Maib leasing își înnoiește identitatea vizuală Aceasta se aliniază strategiei grupului maib şi noului stil: modern, agil, inovator

Suntem încântaţi să anunţăm noua identitate vizuală a companiei fiică a maib, specializată în activitatea de leasing.

De astăzi, MAIB-Leasing devine maib leasing, ortografiat cu caractere minuscule și un nou logo.

 

Noua identitate de brand este în corelaţie cu identitatea anunţată de maib la 7 octombrie a.c., cu strategia grupului maib şi în acelaşi stil: modern, agil, inovator.

Aliona Stratan, Preşedinta Consiliului maib leasing, Prim-vicepreşedintă maib:

„Noua identitate maib leasing este mai mult decât un logo. Aceasta reflectă cine suntem, cum acţionăm, ce facem, aliniindu-ne la proiectele de dezvoltare şi reconfirmând angajamentul de a avansa împreună la nivelul următor. Implicit reconfirmă calea noastră de transformare, mobilitatea, dinamismul şi dorinţa de a fi mai aproape de fiecare client, astfel încât atât interacţiunea, cât şi accesul la leasing şi toate serviciile aferente să fie unul simplu şi uşor.

Prin ecosistemul auto pe care îl dezvoltăm ne vom ajuta clienţii să facă alegeri smart. De asemenea, ne propunem să transformăm comportamentul de consum în unul mai sustenabil şi mai responsabil, să anticipăm necesităţile clienţilor pentru a le oferi tot de ce au nevoie la un click distanţă în condiţii de maximă comoditate, creând experienţe de calitate”.

Noua identitate vizuală ne reprezintă reflectând cine suntem astăzi şi simbolizează viitorul nostru, care implicit va fi axat pe orientarea către client, va fi concentrat pe inovaţie şi pe dezvoltarea şi orchestrarea de ecosisteme.

Suntem orientaţi către clienţi. Clienţii sunt o prioritate, nucleul deciziilor noastre de business: de la produse, servicii şi procese până la dezvoltarea canalelor. Toate acţiunile noastre sunt generate atât de aşteptările clienţilor, cât şi de provocările pe care le pot avea.

Suntem concentraţi pe inovaţie. Redefinim un nou standard de calitate şi suntem primii care îl implementează. Susţinem dezvoltarea proactivă şi continuă a tuturor obiectivelor noastre de afaceri.

Dezvoltăm şi orchestrăm ecosisteme. Obiectivul nostru este de a crea ecosisteme digitale, astfel încât să oferim tot amalgamul de produse şi servicii, anticipând şi devansând aşteptările, creând un nou standard al experienţei clienţilor.

Veaceslav Burlacu, Preşedintele al Comitetului de Conducere maib leasing:

„În contextul actualizării indentităţii de brand echipa maib leasing se angajează să ofere un nivel şi mai înalt de profesionalism şi receptivitate faţă de necesităţile clienţilor noştri. Profitând de ocazie, exprim toată aprecierea şi gratitudinea mea şi a întregii echipe clienţilor şi partenerilor de afaceri pentru încredere, alegere şi prietenia în business. Fără de voi cei 19 ani de realizări comune ar fi fost imposibili. Abia aşteptăm să vă oferim un parteneriat de încredere şi de acum înainte, avansând împreună la nivelul următor în tot ceea ce presupune leasingul, procurarea de automobile şi nu doar”.

Noua identitate va fi adoptată în perioada următoare şi de partenerii care afişează elementele de identitate vizuală ale maib leasing pe propriile suporturi de comunicare.

Împreună la nivelul următor!

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Igor Grosu/parlament.md

„Foarte frumoasă inițiativă“. Grosu, despre ideea de a numi o stradă din Chișinău în memoria lui Ilie Ilașcu

Fracțiunea Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) din Consiliul Municipal Chișinău (CMC) va analiza posibilitatea de a veni cu o inițiativă de a numi o stradă din capitală în memoria lui Ilie Ilașcu, fost deținut politic al regimului de la Tiraspol, care este înmormântat pe 20 noiembrie în România. Declarația a fost făcută de liderul PAS și președintele Parlamentului de la Chișinău, Igor Grosu, care a numit inițiativele lansate în spațiul public „foarte frumoase”.

Pe 20 noiembrie, Grosu a fost întrebat de NewsMaker ce părere are de inițiativele lansate în spațiul public de a numi o stradă din capitală în memoria lui Ilie Ilașcu.

„Foarte frumoasă inițiativă. Cred că o să… cel puțin colegii noștri din Consiliul Municipal o să analizeze să vină cu o astfel de inițiativă și eu cred că toți consilierii municipali vor avea șansa să identifice o stradă în memoria domnului Ilașcu”, a răspuns liderul PAS.

Pe 18 noiembrie, după anunțul privind decesul lui Ilie Ilașcu, fost deținut politic al regimului de la Tiraspol, în R. Moldova au fost formulate mai multe solicitări privind redenumirea unei străzi din Chișinău în memoria acestuia. Unele voci au propus să fie redenumit bulevardul Moscova. Pe 19 noiembrie, Partidul Național Moldovenesc, condus de Dragoș Galbur, a solicitat redenumirea segmentului străzii Toma Ciorbă cuprins între bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt și str. 31 August 1989, unde este situată ambasada Federației Ruse la Chișinău, în memoria fostului deținut politic al regimului de la Tiraspol Ilie Ilașcu. Formațiunea a precizat că a expediat un demers în acest sens Primăriei capitalei și Consiliului Municipal Chișinău.

Primarul Ion Ceban a declarat că redenumirea străzilor din capitală „este de competența Consiliului Municipal Chișinău să o facă, este comisie specializată în acest sens” și că acest proces „nu ține nemijlocit de doleanța primarului”. Declarațiile au fost făcute la Jurnal TV, în contextul solicitărilor privind redenumirea unei străzi în memoria lui Ilie Ilașcu. De cealaltă parte, fostul viceprimar Victor Chironda a menționat că „redenumirea străzilor ține de competența CMC doar la etapa votării proiectului de decizie”, însă inițiativele sunt examinate prealabil de o comisie, iar „președintele acestei comisii e chiar primarul general Ion Ceban”.

Mold-Street

„Tranzacția nu este finalizată”: Guvernul, despre vânzarea portului Giurgiulești României

Discuțiile privind achiziționare Portului Internațional Liber Giurgiulești sunt în desfășurare, iar Guvernul nu poate oferi detalii despre o tranzacție nefinalizată. Într-o reacție, Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării, menționa că Danube Logistics, operatorul portului, este o entitate privată deținută integral de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD). Presa română relata ieri că Guvernul de la București ar fi alocat deja ultima tranșă pentru achiziția portului.

Eventualele negocieri care vizează cooperarea cu statul român pentru operarea infrastructurii portuare fac parte dintr-o tranzacție comercială aflată în derulare, mai precizează MDED. Guvernul Republicii Moldova nu poate comenta alte detalii la această etapă, dar a asigurat că orice tranzacție privind acest activ strategic va fi realizată în interesul țări

Ieri, 19 octombrie, presa de peste Prut, scria că România ar fi achiziţionat Portul Giurgiuleşti din Republica Moldova în urma unei tranzacţii care s-ar fi încheiat recent. Anunţul a fost făcut de europarlamentarul Nicu Ştefănuţă într-o postare pe Facebook. Oficialul a prezentat această informaţie în contextul unei întâlniri cu premierul moldovean Alexandru Munteanu la Bruxelles, scrie epochtimes-romania.com

„Cum aducem investiţii serioase în Republica Moldova? Cum creştem nivelul de trai al oamenilor? Şi România este parte din soluţie. Recent a cumpărat portul Giurgiuleşti. Nu mulţi ştiu că aceasta este o investiţie strategică şi deşteaptă, pentru că un port este infrastructură critică”, a scris Nicu Ştefănuţă.

Statul român a promis că va face investiţii de peste 24 de milioane de euro pentru modernizarea infrastructurii portuare. Portul Giurgiuleşti este considerat un punct vital pentru conectarea Republicii Moldova la coridoarele comerciale europene şi la Marea Neagră.

***
Portul Internaţional Liber Giurgiuleşti din sudul Republicii Moldova a devenit un punct de tranzit comercial strategic pentru importul de cereale din Ucraina, după ce Federația Rusă a blocat porturile de-a lungul coastei ucrainene a Mării Negre. Compania care operează portul este controlată integral de BERD, a relatat în septembrie 2023 publicația Vocea Basarabiei. BERD a achiziționat 100% din capitalul grupului de companii Danube Logistics (Danube Logistics Group), la 7 mai 2021. Astfel, BERD a devenit atunci unicul beneficiar efectiv al Danube Logistics SRL, operatorul Portului Internațional Liber Giurgiulești. Prin această achiziție, BERD anunța într-un comunicat că își propune să promoveze continuarea funcționării și dezvoltării cu succes a Portului Internațional Liber Giurgiulești, și va încerca să atragă investitori internaționali pentru a sprijini și dezvolta în continuare portul.

În septembrie 2023, premierul român Marcel Ciolacu declara într-un interviu pentru Digi24 că România intenționează să cumpere portul Internaţional Liber Giurgiuleşti din Republica Moldova, în contextul în care se preconizează ca țara să devină „un hub important în reconstrucția Ucrainei”. Atunci Ciolacu susținea că ministrul Transporturilor de la București a avut discuții în acest sens cu BERD, care este singurul proprietar final al companiei care administrează portul la Dunăre.

În octombrie 2023, ministrul Infrastructurii de la Chișinău Andrei Spînu declara că Guvernul României și-a anunțat intenția de a cumpăra Portul Internațional Giurgiulești – deținut de BERD – nu întregul Complexul Portuar Giurgiulești, pe teritoriul căruia se află și Portul de Stat. Oficialul menționa că reprezentanții BERD au fost informați despre faptul că în cazul în care banca va decide să vândă acest port, Guvernul de la Chișinău trebuie să fie implicat în acest proces din faza inițială, întrucât acest obiect de infrastructură reprezintă singura ieșire a Moldovei la mare. Detalii AICI.

Anchetă în Moldova în cazul „camionului plin cu armament” la frontieră. Detalii de la Serviciul Vamal

După ce presa din România a relatat că mai multe instituții ale statului român interveni, pe 20 noiembrie, la vama Albița–Leușeni, după ce într-un camion oprit la control ar fi fost descoperite arme de foc și componente pentru lansatoare de rachete, Serviciul Vamal al Republicii Moldova a venit cu o declarație. Instituția a precizat că „suspiciunile inițiale au fost semnalate de funcționarul vamal al Republicii Moldova” și că acesta „a informat colegii din cadrul autorității vamale române”. Urmare a celor constatate, a adăugat Serviciul Vamal, în Republica Moldova a fost inițiată urmărirea penală.

„În cadrul controlului coordonat de la frontiera moldo-română, suspiciunile inițiale au fost semnalate de funcționarul vamal al Republicii Moldova, care a informat colegii din cadrul autorității vamale române. În baza acestor indicii, de comun acord, a fost dispusă efectuarea scanării mijlocului de transport pe sensul de ieșire din Republica Moldova, operațiune realizată de către partea română, conform procedurilor stabilite”, a comunicat Serviciul Vamal al Republicii Moldova.

Instituția a adăugat că, „urmare a celor constatate, în Republica Moldova a fost inițiată urmărirea penală, iar cazul este investigat de către autoritățile competente din domeniul securității, potrivit cadrului legal”.

„Serviciul Vamal acordă întregul suport organelor de anchetă și menține o comunicare permanentă cu autoritățile române implicate. Având în vedere caracterul investigațiilor aflate în desfășurare, nu pot fi oferite detalii suplimentare la această etapă, pentru a nu afecta acțiunile procesuale și măsurile specifice de securitate națională”, a mai declarat instituția din Republica Moldova.

***

Pe 20 noiembrie, presa din România a scris că mai multe instituții ale statului român intervin joi în Vama Albița–Leușeni, după ce într-un camion oprit la control ar fi fost descoperite arme de foc și componente pentru lansatoare de rachete. Potrivit Adevărul, camionul cu remorcă de tip container era condus de un cetățean al Republicii Moldova. Vehiculul a fost sigilat, iar la fața locului urmau să ajungă echipaje specializate de la structurile Arme și Muniții pentru inventarierea completă a conținutului. Antena 3 CNN a scris că șoferul le-ar fi spus anchetatorilor că armamentul ar fi destinat Israelului.

noi.md

Ouăle de găină, mai scumpe: prețul ajunge până la 50 de lei, în Moldova

În ultimele două săptămâni, prețurile ouălelor de găină de pe rafturile magazinelor din Republica Moldova au crescut cu circa 20%. Iar la Piața Centrală din Chișinău, produsul se vinde chiar și cu 50 de lei. Scumpirea are loc în condițiile în care în cea mai mare parte a statelor europene se atestă o tendință similară.

Potrivit Mold-street, datele statistice oficiale arată că, în primele 10 luni ale anului curent, în Republica Moldova ouăle s-au scumpit cu 8%, iar tendința de majorare se atestă deja de 4 luni.

Totuși, în primele două săptămâni ale lunii noiembrie ritmul s-a accelerat și în unele mari rețele de magazine cutia de ouă a trecut de nivelul de 40 de lei, în timp ce cu o lună în urmă oscila între 32 și 40 de lei, în dependență de producător și categorie.

Anul trecut, în Republica Moldova au fost produse aproximativ 628 milioane de ouă de pasăre, dintre care 52,5% – în gospodăriile populației. Țara noastră nu importă ouă, dar în 2023 a început să le exporte pe piața UE.

Eugen Voinițchi, reprezentant al Asociației Patronale a Avicultorilor din Moldova, a declarat că piața internă este asigurată suficient cu ouă și, până acum, nu au fost observate evoluții care să afecteze prețurile, iar exporturile se fac conform contractelor. Acesta urmează să analizeze suplimentar situația legată de scumpirea acestui produs.

Potrivit sursei citate, unul dintre motive ar fi cererea mare de pe piețele externe, unde se atestă scumpirea ouălor. Într-un an, în Spania, prețul ouălor a crescut cu 30%, în Ungaria – 20%, iar în Polonia, aceste produse sunt cu 50%-60% mai scumpe în tranzacțiile fermieri-fabrici.

Un factor care a stimulat creșterea prețurilor la ouă este gripa aviară, care a lovit sute de ferme din statele europene.

Puterea Investițiilor: interviu cu Președintele FIA și Directorul General Efes Vitanta Moldova Brewery, Alphan Akpece

Pentru Asociația Investitorilor Străini (FIA), orientarea pro-investițională a noului Guvern presupune o colaborare și mai strânsă, de zi cu zi, pentru îmbunătățirea climatului investițional din Republica Moldova. Cartea Albă, în noua sa ediție ce va fi lansată curând, depășește formatul unei simple publicații: este un instrument permanent de dialog și expertiză, care conectează investitorii străini cu autoritățile – de la soluții operative până la reforme strategice pe termen lung. Implementarea a peste 80% din recomandările FIA formulate în ediția anterioară evidențiază progresul substanțial realizat de fostul Guvern. Rezultate semnificative au fost înregistrate în domenii precum Transformarea Digitală, Tranziția către Economia Verde și Piața Forței de Muncă, precum și în Medicină și Farmaceutică, unde gradul de implementare a ajuns la 100%. Din acest motiv, acest capitol nu a mai fost inclus în ediția din 2025 a Cărții Albe.

Toate aceste realizări au avut loc în contextul unui amplu proces de armonizare a cadrului normativ național cu standardele și practicile Uniunii Europene un proces care se transformă treptat într-o condiție obligatorie pentru toate sectoarele economiei.

Interviul cu Alphan Akpece, Președintele FIA și Director General al Efes Vitanta Moldova Brewery, lansează seria de articole „Puterea investițiilor”, evidențiind modul în care capitalul străin și standardele internaționale contribuie la transformarea competitivă a industriilor din Republica Moldova.

Guvernul  și-a consolidat mandatul și a stabilit o direcție clară către o „economie bazată pe investiții”. Ce schimbări aduce această orientare pentru mediul de afaceri?

-Această direcție clarifică prioritățile și scurtează ciclurile de decizie. Atunci când procedurile sunt previzibile și digitale din start, iar protecția investițiilor este resimțită în practică, companiile își consolidează disponibilitatea de a lua decizii de investiții mai frecvent și într-un ritm accelerat. Acest lucru este esențial pentru proiectele pe termen lung: producție modernă, capacități de economie circulară și reciclare, eficiență energetică și capacități locale de producere a energiei, modernizarea logisticii și dezvoltarea unor lanțuri de competențe reziliente.

Care este poziționarea FIA în această nouă etapă strategică? 

-Noi susținem pe deplin direcția strategică a Guvernului și acționăm ca o platformă permanentă de expertiză, care conectează comunitatea de afaceri a FIA cu autoritățile publice. Cartea Albă nu este un exercițiu „o dată la doi ani”, ci un proces continuu, ajuns acum la a 9-a ediție, care identifică principalele obstacole în calea investițiilor și dezvoltării afacerilor și propune soluții practice de politică publică. În noua ediție, consolidăm structura de creștere sustenabilă prin includerea unui nou capitol „Economia Sustenabilă”, care acoperă teme precum eficiența energetică și energia verde, gestionarea responsabilă a apei, responsabilitatea pentru ambalaje și sistemele circulare de reciclare, raportarea transparentă și guvernanța corporativă de înaltă calitate. Aceste elemente nu mai pot fi considerate o nișă, ci definesc noul standard al unei economii competitive.

Din perspectiva unei companii industriale: care sunt cele două mari provocări pe termen mediu?

-Provocările provin din două direcții. Prima ține de climă – în special deficitul de apă și creșterea costurilor materiilor prime; agricultura rămâne unul dintre sectoarele cele mai expuse la variațiile climatice. A doua vizează componenta de capital uman: astăzi dispunem de o echipă puternică și bine pregătită, însă privind spre viitor observăm un potențial deficit de tineri specialiști, dacă nu acționăm într-un mod sistematic.

Cum abordați aceste provocări în cadrul companiei?

-Compania răspunde acestor provocări urmând două direcții principale. În zona de sustenabilitate, investim în energie verde, optimizăm consumul energetic și reducem amprenta de apă. Implementăm un plan cadru pe cinci ani pentru a diminua semnificativ amprenta totală de carbon; doar în perioada 2023–2024 am realizat 27 de proiecte de mediu și ne propunem să le extindem în continuare. În ceea ce privește resursele umane, abordăm provocările pe termen lung: dezvoltăm competențele echipelor existente, construim programe structurate de internship pe termen lung și programe de învățământ dual în parteneriat cu universități, pentru a atrage și forma tineri talentați. Obiectivul este să asigurăm o forță de muncă calificată, pregătită pentru viitor, și operațiuni care sunt în același timp sustenabile și eficiente.

Cum se aliniază aceste acțiuni cu abordările europene ESG și SDG?

-În totalitate. Fiind parte a Anadolu Efes, ne aliniem la standardele de raportare ESG și ne ghidăm după Obiectivele de Dezvoltare Durabilă (SDG). „Carbon, apă, energie” nu sunt doar indicatori dar domenii concrete de acțiune. În plan social, suntem angajați ferm în promovarea egalității de gen și în consolidarea rolului economic al femeilor, atât în interiorul companiei, cât și în comunitate. Efes Moldova este recunoscută printre Top Employers la nivel local, fapt care reflectă condiții de muncă decente, protecție socială ridicată, wellbeing și siguranță. În practică, sustenabilitatea, digitalizarea și educația se susțin reciproc; în acest mod, investițiile generează valoare atât pentru oameni, cât și pentru planetă.

Ați vorbit frecvent despre „Puterea investițiilor”. Ce înseamnă acest lucru pentru țară, dincolo de un simplu slogan?

-Înseamnă standarde și disciplină în execuție. Investițiile străine nu furnizează doar capital dar și tehnologie, procese, o cultură a siguranței, programe de formare și practici de raportare transparente. Acest lucru este vizibil în fiecare zi: în producție și distribuție, în infrastructură de telecomunicații, în serviciile financiare, în operațiunile de export și în sectorul IT. Atunci când politicile publice sunt previzibile și digitale, aceste practici se extind, iar economia crește datorită investițiilor, nu consumului.

Noua ediție a Cărții Albe va fi prezentată în curând. Ce priorități politice ar trebui extinse acum pentru un impact rapid?

-Cinci direcții cu efect multiplicator ridicat:

  • Digitalizare implicită în relația B2G: e-autorizații, e-facturare, registre interoperabile – mai puține operațiuni manuale și mai multă claritate în procese.
  • Concurență echitabilă și protecția investițiilor ca practică zilnică: proceduri mai rapide, transparente și previzibile. 
  • Competențe și productivitate: sprijin pentru învățământul dual, mentorat, formare și recalificare, astfel încât proiectele să găsească oamenii potriviți, iar oamenii să acceseze locuri de muncă de calitate.
  • Economia Sustenabilă la scară: stimulente pentru investiții verzi (CAPEX verde), gestionarea responsabilă a apei, producerea locală de energie; responsabilitate pentru ambalaje și funcționarea buclelor de reciclare.
  • Întărirea ecosistemului financiar: instrumente de partajare a riscurilor pentru IMM-uri și sisteme de plăți deschise/instant, astfel încât proiectele investiționale să acceseze finanțarea mai rapid.

Cum se aliniază integrarea europeană la agenda Cărții Albe?

-Integrarea europeană reprezintă mult mai mult decât o formulare simbolică, presupune alinierea la standardele europene în mai multe domenii. Înseamnă transformarea regulilor de nivel european într-o practică de zi cu zi: concurență corectă și condiții egale de piață, stat de drept pentru investitori, servicii publice digitale, responsabilitate față de mediu. Când standardele sunt clare și aplicate consecvent, costul capitalului scade, iar fluxul de proiecte viabile crește.

Fiind la conducerea unei unități industriale, ce lecții „din teren”, din zona de producție, considerați că pot fi extinse cel mai eficient la nivelul întregii economii? 

-Două lecții principale. În primul rând, predictibilitatea în materie de taxe, autorizații și supraveghere reglementară influențează direct deciziile de investiții. În al doilea rând, oamenii reprezintă o investiție: programele structurate de internship, mentoratul și programele pentru început de carieră generează câștiguri de productivitate atunci când sunt susținute și de stat. Rezultatul este un câștig triplu – pentru afaceri, pentru tinerii profesioniști și pentru dezvoltarea regională.

Dacă ar fi să definiți succesul parcursului pro-investițional al Guvernului în indicatori măsurabili, ce ați monitoriza? 

-Ne-am uita la viteza deciziilor administrative – conectări, autorizații, avize, la volumul reinvestițiilor realizate de investitorii existenți, la ponderea cheltuielilor de capital „verzi” și tehnologice în totalul investițiilor și la evoluția angajărilor calificate, inclusiv a tinerilor și a femeilor.  Dacă acești indicatori sunt în creștere, înseamnă că regulile funcționează, iar „Puterea investițiilor” generează o creștere sustenabilă.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: