat: „Atunci când vom avansa suficient în parcursul european, vom considera și momentul potrivit când R. Moldova va trebuie să renunțe la CSI”. 

Despre când ar putea fi primită Moldova în UE

Ne dorim ca cererea noastră să fie acceptată cât mai curând, dar suntem conștienți că procesul este complicat și nu se fac excepții. În mare măsură, lucrurile depind de noi. Nu în totalitate, dar depinde de noi cum ne vom organiza, vom munci și vom fi convingători. Binențeles că trebuie să avem acceptul tuturor țărilor membre și este un proces complicat, pentru că fiecare are acasă o situație politică, oameni care cred că e bine să fie extinsă UE, alții care nu sunt încântați”, a răspuns președinta țării.

Maia Sandu a precizat că este importantă reforma justiției, o bună guvernare, o îmbunătățire a calității serviciilor publice, consolidarea proceselor democratice.

Pe de altă parte, va trebui să muncim foarte mult ca să convingem țările-membre și am început deja acest lucru. Unii se întrebau de ce am avut atât de multe vizite pe extern, în special anul trecut. În cadrul acestora – oamenii ne cunosc mai bine și înțeleg cât de serios este angajamentul. Am reușit nu doar să scoatem Moldova din izolare internațională, ci să stabilim relații foarte bune, inclusiv cu state-membre ale UE, care nu sunt atât de încântate de ideea extinderii. Dar lucrurile se pot schimba”, a precizat Sandu.

Cum rămâne cu Transnistria?

Șefa statului a mai spus că nu a discutat cu oficialii europeni despre situația din regiunea transnistreană, în contextul aderării la UE.

Nu am discutat detalii despre acest lucru. Am discutat despre conflictul transnistrean și nevoia de a soluționa acest conflict, despre faptul că vedem această soluționare pe cale pașnică. Vedem soluția în una care să rezulte într-un stat funcțional, dar nu am discutat subiecte concrete. Noi am informat oficialii despre intenția noastră, dar nu am purtat discuții, pentru că procedurile înseamnă altceva. Nu se discută pe subiecte concrete, înainte să înceapă un proces aprobat la Bruxelles de către toate statele-membre”, a precizat Maia Sandu.

Amintim că, pe 3 martie, președinta țării Maia Sandu, însoțită de președintele Parlamentului Igor Grosu și premierul Natalia Gavrilița a anunțat că semnează cererea de aderare a R. Moldova la UE. Tot pe 3 martie, o cerere de aderare la UE a semnat Georgia.

Președintele Ucrainei Vladimir Zelenski a semnat pe 28 februarie cererea de aderare a țării sale la UE. Anterior, Zelenski a cerut ca UE să utilizeze o procedură specială, simplificată, pentru Ucraina.

 

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Un galerist originar din Chișinău, care pledează împotriva războiului din Ucraina, este cercetat penal în Rusia

Autoritățile ruse au deschis o cauză penală împotriva unui grup de membri ai Comitetului Anti-război al Rusiei – organizație creată după declanșarea invaziei din Ucraina, pentru „organizarea unui grup terorist sau participarea la acesta”. Printre figuranții dosarului se numără și galeristul Marat Ghelman, originar din Chișinău. Anterior, acesta a fost declarat „agent străin” în Rusia și a fost inclus în „lista teroriștilor și extremiștilor” a țării.

FSB a anunțat pe 14 octombrie pornirea unui dosar penal împotriva mai multor membri ai Comitetului Anti-război al Rusiei: ex-șeful companiei IUKOS Mihail Hodorkovski, fostul prim-ministru Mihail Kasianov, politicienii Garry Kasparov, Vladimir Kara-Murza și Dmitri Gudkov, politologul Ekaterina Șulman, economiștii Serghei Guriev și Serghei Alexașenko, oamenii de afaceri Boris Zimin și Evgheni Cicivarkin, jurnaliștii Kirill Martînov și Evgheni Kiselev, publicistul Victor Șenderovici și galeristul Marat Gelman. Aceștia sunt acuzați de „preluare violentă a puterii” și de „organizarea unui grup terorist sau participarea la acesta”.

FSB susține că Comitetul Anti-război al Rusiei a fost înființat cu scopul „preluării violente a puterii” și „schimbării ordinii constituționale în Federația Rusă”. Conform instituției, Hodorkovski și alți participanți ai organizației finanțează „unități naționaliste militarizate ucrainene” și „desfășoară activități de recrutare pentru a atrage persoane în respectivele formațiuni”, pentru ca ulterior să fie realizat un pretins „plan de preluare a puterii în Rusia prin forță”.

Totodată, FSB afirmă că pe 30 aprilie 2023 Comitetul Anti-război al Rusiei a adoptat la Berlin „documentul constituitiv al mișcării”, în care „se afirmă necesitatea lichidării actualelor autorități ale Rusiei”.

DW scrie că, cel mai probabil, documentul la care face referire FSB este „Declarația forțelor democratice ruse”, semnată pe 30 aprilie 2023, la Berlin, de 68 de opozanți și activiști plecați din Federația Rusă. Printre ei se numără Mihail Hodorkovski și alți membri ai Comitetului Anti-război al Rusiei.

Declarația subliniază caracterul criminal al invaziei din Ucraina și cere retragerea trupelor ruse de pe toate teritoriile ocupate ale statului ucrainean. De asemenea, în document se afirma că regimul președintelui Vladimir Putin este „ilegitim și criminal” și, prin urmare, „trebuie lichidat”.

Activitatea Comitetului Anti-război al Rusiei

Comitetul Anti-război al Rusiei este o organizație publică fondată de un grup de personalități și activiști din Rusia pe 27 februarie 2022, la câteva zile după începerea invaziei la scară largă asupra Ucrainei. „Coordonăm eforturile, sprijinim rușii care se opun războiului și creăm un spațiu pentru solidaritate, acțiune și ajutor reciproc pentru cei care se pronunță împotriva războiului declanșat de Kremlin”, se arată pe site-ul organizației.

Printre direcțiile sale de activitate menționate pe pagina sa web se numără colectarea de donații pentru ajutor umanitar acordat Ucrainei — inclusiv pentru centrale electrice portabile destinate spitalelor și școlilor din țară, a căror infrastructură energetică este afectată de atacurile rusești. De asemenea, organizația își propune să îi ajute pe rușii care nu susțin războiul să își apere drepturile în străinătate.

În ianuarie 2024, Procuratura Generală a Federației Ruse a declarat Comitetul Anti-război al Rusiei drept „organizație indezirabilă”. Cetățenilor ruși le este interzis să colaboreze cu astfel de organizații, să participe la evenimentele lor sau să distribuie materiale ale acestora, sub amenințarea unor pedepse care pot ajunge până la răspundere penală.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: