EPC Moldova

Maia Sandu face totalurile Summitului istoric din Moldova: Principalele subiecte abordate și decizii luate

Războiul din Ucraina, eforturile comune pentru pace, precum și crizele generate de invazia Rusiei împotriva țării vecine – au fost principalele subiecte abordate pe 1 iunie de liderii europeni reuniți în Moldova. „Ne-am arătat puterea și unitatea într-un moment în care stabilitatea continentului nostru este în pericol”, a declarat președinta Maia Sandu, într-o conferință de presă susținută în comun cu prim-miniștrii Cehiei și Spaniei. Șefa statului a mulțumit celor 50 de oficiali europeni reuniți la Bulboaca și a dat asigurări că Chișinăul va depune toate eforturile pentru ca Republica Moldova să devină stat membru al UE și că va susține, și în continuare, Ucraina și poporul său.

„Astăzi, aici, la doar 20 de km de Ucraina, am reunit întregul continent pentru a reafirma hotărârea noastră colectivă și fermă de a readuce pacea în Europa.
(…) Am vorbit despre securitate, despre nevoia de a proteja continentul european de război, agresiune și amenințări hibride. Am fost cu toții de acord să ne continuăm eforturile de a continua integrarea continentului nostru printr-o mai mare cooperare strategică, o mai bună interconictivitate și mai multe acțiuni în materie de energie, reziliență și climă. Ne-am pus de acord să ne intensificăm eforturile comune pentru a ne consolida rezistența de securitate și cibernetică a infrastructurii critice europene, inclusiv rețelele de electricitate”, a declarat președinta Maia Sandu.

Președinta țării susține că, pe lângă asta, Summitul Comunității Politice Europene a permis Republicii Moldova să accelereze proiecte în beneficiul cetățenilor, care vor spori reziliența țării noastre. Între acestea – sprijinul bugetar adițional anunțat de Ursula von der Leyen în valoare de 1,6 miliarde euro, Misiunea civilă a UE lansată în Moldova, sancționarea de către UE, la solicitarea României, a oligarhilor care încearcă să destabilizeze Moldova sau sprijinul financiar norvegian, în valoare de 50 milioane euro, anunțat de premierul de la Oslo, Jonas Gahr Støre.

„Aș dori să le mulțumesc tuturor liderilor că au stat alături de Moldova. Participarea dvs. ne face să fim mândri că am găzduit acest summit, ne face mai încrezători ca niciodată în viitorul nostru. (…) Am arătat că suntem o familie – puternică și unită, de națiuni europene, care acționează împreună pentru a face continentul mai unit și mai sigur. Fiți siguri că întotdeauna vă puteți baza pe Moldova”, a mai declarat Maia Sandu.

Prim-miniștrii Spaniei și Cehiei au salutat, la rândul lor, eforturile Chișinăului în drumul către aderare la UE, dar și curajul cu care a reușit să contracareze încercările de destabilizare.

„Salutăm eforturile pe care Moldova le face pentru a deveni membră a UE. Astăzi ne-am reunit a doua oară, după prima de la Praga. Ca și atunci, și acum vrem să transmitem un mesaj de unitate. Principiile și valorile democratice care stau la baza UE sunt puse în pericol din cauza acestei agresiuni, de aceea trebuie să acționam cu toții împreună”, a declarat prim-ministrul Spaniei, Pedro Sanchez.

„Admir curajul Moldovei, modul în care face față Rusie și cum face față efectelor atacului barbar împotriva Ucrainei. Azi transmitem din nou un mesaj puternic de sprijin pentru Republica Moldova și pentru Ucraina”, a spus prim-ministrul Cehiei, Petr Fiala.

Amintim că Republica Moldova a găzduit, pe 1 iunie, un eveniment istoric pentru țara noastră – Summitul Comunității Politice Europene. 50 de lideri europeni, între ei președinți, prim-miniștri și conducători ai UE, și-au dat întâlnire în țara noastră pentru a discuta riscurile de securitate. Următorul Summit CPE va avea loc în Spania, în toamna acestui an.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

index.hu

Ungaria: premierul cere demisia președintelui. Se ia în calcul modificarea Constituției pentru a-l destitui

Prim-ministrul ungar Peter Magyar a declarat că, dacă președintele Ungariei Tamás Sulyok nu își va da demisia, guvernul va iniția proceduri legale pentru a-l demite, scrie HotNews, citând Reuters. Precizarea a fost făcută în urma unei întâlniri dintre Magyar și Sulyok.

Magyar a spus că va folosi majoritatea parlamentară de două treimi a partidului său pentru a modifica Constituția și alte acte legislative, în scopul de a-l forța pe Sulyok să părăsească funcția.

Partidul de centru-dreapta al lui Magyar, Tisza, l-a înlăturat pe prim-ministrul Viktor Orban în urma unei victorii electorale în aprilie și s-a angajat să înlăture mai multe personalități numite de Orban în funcții publice cheie în ultimii 16 ani. Magyar i-a cerut lui Sulyok – ales la începutul anului 2024 de parlamentarii din partidul Fidesz al lui Orban – să demisioneze, acuzându-l că nu a reușit să reprezinte unitatea națională în chestiuni majore și că a servit interesele lui Orban și ale guvernului său. Sulyok a refuzat să demisioneze.

„I-am spus președintelui că, dacă își menține poziția și nu demisionează, voi informa astăzi parlamentarii din Tisza cu privire la propunerile noastre legislative și vom începe imediat procedurile necesare”, a declarat Magyar. El a afirmat că procesul legislativ va dura aproximativ o lună și va implica „înlăturarea tuturor marionetelor” care au participat la „demontarea statului de drept și a democrației”.

Partidul Fidesz al lui Orban l-a acuzat pe Magyar că a emis un „ultimatum ilegal” și a afirmat că Sulyok își îndeplinește mandatul legal, valabil până în 2029, și nu poate fi demis din funcție.

Sulyok a ocupat anterior funcția de președinte al Curții Supreme a Ungariei, post pentru care a fost ales tot de Fidesz în 2016.

Președinția în Ungaria are un caracter în mare parte ceremonial, dar Sulyok poate retrimite legile în parlament pentru reexaminare sau le poate trimite Curții Constituționale, ceea ce ar putea încetini sau bloca agenda de reforme a lui Magyar, notează sursa citată.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: