Maib a semnat un contract de împrumut subordonat în valoare de 15 milioane euro cu EFSE

Maib anunță astăzi despre semnarea unui contract de împrumut subordonat cu Fondul European pentru Europa de Sud-Est (EFSE), în valoare de 15 milioane euro.

Împrumutul se atribuie capitalului de nivel 2, astfel, permițând ca maib să optimizeze structura capitalului și să mențină o amortizare puternică de capital. Creditul va fi acordat în lei și va fi valorificat în vederea finanțării întreprinderilor micro, mici și mijlocii (IMM-uri) pentru a le sprijini să-și crească competivitatea și rezistența, protejându-le, în același timp, de potențialele fluctuații ale cursului de schimb valutar.

Maib are o expertiză recunoscută în creditarea companiilor mari, a întreprinderilor mici și mijlocii în Moldova, aplică mecanisme robuste de gestionare a riscurilor și de control intern care i-ar permite să implementeze eficient fondurile și să realizeze obiectivele împrumutului în mod profitabil și responsabil din punct de vedere social.

Giorgi Shagidze, Președintele maib, a declarat:

„Acordul de finanțare cu EFSE reprezintă o dezvoltare pozitivă substanțială pentru maib. Împrumutul este primul credit subordonat într-un astfel de format pentru o instituție bancară din Moldova și îi sunt foarte recunoscător EFSE pentru parteneriatul și încrederea oferite. Împrumutul va fi direcționat pentru finanțarea IMM-urilor pentru a sprijini în continuare clienții noștri din acest sector și pentru a consolida poziția de lider pe segment sau pe piață în ansamblu, optimizând, în același timp, structura capitalului nostru”.

Klaus Müller, Președintele Consiliului EFSE, a menționat:

„Astăzi, maib se remarcă în sectorul bancar din Republica Moldova ca cel mai avansat în ceea ce privește guvernanța și transformarea instituțională, datorită eforturilor acționarilor săi și echipei de management dedicate. Suntem deosebit de încântați să colaborăm cu maib, fiind bine echipat pentru a furniza servicii personalizate IMM-urilor și pentru a fi un partener cu adevărat strategic pentru EFSE în fortificarea finanțării durabile pentru a construi în comun reziliența economică și de afaceri a țării”.

Vitalie Lungu, Vicepreședinte al Comitetului de Conducere maib, Director financiar, a declarat:

”Suntem încântați să semnăm acest contract, ca rezultat al unei cooperări strânse dintre echipele maib și EFSE. Acest împrumut subordonat oferă băncii un sprijin suplimentar de capital pentru creșterea propusă pe segmentul IMM-urilor pentru a aduce afacerea la nivelul următor, oferind mai multe beneficii clienților noștri pentru a consolida și dezvolta economia țării”.

Maib este cea mai mare bancă din Moldova, cu o cotă de 34% credite şi o cotă de 31% din depozitele din întregul sistem bancar. Banca deserveşte aproape 30% din populaţia ţării şi este unul dintre cei mai mari angajatori din republică. Obiectivele pe termen mediu ale maib includ 40% din cota de piaţă a creditelor, 55% cota plăţilor, un raport cost-venit sub 45% şi rentabilitatea de peste 20% a capitalurilor proprii, care urmează a fi atinse până în 2024. Din 2018, cel mai mare acţionar al băncii este un consorţiu care include Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), Invalda INVL, un grup de gestionare a activelor în ţările baltice şi Horizon Capital, un fond de investiţii privat axat pe pieţele emergente din Europa.

Fondul European pentru Europa de Sud-Est (EFSE), un fond de investiții cu impact înființat în 2005, își propune să promoveze dezvoltarea economică și prosperitatea în Europa de Sud-est și în regiunea de vecinătate estică a UE prin sprijinirea microîntreprinderilor și a întreprinderilor mici (IMM-uri) și îmbunătățirea condițiilor de viață pentru gospodării.

Întrucât accesul la servicii financiare este esențial pentru dezvoltarea acestui segment, EFSE se concentrează pe ajutarea sectoarelor financiare locale să își consolideze capacitatea de a oferi finanțare responsabilă pentru acest grup țintă. Pe lângă activitățile sale de investiții prin intermediul partenerilor locali, EFSE își înmulțește impactul prin Facilitatea de dezvoltare EFSE, care oferă asistență tehnică, instruire și alt sprijin nefinanciar antreprenorilor și instituțiilor sale partenere. EFSE a fost inițiată de Banca de Dezvoltare KfW cu sprijinul financiar al Ministerului Federal German pentru Cooperare si Dezvoltare Economică (BMZ) și al Comisiei Europene. Fiind primul parteneriat public-privat de acest gen, EFSE își atrage capitalul de la agenții donatoare, instituții financiare internaționale și investitori instituționali privați.

Finance in Motion GmbH, Germania, este consilierul EFSE, iar Hauck & Aufhäuser Fund Services S.A., Luxemburg, acționează în calitate de administrator.

Pentru mai multe informații despre Fondul European pentru Europa de Sud-Est, vă rugăm să vizitați: www.efse.lu. Pentru mai multe informații despre Finance in Motion, vă rugăm să vizitați: www.finance-in-motion.com.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Telegram/ Zelenskiy Official

Îl amenință pe Orban după blocarea creditului UE de €90 mlrd? Zelenski: „Le vom da forțelor noastre armate adresa”

Președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, a declarat că ar putea da militarilor ucraineni adresa „unei persoane din UE” care blochează acordarea creditului de 90 de miliarde euro pentru Kiev, făcând aluzie la prim-ministrul Ungariei, Viktor Orban. Afirmația a fost făcut în cadrul unor declarații de presă din 5 martie.

Sperăm că o singură persoană din Uniunea Europeană nu va bloca cele 90 de miliarde sau prima tranșă din cele 90 de miliarde și că luptătorii ucraineni vor avea arme. În caz contrar, le vom da forțelor noastre armate adresa acestei persoane — să o sune și să discute cu ea în limba lor”, a declarat Vladimir Zelenski.

Liderul a mai spus că Ucraina nu are alternative la acești bani.

Înțelegem că acești bani sunt blocați de o singură persoană. Oficial, aici nu există niciun secret”, a adăugat președintele Ucrainei, relatează Meduza.

Amintim că, în decembrie 2025, liderii statelor membre ale Uniunii Europene au convenit asupra acordării unui împrumut de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, destinat acoperirii nevoilor financiare ale Kievului în contextul invaziei ruse. Acordul final necesită aprobarea tuturor statelor membre, însă prim-ministrul Ungariei, Viktor Orban, refuză deocamdată să își dea acordul.

Amintim că liderii statelor membre ale Uniunii Europene au decis să acorde Kievului un împrumut de 90 miliarde de euro, care să acopere necesitățile Ucrainei în contextul invaziei ruse. Creditul trebuie să fie aprobat cu vot unanim, însă prim-ministrul Ungariei, Viktor Orban, refuză să-și dea acordul.

Orban ar menține blocajul din cauza disputei din jurul oleoductului „Drujba”, care trece prin Ucraina și transporta petrol rusesc spre Ungaria și Slovacia. Fluxurile de petrol sunt întrerupte din ianuarie, după ce un atac cu drone a avariat infrastructura conductei. Liderul maghiar acuză Kievul că ar tergiversa lucrările de reparație și astfel ar întârzia reluarea fluxului de petrol, de care Ungaria depinde în mare măsură. Autoritățile ucrainene au respins învinuirile.

Viktor Orban, care este perceput drept un susținător al președintelui Rusiei, Vladimir Putin, a mai blocat temporar decizii ale UE legate de sprijinul pentru Ucraina, prin aplicarea veto-urilor.

Colaj NM

Votat: membrii Comisiei Vetting, propuși de partenerii internaționali, vor putea fi aleși cu 51 de voturi. Opoziția: vom contesta la CC

Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) a votat un amendament care permite ca membrii Comisiei Vetting, propuși de partenerii internaționali, să fie aprobați cu votul a 51 de deputați și nu 61. Amendamentul, înregistrat pe 4 martie, s-a regăsit într-o inițiativă legislativă care prevede „fortificarea securității judecătorilor” și care a fost votată pe 5 martie, în a doua lectură. Se întâmplă după ce, săptămâna trecută, proiectul privind numirea lui Herman von Hebel și Bernard Lavigne în Comisia Vetting nu a întrunit numărul necesar de voturi. Opoziția parlamentară a anunțat că va contesta decizia la Curtea Constituțională.

„Candidații externi, dacă nu au obținut numărul de voturi prevăzut de lege, atunci Comisia juridică este în drept să reexamineze candidaturile propuse. În aceeași sesiune să propună noi candidați sau aceiași candidați. În situația în care se propune aceiași candidați, persoanele în cauză se votează cu votul majorității deputaților aleși – 51 de voturi. Această modificare vizează doar partea ce ține de numirea candidaților propuși de partenerii de dezvoltare, ce ține de numirea candidaților naționali – prevederile nu sunt modificate”, a comunicat deputatul PAS, Igor Chiriac, în fața parlamentarilor.

Igor Chiriac a fost întrebat de deputatul fracțiunii „Alternativa”, Ion Chicu, de ce s-a venit acum cu schimbări și dacă motivul este votul din ședința precedentă sau alte considerente. „Există un proces, procesul se numește reforma justiției. Această reformă este una complexă. Putem să ne blocăm în anumite procedee, păreri, opinii din diferite părți, dar, în același timp, este necesar să fie dusă la bun sfârșit. (…) Am văzut inclusiv că propunerile care au fost anterior nu au fost acceptate și urmează să identificăm, cu toți împreună, o modalitate de deblocare a acestei situații. (…) În situația în care nu se ajunge la majoritate calificată, să existe posibilitatea ca, prin intermediul Comisiei juridice, să înainteze sau aceeași candidați sau alți candidați care sunt propuși de partenerii externi. Este un mecanism prevăzut inclusiv în Constituția Republicii Moldova. Este un mecanism care a fost prevăzut și în una din avizele Comisiei de la Veneția”, a răspuns Igor Chiriac

Ulterior, Chicu l-a întrebat pe Chiriac de ce modificările vizează doar partea ce ține de numirea candidaților propuși de partenerii de dezvoltare. „Legea prevede respectarea unor proporționalități. Atunci când se numesc membrii naționali, o parte sunt numiți de majoritatea parlamentară, o parte din ei sunt numiți în mod proporțional de opoziție. În acest caz, se propune a se menține acele prevederi”, a răspuns Chiriac.

Deputatul fracțiunii „Democrația Acasă”, Alexandru Verișinin, a spus că „este neconstituțional, în lectura a doua a proiectului, să modifici alte legi” și a cerut ca, în acest caz, să se autosesizeze CNA-ul. „Eu consider că această modificare este corectă, este legală și este constituțională”, a reacționat Chiriac.

Ulterior, deputatul fracțiunii „Partidul Nostru”, Alexandr Berlinschii, a întrebat ce legătură are votarea unor membri la Comisia de Vetting a procurorilor cu securitatea judecătorilor. „Sunt legi conexe. Consider că acest amendament poate fi depus la acest proiect de lege”, a răspuns Chiriac.

Proiectul a fost susținută doar de majoritatea parlamentară, acumulând 55 de voturi.

Menționăm că proiectul mai prevede că persoanele care amenință sau agresează judecătorii și procurorii vor fi sancționate penal. Violența nepericuloasă pentru viață sau sănătate, precum și deteriorarea bunurilor, se va sancționa cu amendă de până la 75 000 de lei, muncă neremunerată de până la 240 de ore sau închisoare de 3–5 ani. Variantele agravante prevăd pedepse de 5–8 ani sau de 7–12 ani. Totodată, Codul contravențional introduce ultragierea judecătorului, sancționată cu amendă de până la 3 000 de lei sau muncă neremunerată de până la 60 de ore. Dacă fapta e însoțită de amenințări, huliganism sau vătămare ușoară, sancțiunea poate ajunge la 4 500 de lei sau arest contravențional de până la 15 zile.

Opoziția va contesta

În timpul unui briefing de presă, au ieșit deputatul fracțiunii „Alternativa”, Ion Chicu; deputatul Partidului Socialiștilor, Vlad Batrîncea; deputatul fracțiunii „Partidul Nostru”, Alexandr Berlinschii; deputata Partidului Comuniștilor, Diana Caraman; și deputatul fracțiunii „Democrația Acasă”, Alexandru Verișinin.

„În opinia tuturor fracțiunilor parlamentare, cu excepția PAS-ului, este o lege neconstituțională. Fracțiunile care sunt reprezentate la acest briefing vor înainta la Curtea Constituțională o contestație comună. (…) Pe lângă faptul că au diminuat numărul de voturi necesare pentru alegerea membrilor acestei comisii, au admis și o discriminare: pentru candidații înaintați de exterior va fi necesar deja 51 de voturi, iar pentru candidații înaintați din Republica Moldova se păstrează numărul de 61”, a declarat Chicu.

***

Amintim că PAS a încercat să aprobe numirea a doi membri – Herman von Hebel și Bernard Lavigne – în Comisia Vetting, la ședința Parlamentului din 26 februarie. Adoptarea proiectului de hotărâre privind desemnarea celor doi a eșuat, întrucât nu a întrunit un număr suficient de voturi. Documentul, care necesita cel puțin 61 de voturi pentru a fi aprobat, a fost susținut de doar 53 de deputați – toți din fracțiunea PAS. Formațiunea de guvernământ are 55 de mandate în actuala legislatură.

Forțele de opoziție din legislativ au refuzat să susțină proiectul de hotărâre din cauza nemulțumirii față de candidatura lui von Hebel, deși au exprimat sprijin pentru Lavigne. Acestea au acuzat, de asemenea, partidul de guvernământ că a propus cele două candidaturi la pachet, în încercarea de a asigura numirea lui von Hebel.

Pe 3 martie, deputatul PAS, Igor Chiriac, a declarat că fracțiunea sa va identifica în scurt timp o soluție pentru suplinirea funcțiilor vacante de membri ai Comisiei. Parlamentarul a menționat că va fi analizată inclusiv varianta modificării legii, astfel încât numirile să poată fi aprobate cu votul a doar 51 de deputați.

Pe 4 martie, PAS a înregistrat un amendament. Deputatul Igor Chiriac a spus că acesta este un mecanism de deblocare a situației. Dacă candidații externi nu întrunesc numărul de voturi cerut – 61 – Comisia juridică va alege și va înainta candidații cu cel mai mare număr de voturi. În cazul în care aceiași candidați sunt înaintați repetat către Parlament, ei sunt aleși cu votul majoritar al deputaților, adică 51 de voturi, a spus Chiriac.

Bălțenii ar putea plăti cu 34 % mai mult pentru apă. Tariful propus

Tariful la apă în municipiul Bălți ar putea crește cu peste 34%, după ce Regia „Apă-Canal-Bălți” a solicitat ANRE aprobarea unei noi majorări. Cererea a fost depusă pe 3 martie, compania propunând creșterea tarifului de la 26,96 lei la 36,16 lei per metru cub.

Potrivit calculelor regiei, cheltuielile prognozate pentru 2026 depășesc 110 milioane de lei, iar venitul necesar pentru acoperirea acestora se ridică la 160,9 milioane de lei.

Regia precizează totodată că, potrivit calculelor proprii, tariful din 2025 nu acoperea integral costurile reale ale serviciului — un tarif corect ar fi fost de 30,06 lei per metru cub.

Ultima majorare a tarifului a avut loc în primăvara anului 2025.

Solicitare Bălți by dumitrupetruleac03

TV, programe tv

Mai multă română la TV. Parlamentul, sesizat de Consiliul Audiovizualului: s-a constatat o scădere a conținutului local

Consiliul Audiovizualului cere ca posturile TV din Moldova să difuzeze cel puțin 50% conținut în limba română din totalul emisiei zilnice, iar programele străine să fie dublate sau subtitrare exclusiv în română. Propunerile fac parte dintr-un pachet de cinci modificări legislative transmise pe 5 martie Parlamentului și Ministerului Culturii. Demersul vine după ce o analiză a instituției a constatat o diminuare a programelor locale în limba română în 2025, situație calificată drept alarmantă de conducerea CA, care avertizează că un spațiu audiovizual dominat de alte limbi poate fi exploatat pentru manipularea informației și subminarea parcursului european al Republicii Moldova.

Ce propune Consiliul Audiovizualului

Prima propunere vizează introducerea unei cote minime de 50% de conținut în limba română din totalul emisiei zilnice. Reglementarea actuală prevede că cel puțin 80% din programele locale trebuie să fie în română, însă CA constată că majoritatea posturilor se limitează la îndeplinirea formală a acestei cote, ceea ce înseamnă în practică nu mai mult de 6 ore de conținut în română din cele 24 de ore de emisie.

A doua propunere prevede obligația ca programele străine să fie difuzate în limba originală, cu subtitrare sau dublare exclusiv în română. În prezent, legea permite dublarea în alte limbi — preponderent în rusă — cu condiția existenței subtitrărilor în română. Dat fiind costurile implicate, CA propune un termen de tranziție de trei ani pentru aplicarea acestei norme.

A treia propunere se referă la majorarea cotelor de muzică în limba română, de la 30% la 50% din totalul operelor muzicale difuzate, și de la 10% la 30% pentru muzica creată de compozitori, artiști și producători din Republica Moldova.

A patra propunere vizează creșterea cotei de canale în limba română în ofertele distribuitorilor — de la 50% la 70% din totalul serviciilor de televiziune disponibile.

A cincea propunere urmărește înlocuirea noțiunii de programe „locale” cu programe „proprii” în Codul serviciilor media audiovizuale. CA a constatat că mai multe posturi preiau reciproc și simultan conținuturi unele de la altele, eludând astfel în spirit legea, deși o respectă formal. Această practică ridică și suspiciuni de competiție neloială și pluralism mimetic.

De reiterat că necesitatea unor astfel de ajustări legislative este justificată în vederea atingerii scopului legal de dezvoltare și protejare a spațiului informațional național, cu aplicarea instrumentelor legate de majorarea ponderii programelor locale și a conținutului audiovizual în limba română”, a comunicat instituția.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
ANSA

18 900 kg de rodii, contaminate cu reziduuri de pesticide și destinate comercializării în Moldova, depistate la frontieră (FOTO/VIDEO)

Un lot de 18 900 kg de rodii, contaminat cu reziduuri de pesticide și destinat comercializării în Republica Moldova, a fost depistat la frontieră în cadrul controalelor asupra produselor de origine vegetală. Fructele au fost nimicite înainte de a ajunge pe piață. Informațiile au fost raportate de Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA), într-un comunicat publicat pe 5 martie.

În urma controalelor consolidate, efectuate la punctele de trecere a frontierei, asupra produselor de origine vegetală importate, a fost depistat un lot de 18 900 kg de rodii neconforme. Rezultatele analizelor de laborator au atestat prezența reziduului de pesticid Imazalil, în concentrații ce depășesc limita maximă admisă (LMA) stabilită de legislația în vigoare”, a transmis ANSA.

Instituția a precizat că toate rodiile nu a fost admise pentru plasare pe piață.

În baza prevederilor legale aplicabile, s-a dispus distrugerea integrală a fructelor cu pesticide, sub supravegherea autorităților competente. Procedura de nimicire a fost realizată prin dirijarea lotului către o instalație de producere a biogazului, în conformitate cu cerințele legale privind gestionarea produselor neconforme”, a adăugat ANSA.

Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor a subliniat că continuă să aplice măsuri riguroase de control la posturile de inspecție la frontieră, în vederea prevenirii introducerii pe piața Republicii Moldova a produselor alimentare neconforme.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: