Reprezentanții Partidului Acțiune și Solidaritate, în frunte cu liderul formațiunii, Maia Sandu, susțin că președintele Igor Dodon ar urmări fraudarea alegerilor prezidențiale prin intermediul modificărilor promovate de Partidul Socialiștilor la Codul Electoral. Într-un briefing de presă, aceștia au cerut retragerea proiectului de lege de pe ordinea de zi a ședinței parlamentului din 16 iulie și inițierea unor dezbateri suplimentare.
Maia Sandu l-a acuzat pe Igor Dodon că pregătește fraudarea alegerilor.
„În timp ce tot mai mulți oameni rămîn fără locuri de muncă, fără venituri, fără posibilitatea de a merge peste hotare sau invers, de a reveni acasă, Dodon și guvernul lui au o singură preocupare: păstrarea fotoliilor. Toată lumea a înțeles cine este Igor Dodon: un minicinos, un hoț, un incompetent. (…) Vedem acest lucru din modificările pe care le „împinge” PSRM la modificările Codului Electoral și ne spun despre acestea oamenii din localități”, a declarat liderul PAS.
Sergiu Litvinenco a explicat că ieri, la ședința Comisiei juridice, s-a discutat despre modificările Codului Electoral, iar cele 129 de amendamente propuse de societatea civilă au fost respinse fără niciun argument.
„Astăzi, vedem că acest proiect de lege este deja pe ordinea de zi a ședinței plenului, s-a inclus cu viteza luminii. Igor Dodon își dă seama că nu poate câștiga cinstit aceste alegeri și recurge la ajustarea regulilor jocului în timpul jocului, în interes propriu. Mai multe prevederi care sunt promovate trezesc îngrijorare, altele nu rezolvă problemele care au fost semnalate de Curtea Constituțională în 2016”, a argumentat Litvinenco.
Potrivit deputatului PAS, rămâne neacoperită problema transportării ilegale și contra bani a alegătorilor din stânga Nistrului; se restrâng drepturile observatorilor: acestora le va fi interzis că facă rapoarte de monitorizare înainte de începerea campaniei electorale; rămân prevederile conform cărora un concurent electoral poate fi scos din cursă nu de către instanța judecătorească, dar de către organele electorale; există probleme cu privire la organizarea dezbaterilor publice și reflectarea campaniei în mass media, iar „Consiliul Audiovizualului poate sancționa orice televiziune care „nu îi cântă osanale lui Dodon”.
Sergiu Litvinenco s-a referit și la declarațiile lui Igor Dodon din cadrul platfomei online „Președintele Răspunde” din 10 iulie, privind faptul că, în contextul pandemiei de COVID-19, scrutinul prezidențial din 1 noiembrie va fi dificil de organizat în afara țării, iar cel mai probabil „votul va fi în interiorul țării”.
„Lucrul acesta este absolut inadmisibil și înseamnă că alegerile nu pot fi recunoscute”, a precizat Litvinenco.
Deputatul a solicitat retragerea de pe ordinea de zi a proiectului de lege și inițierea unor discuții suplimentare cu societatea civilă.
Aproape jumătate dintre cetățenii Republicii Moldova consideră că alegerile parlamentare din septembrie 2025 au fost libere și corecte în mare sau foarte mare măsură. Datele re regăsesc într-un studiu realizat de Promo-LEX, și prezentat pe 30 martie. Potrivit organizației, cele mai frecvente nereguli percepute de cetățeni sunt manipularea și dezinformarea alegătorilor, finanțarea ilegală a campaniilor și interferența externă.Sondajul evidențiază și un fenomen aparte: cu cât cetățenii se raportează la niveluri mai îndepărtate de propria secție de vot, cu atât percep mai multe nereguli. Autorii studiului explică această diferență prin influența informațiilor din mass-media, mediul online și din cercul social al respondenților.
Cum au perceput cetățenii corectitudinea alegerilor
Întrebați în ce măsură alegerile parlamentare din septembrie 2025 au fost libere și corecte, 31,8% au răspuns „în mare măsură” și 10,9% „în foarte mare măsură” — deci circa 43% consideră scrutinul corect. La polul opus, 28,3% spun că alegerile au fost corecte „în mică măsură”, iar 23% — „în foarte mică măsură sau deloc”. Alți 5,9% nu au știut sau nu au dorit să răspundă.
Cele mai frecvente nereguli percepute
Dintre cei 732 de respondenți care au sesizat cel puțin unele nereguli, principalele tipuri de încălcări percepute sunt: manipularea și dezinformarea alegătorilor, inclusiv prin rețele de socializare — 63,4% de acord, finanțarea ilegală a unor concurenți electorali — 60,6%, interferența sau amestecul din străinătate în alegeri — 57,7%, utilizarea discursurilor de ură sau care cheamă la discriminare — 48,3% și oferirea de bani sau cadouri electorale — 39,6%. Mai puțin răspândite sunt percepțiile privind utilizarea resurselor administrative — 38,4%, amenințările sau violența asupra alegătorilor — 32,2% și influența Bisericii sau preoților — 30,5%.
Nereguli — mai mult percepute la distanță
Directorul de programe Promo-LEX, Nicolae Panfil, a explicat un fenomen interesant: cu cât cetățenii sunt întrebați despre nereguli mai departe de secția lor de vot, cu atât percepția acestora crește. Potrivit datelor, doar 20,7% dintre respondenți au declarat că au observat nereguli în secția unde au votat, în timp ce 63% au spus că nu au remarcat astfel de probleme. În schimb, percepția privind existența neregulilor crește la nivel național, unde 63% dintre respondenți consideră că acestea ar fi avut loc.
„Cu cât cetățenii sunt mai informați despre ceea ce se întâmplă la nivel național, cu atât crește percepția că ar fi existat mai multe nereguli. Deși, dacă îi întrebăm despre secțiile unde au votat nemijlocit, aceștia spun că au fost mult mai puține nereguli”, a explicat Nicolae Panfil.
Datele detaliate arată o creștere graduală a percepției: 24,5% dintre respondenți consideră că au existat nereguli în localitatea lor, 51% în secțiile de vot deschise pentru alegătorii din regiunea transnistreană, 52% în diaspora (dintr-un eșantion de 732 de respondenți), iar la nivel național procentul ajunge la 63%. Panfil susține că această tendință nu este una nouă, fiind observată și în alte sondaje realizate în anii precedenți. Explicația ține, în mare parte, de influența informațiilor din mediul online și din mass-media.
„Cu toții urmărim informațiile din mediul online și din mass-media și suntem expuși mesajelor care circulă. Astfel, percepția despre nereguli la nivel național poate crește, chiar dacă experiența directă a alegătorilor indică mai puține probleme”, a precizat expertul.
Analistul a comparat fenomenul cu percepția corupției: deși majoritatea oamenilor spun că nu s-au confruntat personal cu mita, mulți cred că, la nivel general, corupția este răspândită.
Aceeași tendință este explicată și de sociologa Veronica Ateș, care atrage atenția că percepțiile cetățenilor nu se bazează exclusiv pe experiențele personale, ci și pe informațiile din jurul lor.
„Oamenii își formează opinia nu doar din experiențele proprii, ci și din cele ale rudelor, prietenilor, dar și din ceea ce văd sau aud în mass-media. De aceea, atunci când sunt întrebați despre situația la nivel local, tind să spună că lucrurile stau mai bine, însă, la nivel general, influențați de diferite surse, declară că fenomenul este mai răspândit și că au existat mai multe încălcări”, a explicat Veronica Ateș.
Potrivit acesteia, un alt aspect important este ponderea mare a respondenților care nu au știut sau nu au dorit să răspundă la întrebări.
„Numărul celor care nu au dorit să răspundă sau nu au știut ce să răspundă este destul de mare, fluctuând între 16% și 35%. Acest lucru ne arată că oamenii nu întotdeauna înțeleg ce înseamnă o neregulă sau o încălcare a procesului electoral”, a subliniat experta.
În același context, Ateș a menționat că mulți cetățeni tind să perceapă modul de organizare a procesului electoral ca fiind unul firesc, fără a avea neapărat cunoștințele necesare pentru a identifica eventualele abateri.
„De multe ori, oamenii consideră că ceea ce se întâmplă este normal și așa trebuie să fie, fără să cunoască exact ce constituie o neregulă sau o încălcare”, a adăugat Veronica Ateș.
Libertățile civice și influența cetățenilor
Sondajul a măsurat și percepția libertăților civice. Circa 92% dintre respondenți consideră că pot merge liber la vot, iar 88% că pot vota un partid sau candidat preferat. Libertatea de a spune ceea ce cred despre conducerea țării este percepută mai redus — circa 66% consideră că o pot face în mare sau foarte mare măsură. Libertatea de acces la informații este apreciată pozitiv de circa 68%, iar dreptul de a protesta — de circa 62%.
Referitor la capacitatea de a influența deciziile importante, cetățenii se simt mai eficienți la nivel local — 48,5% cred că pot influența deciziile din localitatea lor — față de doar 34,4% la nivel național.
Rolul observatorilor
Aproximativ 56,7% dintre respondenți consideră că monitorizarea alegerilor de către ONG-uri contribuie la reducerea numărului de încălcări, în timp ce 28% sunt de opinie contrară.
Sondajul a fost realizat față în față pe un eșantion de 1.226 de respondenți din 95 de localități, în perioada februarie-martie 2023, cu o eroare maximă de 2,8%. Studiul nu a cuprins diaspora și regiunea transnistreană.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
