EPC Moldova

Maia Sandu face totalurile Summitului istoric din Moldova: Principalele subiecte abordate și decizii luate

Războiul din Ucraina, eforturile comune pentru pace, precum și crizele generate de invazia Rusiei împotriva țării vecine – au fost principalele subiecte abordate pe 1 iunie de liderii europeni reuniți în Moldova. „Ne-am arătat puterea și unitatea într-un moment în care stabilitatea continentului nostru este în pericol”, a declarat președinta Maia Sandu, într-o conferință de presă susținută în comun cu prim-miniștrii Cehiei și Spaniei. Șefa statului a mulțumit celor 50 de oficiali europeni reuniți la Bulboaca și a dat asigurări că Chișinăul va depune toate eforturile pentru ca Republica Moldova să devină stat membru al UE și că va susține, și în continuare, Ucraina și poporul său.

„Astăzi, aici, la doar 20 de km de Ucraina, am reunit întregul continent pentru a reafirma hotărârea noastră colectivă și fermă de a readuce pacea în Europa.
(…) Am vorbit despre securitate, despre nevoia de a proteja continentul european de război, agresiune și amenințări hibride. Am fost cu toții de acord să ne continuăm eforturile de a continua integrarea continentului nostru printr-o mai mare cooperare strategică, o mai bună interconictivitate și mai multe acțiuni în materie de energie, reziliență și climă. Ne-am pus de acord să ne intensificăm eforturile comune pentru a ne consolida rezistența de securitate și cibernetică a infrastructurii critice europene, inclusiv rețelele de electricitate”, a declarat președinta Maia Sandu.

Președinta țării susține că, pe lângă asta, Summitul Comunității Politice Europene a permis Republicii Moldova să accelereze proiecte în beneficiul cetățenilor, care vor spori reziliența țării noastre. Între acestea – sprijinul bugetar adițional anunțat de Ursula von der Leyen în valoare de 1,6 miliarde euro, Misiunea civilă a UE lansată în Moldova, sancționarea de către UE, la solicitarea României, a oligarhilor care încearcă să destabilizeze Moldova sau sprijinul financiar norvegian, în valoare de 50 milioane euro, anunțat de premierul de la Oslo, Jonas Gahr Støre.

„Aș dori să le mulțumesc tuturor liderilor că au stat alături de Moldova. Participarea dvs. ne face să fim mândri că am găzduit acest summit, ne face mai încrezători ca niciodată în viitorul nostru. (…) Am arătat că suntem o familie – puternică și unită, de națiuni europene, care acționează împreună pentru a face continentul mai unit și mai sigur. Fiți siguri că întotdeauna vă puteți baza pe Moldova”, a mai declarat Maia Sandu.

Prim-miniștrii Spaniei și Cehiei au salutat, la rândul lor, eforturile Chișinăului în drumul către aderare la UE, dar și curajul cu care a reușit să contracareze încercările de destabilizare.

„Salutăm eforturile pe care Moldova le face pentru a deveni membră a UE. Astăzi ne-am reunit a doua oară, după prima de la Praga. Ca și atunci, și acum vrem să transmitem un mesaj de unitate. Principiile și valorile democratice care stau la baza UE sunt puse în pericol din cauza acestei agresiuni, de aceea trebuie să acționam cu toții împreună”, a declarat prim-ministrul Spaniei, Pedro Sanchez.

„Admir curajul Moldovei, modul în care face față Rusie și cum face față efectelor atacului barbar împotriva Ucrainei. Azi transmitem din nou un mesaj puternic de sprijin pentru Republica Moldova și pentru Ucraina”, a spus prim-ministrul Cehiei, Petr Fiala.

Amintim că Republica Moldova a găzduit, pe 1 iunie, un eveniment istoric pentru țara noastră – Summitul Comunității Politice Europene. 50 de lideri europeni, între ei președinți, prim-miniștri și conducători ai UE, și-au dat întâlnire în țara noastră pentru a discuta riscurile de securitate. Următorul Summit CPE va avea loc în Spania, în toamna acestui an.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

presedinte.md

Maia Sandu, către Comisia de la Veneția: Trebuie să consolidăm fundamentele juridice pentru o nouă eră

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a ținut un discurs la cea de-a 35-a aniversare a Comisiei de la Veneția, în care a vorbit despre necesitatea creării unor instrumente juridice „pentru o nouă eră”. „Și trebuie să o facem repede”, a subliniat șefa statului. Maia Sandu a menționat că, la ultimele alegeri, „moldovenii — sprijiniți de instituțiile statului, de societatea civilă și de presa liberă — și-au apărat dreptul de a alege”. „Dar haideți să fim sinceri: acest rezultat este temporar. (…) Știm că Rusia se va adapta — va testa metode noi, în țări noi”, a adăugat Maia Sandu.

„Este o onoare să mă alătur dumneavoastră pentru a celebra 35 de ani de la fondarea Comisiei de la Veneția — o instituție care reprezintă piatra de temelie a Europei democratice. Pentru Republica Moldova, rolul dumneavoastră a fost esențial. Ne-ați ghidat în elaborarea Constituției noastre, în reformarea legislației, în consolidarea justiției și în dezvoltarea cadrului de combatere a corupției. Opiniile dumneavoastră au servit adesea drept repere în cadrul procesului nostru de aderare la Uniunea Europeană”, a declarat Maia Sandu la cea de-a 35-a aniversare a Comisiei de la Veneția.

Șefa statului a mai spus că, totuși, ceea ce au construit oamenii din Moldova, cu sprijinul Comisiei de la Veneția, este în pericol.

„Există două pericole majore, adesea suprapuse, care amenință democrația astăzi — nu doar în Moldova, ci în mare parte din Europa. Primul îl reprezintă războiul pe care Rusia îl poartă împotriva Europei. Cel mai vizibil front al acestuia este agresiunea brutală împotriva Ucrainei. Dar Rusia duce și un război hibrid împotriva altor democrații europene — folosind drone, atacuri cibernetice, ingerințe în alegeri și finanțări ilicite. Al doilea pericol îl reprezintă însăși lumea digitală — o lume pentru care, în mare măsură, cadrul nostru juridic democratic nu este încă pregătit. Toate aceste amenințări s-au manifestat pe deplin în alegerile noastre recente. Acum că am avut această experiență — cu lecțiile încă proaspete — pot spune că apărarea democrației nu a fost niciodată mai dificilă, mai complexă și mai urgentă. Lumea anilor ’90 și 2000 nu mai există. Amenințările cu care ne confruntam atunci — oligarhi, politicieni corupți, instituții slabe — erau serioase. Dar acestea par minore în comparație cu ceea ce confruntăm astăzi”, a adăugat Maia Sandu.

Președinta a declarat că „Rusia nu a putut ajunge la noi cu tancurile sale”, dar „a găsit o altă cale: un asalt hibrid asupra democrației noastre”.

„Interpușii săi și grupurile criminale locale fondează partide peste noapte — șapte doar în ultimii trei ani — toate finanțate de Kremlin, toate pretinzând că sunt voci moldovenești. Un astfel de partid a fost declarat neconstituțional, după un proces îndelungat. Totuși, Moscova a creat imediat alte clone. Una dintre acestea a fost chiar lansată oficial la Moscova. Mulți dintre acești interpuși sunt figuri cunoscute: persoane corupte, care nu au fost niciodată trase la răspundere, și chiar foști judecători sau procurori înlăturați în contextul reformei — care acum servesc unei puteri străine, împotriva propriei lor țări. Ei sunt susținuți prin sume uriașe de bani care circulă invizibil, profitând de libera circulație a capitalului și de lumea opacă a criptomonedelor”, a comunicat Maia Sandu.

Șefa statului a mai spus că „moldovenii — sprijiniți de instituțiile statului, de societatea civilă și de presa liberă — și-au apărat dreptul de a alege”. „Au votat pentru democrație, pentru Europa și pentru pace. Dar haideți să fim sinceri: acest rezultat este temporar — o fereastră de oportunitate pentru a ne consolida reziliența și a accelera procesul de aderare la UE. Știm că Rusia se va adapta — va testa metode noi, în țări noi”, a adăugat Maia Sandu.

Într-un final, șefa statului s-a adresat Comisiei de la Veneția, „în calitate de gardieni ai democrației”.

„De 35 de ani, ați contribuit la construirea fundamentelor noastre juridice. Acum trebuie să le consolidăm pentru o nouă eră — astfel încât să poată proteja libertatea în următorii 35. Împreună trebuie să concepem instrumentele juridice și instituționale care să apere democrația de noile amenințări. Și trebuie să o facem repede. Trebuie să redefinim transparența, responsabilitatea și libertatea politică într-o lume în care banii, tehnologia și dezinformarea se mișcă mai repede decât legea. Aceste măsuri trebuie să se extindă și în sfera digitală, unde rețelele de socializare joacă un rol disproporționat în influențarea dezbaterii publice — acestea trebuie să ofere acces real la date, să dezvăluie dimensiunea și sursele amplificării artificiale și să se supună unor audituri independente privind practicile de moderare a conținutului și de publicitate politică”, a mai spus șefa statului.

***

Comisia de la Veneția, denumirea completă fiind Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept, este un organ consultativ al Consiliului Europei, specializat în drept constituțional. A fost înființată în 1990 după căderea regimurilor comuniste din Europa Centrală și de Est, pentru a sprijini noile democrații în elaborarea constituțiilor și a cadrului legal care să respecte principiile statului de drept, democrației și drepturilor omului. Sediul Comisiei se află la Veneția, Italia, iar componența sa include experți independenți în drept constituțional proveniți din cele peste 60 de state membre, inclusiv Republica Moldova.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: