facebook.com/dodon.igor

Maia Sandu îl acuză pe Igor Dodon că pregătește fraudarea alegerilor prin modificările la Codul Electoral

Reprezentanții Partidului Acțiune și Solidaritate, în frunte cu liderul formațiunii, Maia Sandu, susțin că președintele Igor Dodon ar urmări fraudarea alegerilor prezidențiale prin intermediul modificărilor promovate de Partidul Socialiștilor la Codul Electoral. Într-un briefing de presă, aceștia au cerut retragerea proiectului de lege de pe ordinea de zi a ședinței parlamentului din 16 iulie și inițierea unor dezbateri suplimentare. 

Maia Sandu l-a acuzat pe Igor Dodon că pregătește fraudarea alegerilor.

„În timp ce tot mai mulți oameni rămîn fără locuri de muncă, fără venituri, fără posibilitatea de a merge peste hotare sau invers, de a reveni acasă, Dodon și guvernul lui au o singură preocupare: păstrarea fotoliilor. Toată lumea a înțeles cine este Igor Dodon: un minicinos, un hoț, un incompetent. (…) Vedem acest lucru din modificările pe care le „împinge” PSRM la modificările Codului Electoral și ne spun despre acestea oamenii din localități”, a declarat liderul PAS.

Sergiu Litvinenco a explicat că ieri, la ședința Comisiei juridice, s-a discutat despre modificările Codului Electoral, iar cele 129 de amendamente propuse de societatea civilă au fost respinse fără niciun argument.

„Astăzi, vedem că acest proiect de lege este deja pe ordinea de zi a ședinței plenului, s-a inclus cu viteza luminii. Igor Dodon își dă seama că nu poate câștiga cinstit aceste alegeri și recurge la ajustarea regulilor jocului în timpul jocului, în interes propriu. Mai multe prevederi care sunt promovate trezesc îngrijorare, altele nu rezolvă problemele care au fost semnalate de Curtea Constituțională în 2016”, a argumentat Litvinenco.

Potrivit deputatului PAS, rămâne neacoperită problema transportării ilegale și contra bani a alegătorilor din stânga Nistrului; se restrâng drepturile observatorilor: acestora le va fi interzis că facă rapoarte de monitorizare înainte de începerea campaniei electorale; rămân prevederile conform cărora un concurent electoral poate fi scos din cursă nu de către instanța judecătorească, dar de către organele electorale; există probleme cu privire la organizarea dezbaterilor publice și reflectarea campaniei în mass media, iar „Consiliul Audiovizualului poate sancționa orice televiziune care „nu îi cântă osanale lui Dodon”.

Sergiu Litvinenco s-a referit și la declarațiile lui Igor Dodon din cadrul platfomei online „Președintele Răspunde” din 10 iulie, privind faptul că, în contextul pandemiei de COVID-19, scrutinul prezidențial din 1 noiembrie va fi dificil de organizat în afara țării, iar cel mai probabil „votul va fi în interiorul țării”.

„Lucrul acesta este absolut inadmisibil și înseamnă că alegerile nu pot fi recunoscute”, a precizat Litvinenco.

Deputatul a solicitat retragerea de pe ordinea de zi a proiectului de lege și inițierea unor discuții suplimentare cu societatea civilă.

Amintim că, pe 15 iulie, și ambasadorul UE în Republica Moldova Peter Michalko și-a exprimat îngrijorarea față de modificările la Codul Electoral. 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

DW

Institutul Economic German: exporturile din Rusia au crescut în pofida războiului și sancțiunilor

În ciuda sancțiunilor occidentale, exporturile din Federația Rusă către 20 de țări — cei mai mari parteneri comerciali — au crescut cu 18% în perioada războiului din Ucraina, ajungând la 330 de miliarde de dolari. Aceste calcule, ajustate în funcție de inflație, se regăsesc într-un raport publicat 13 iunie de Institutul Economic German (IW) din Köln. Institutul a comparat datele privind exporturile Federației Ruse din anii 2024 și 2021.

Trezoreria de război a lui Putin rămâne bine alimentată”, se arată în comunicatul publicat de IW, potrivit DW. Potrivit datelor institutului, principalul partener comercial al Federației Ruse în anul 2024 a fost China, care a achiziționat mărfuri rusești în valoare de 130 de miliarde de dolari. Comparativ cu 2021, acest indicator a crescut cu 67%.

Pe locul al doilea în ceea ce privește importurile de bunuri din Rusia se află India. Înainte de război, India ocupa locul 12, însă de atunci livrările către această țară au crescut cu 680%. Cea mai mare parte constă în petrol.

Printre cei mai importanți parteneri comerciali ai Rusiei, economiștii germani au menționat, de asemenea, Brazilia și Turcia. De asemenea, exporturile rusești către Armenia au crescut cu 423% după începutul războiului, către Uzbekistan — cu 125%, iar către Israel — cu 240%, fiind vorba în principal tot despre petrol.

În același timp, livrările către Germania au scăzut cu 92%, practic ajungând aproape de zero. Către Italia — au scăzut cu 83%, iar către Cehia — cu 51%. Economiștii de la IW concluzionează că are loc o „redirecționare a fluxurilor comerciale” din Rusia, în special către țările din lumea a treia.

În ciuda tuturor eforturilor europene, trezoreria de război a lui Putin nu se golește. Regimul exploatează abil lacunele din sistemul de sancțiuni pentru a-și consolida resursele financiare. Datele preliminare pentru anul 2025 arată, de asemenea, că în această privință s-a schimbat foarte puțin”, scrie IW.

Institutul consideră că cea mai puternică lovitură dată exporturilor Rusiei ar putea fi reducerea plafonului de preț pentru petrolul rusesc și impunerea de sancțiuni împotriva „flotei din umbră” de petroliere.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: