Maib premiată de BERD pentru Prima Tranzacție Verde în cadrul programului TFP 2024 „Green Trade Deal of The Year”

În cadrul celei de-a 34-a Reuniuni Anuale a Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), care are loc în perioada 13 – 15 mai 2025 la Londra, maib a fost premiată în prestigiosul program TFP 2024 „Green Trade Deal of The Year” în categoria Prima Tranzacție Verde. Aceste premii celebrează băncile emitente care în ultimul an au sprijinit cu succes pentru prima dată o tranzacție verde de anvergură. 

Shona Tatchell, Șefa TFP la BERD, a menționat: 

„Ne bucurăm să vedem tot mai multe bănci partenere implicându-se activ în sprijinirea tranziției către o economie mai verde și mai sustenabilă. Suntem mândri să premiem maib pentru angajamentul său față de sustenabilitate și pentru că a făcut acest prim pas important printr-o tranzacție verde în domeniul comerțului. BERD va continua să colaboreze strâns cu băncile partenere pentru a susține dezvoltarea comerțului sustenabil și pentru a promova finanțarea aliniată obiectivelor climatice.”

Premiul BERD a fost acordat maib pentru finanțarea proiectului de energie regenerabilă a companiei GS Blue Electric SRL, parte a unui grup de companii specializate în producerea energiei regenerabile. Proiectul vizează construcția unei  centrale electrice fotovoltaice cu capacitatea totală de 50MW, utilizând tehnologii avansate de ultimă generație de la producătorii mondiali de top. 

Victor Zaharciuc, Director relații clienți corporativi, maib:

„Suntem onorați să fim partenerul financiar al clientului nostru corporativ – GS Blue Electric SRL, susținându-i obiectivul de a crește capacitatea de generare a energiei verzi în Republica Moldova. Buna derulare a tranzacției se datorează inclusiv suportului partenerilor noștri externi –  Raiffeisen Bank International AG și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) – pe partea de confirmare a instrumentului financiar utilizat de client. Le mulțumim partenerilor pentru contribuția valoroasă în sprijinirea acestui proiect, clientului nostru GS Blue Electric SRL – pentru investiția de încredere în maib ca partener financiar al acestui proiect și echipei maib, pentru profesionalismul și implicarea demonstrată în sprijinirea celor mai ambițioase proiecte ale clienților noștri”. 

Liderul sectorului bancar din Republica Moldova rămâne dedicat să sprijine în continuare clienții maib, să contribuie prin instrumente financiare avantajoase la diversificarea resurselor energetice, la creșterea gradului de independență energetică și dezvoltarea durabilă a economiei țării.

Tu conduci. maib

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Europa Liberă

Evreii hasidici care merg în pelerinaj la Uman vor ateriza în România. Vor traversa Moldova pentru a ajunge în Ucraina?

Evreii hasidici care vor merge în acest an în pelerinaj la Uman, Ucraina, vor ateriza la aeroporturile din estul României, iar ulterior ar urma să traverseze Republica Moldova pe șosele spre destinația finală. Se întâmplă după ce autoritățile țării noastre nu s-au înțeles cu cele ale Israelului cu privire la folosirea Aeroportului Internațional Chișinău, relatează publicația Europa Liberă.

Aeroportul Internațional din Iași, folosit adesea și de călătorii din R. Moldova, a anunțat că va avea un regim special între 25-29 septembrie, când va gestiona mai multe curse charter de la Tel Aviv.

Dacă ora zborului dumneavoastră de pe Aeroportul Iași se suprapune cu programul acestor zboruri, vă recomandăm să vă prezentați la aeroport cu 3 ore înainte de decolare, pentru a evita eventuale întârzieri cauzate de aglomerație, în special la punctele de control securitate”, a menționat aeroportul.

Potrivit întreprinderii, va fi creat un culoar special pentru pelerini, iar pentru gestionarea eficientă a fluxurilor, vor fi mobilizate echipe de polițiști și jandarmi în incinta aeroportului.

Este de așteptat ca avioane charter din Israel să ajungă și la alte aeroporturi din estul României, așa cum a spus recent Europei Libere un oficial de la Ministerul Transporturilor de la București, dar până acum doar aerogara din Iași a confirmat asemenea zboruri.

Din România, pelerinii vor putea merge spre Uman (200 km sud de Kiev), predominant traversând Republica Moldova, pe șosele.

Un reprezentant al Tip Trans, companie de transport din R. Moldova, a declarat pentru sursa citată că firma este pregătită să ducă spre Ucraina sute de persoane, cu autocarele. Acesta a precizat că drumul până la Uman poate dura până la 10 ore, în funcție mai ales de cât de aglomerată este vama ucraineană, la ieșirea din R. Moldova.

Pelerinajul anual la Uman, de Rosh Hashannah, s-a complicat de când a fost declanșată invazia la scară largă din Ucraina, care a făcut imposibile zborurile civile deasupra țării vecine cu R. Moldova. În 2023, mii de pelerini au trecut prin Aeroportul Chișinău, la dus și la întors.

Un mai târziu, însă, Republica Moldova nu a mai acceptat acest aranjament, invocând o datorie neplătită de Israel, pentru cheltuieli de securitate, dar și faptul că aeroportul are un trafic tot mai intens, și cu greu ar putea face față unui vârf de sarcină așa de mare.

În 2025, israelienii au încercat o reeditare a podului aerian din 2023, dar discuțiile pe această temă au eșuat. Presa israeliană a scris că Chișinăul aștepta până la 3 milioane de dolari pentru măsuri de securitate și de infrastructură extinsă la aeroport. Mai ales, ar fi fost vorba de construcția unui terminal temporar, un hangar dotat cu aparatură de securitate adusă de israelieni. Potrivit presei din Israel, Chișinăul voia ca această structură să rămână pe loc, urmând să fie folosită din nou la pelerinajul de la anul – iar între timp, de aeroportul moldovean, care este vizibil suprasolicitat.

Tot potrivit presei, Israelul ar fi cerut aproximativ 120 de zboruri, iar Chișinăul ar fi acceptat circa 70.

O nouă bursă de valori, lansată în Moldova. Recean: „Un pas decisiv pentru integrarea în piețele regionale”

Republica Moldova va avea o nouă bursă de valori, care va fi lansată luni, 15 septembrie, la Chișinău. Despre aceasta a anunțat premierul Dorin Recean în debutul forumului „Moldova Business Week”.

Șeful Executivului a subliniat că proiectul reprezintă „un pas decisiv pentru piața financiară și integrarea în piețele financiare regionale”, conectând Republica Moldova la spațiul financiar european.

„Azi facem un pas decisiv pentru piața financiară și integrarea în piețele financiare regionale. Moldova se conectează la piețele financiare europene și vreau să anunț lansarea la Chișinău a noii Burse de valori, care aduce oportunități concrete întreprinzătorilor noștri și investitorilor străini, în special din România, celor care vor să deschidă afaceri în Republica Moldova”, a declarat Recean.

Printre acționarii bursei se află mai multe bănci comerciale din Republica Moldova, maib, OTP Bank, Moldindconbank, compania de telefonie mobilă Moldcell, compania de creditare nebancară MK Kredit, compania de asigurări Donaris VIG, Bursa de Valori București, precum și statul, prin Agenția Proprietății Publice.

Potrivit informației publicate de către acționari, noua bursă va oferi acces la instrumente financiare precum: acțiuni, obligațiuni, valori mobiliare guvernamentale și corporative și va utiliza cele mai moderne tehnologii, inclusiv platforma Arena Trading. Aceasta va deveni operațională din vara anului 2026.

Precizăm că forumul „Moldova Business Week are loc la Chișinău și reunește peste 2000 de perticipanți, dintre care 700 internaționali.

NM

Analiză: promisiunile electorale ale partidelor care riscă să rămână doar pe hârtie

O bună parte din campania electorală dinaintea alegerilor parlamentare din 28 septembrie este axată pe economie și pe promisiuni de creștere a veniturilor populației. NewsMaker a analizat, cu ajutorul experților, principalele angajamente economice ale politicienilor.

Ce promite Partidul „Acțiune și Solidaritate”?

Partidul de guvernare PAS propune mai multe inițiative majore în domeniul economiei și infrastructurii:

— Să dubleze veniturile populației active: medici, profesori, polițiști și angajați ai sectorului privat.
— Să dubleze exportul de bunuri și servicii.
— Să repare 3000 de kilometri de drumuri.

PAS promite că, peste patru ani, salariul minim să ajungă de la 5,5 mii lei la 10 mii, iar cel mediu – de la 16 mii la 25 mii lei. Totodată, partidul vrea să extindă indemnizația de o mie de lei pentru copii, care în prezent este acordată părinților cu micuți de până la doi ani.

Guvernarea își mai propune să majoreze creșterea economică până la 5% până în 2027, să dubleze PIB-ul în următorul deceniu, să atragă investiții de 4 miliarde de euro, să modernizeze sistemele de irigații și să realizeze alte reforme.

PAS leagă creșterea exporturilor de dezvoltarea a zece parcuri industriale și a încă patru inovative, de construcția unor complexe logistice multimodale la Chișinău, Ungheni și Cantemir, precum și de alocarea a 2 miliarde de lei pentru sprijinirea companiilor la accesarea piețelor externe. Totodată, guvernarea promite să majoreze de cinci ori bugetul pentru promovarea Moldovei peste hotare.

Printre proiectele de infrastructură anunțate se numără — construcția primei autostrăzi din țară (pe ruta Iași–Ungheni–Chișinău–Odesa), ridicarea a patru poduri la frontiera cu România și electrificarea căii ferate Ungheni–Iași.

Autoritățile afirmă că aceste proiecte vor fi finanțate din programul de creștere economică și fondurile de preaderare ale UE.

Ce cred experții?

Economistul Victor Ciobanu consideră dublarea PIB-ului în zece ani nerealistă:

„Pentru asta este nevoie de o creștere de 7% pe parcursul a zece ani. Asta e, pur și simplu, o absurditate. Dublarea veniturilor în patru ani — un obiectiv atractiv, dar prea optimist. Totuși, programul PAS este mai aproape decât altele de realitate, pentru că a fost clar scris în guvern, bazându-se pe date și indicatori țintă”.

Promisiunea de a dubla exportul el a numit-o „excesiv de optimistă”.

Expertul IDIS „Viitorul”, Veaceslav Ioniță, a menționat:

„A promite creșterea salariilor — e ca și cum ai promite răsăritul soarelui. Asta oricum se va întâmpla și nu depinde de putere. Sarcina lor este să facă în așa fel încât salariul minim să fie cel puțin 50% din cel mediu (acum e aproximativ o treime)”.

Potrivit lui, autoritățile nu au explicat cum intenționează să dubleze PIB-ul:

„Dacă în cinci ani PIB-ul a crescut cu 0,1%, de ce ar trebui să se schimbe? Exportul de servicii într-adevăr crește, dar în exportul de bunuri nu văd mari perspective”.


Ce propune Blocul „Patriotic”?

În programul blocului, în care au intrat comuniștii, socialiștii, „Inima Moldovei” și „Viitorul Moldovei”, sunt incluse șapte priorități și mai mult de zece „măsuri urgente”.

Blocul promite contracte pe termen lung pentru gaz la 200–300 de dolari pentru o mie de metri cubi (6–8 lei pentru metru cub pentru populație), crearea Fondului de stat pentru dezvoltare industrială sub conducerea premierului și 18 platforme industriale, subvenții pentru echipamente și tehnologii, compensarea a jumătate din cheltuielile pentru robotizare.

Blocul mai promite introducerea unui plafon la prețurile produselor de importanță socială, obligativitatea ca jumătate din rafturile magazinelor să fie rezervate pentru producția autohtonă și aplicarea unei cote zero pentru profitul reinvestit, cel puțin pentru cinci ani.

Totodată, formațiunea propune crearea unei „Bănci a investițiilor și modernizării Moldovei”, cu 100% capital de stat, reducerea vârstei de pensionare la 57 de ani pentru femei și 62 de ani pentru bărbați (față de 61,5 și 63 de ani în prezent), precum și alocarea anuală a câte 7 mii de lei pentru fiecare pensionar pentru tratament și medicamente.

Ce cred experții?

Ciobanu consideră crearea platformelor industriale un pas corect, dar critică promisiunile sociale:

„Reducerea vârstei de pensionare este populism curat. Avem o problemă sistemică cu fondul de pensii: el depinde de salarii și de numărul locurilor de muncă. Se poate rezolva doar prin creșterea salariilor și crearea locurilor de muncă”.

Promisiunile de gaz ieftin el le-a numit „nerealiste”:

„Prețul politic va fi enorm. Cândva, pentru o reducere, Ucraina a plasat flota rusă în Crimeea, cu ce s-a terminat se știe [anexare]. Voronin a încercat în anii 2000 să obțină prețuri interne rusești la gaz, când promitea să intre în uniune cu Rusia și Belarus. Atunci i s-a explicat că este ireal. Pentru ochi frumoși nimeni nu va da gaz”.

Ioniță a admis că este vorba despre revizuirea formulei de formare a prețurilor la gaz:

„Cred că ei vor să spună că formula actuală este greșită, iar ei vor găsi una mai potrivită. Eu nu mă încumet să comentez asta”.

În același timp, el a evaluat pozitiv ideile despre subvenții și platforme industriale:

„Subvențiile pentru tehnologii și investiții sună realist. Avem zone și subzone, dar sunt necesare parcuri industriale. Am început să facem asta și chiar este o nevoie prioritară”.

Însă ideea plafonului la prețurile produselor de importanță socială a criticat-o:

„50% produse moldovenești pe rafturile magazinelor — se poate obține. Dar eu aș fi atent cu prețurile limită. Mai bine să dai pensii alimentare — bani pentru oamenii nevoiași, cu care ei ar putea cumpăra produse social importante”.

În ceea ce privește sistemul de pensii, expertul vede posibilități limitate: „Să dai înapoi vârsta de pensionare este imposibil: la noi pensia și așa este mai mică decât ar trebui să fie. Partidelor le-aș recomanda să-și asume angajamentul că pensia va fi nu mai mică de 40% din salariul mediu”, a concluzionat el.


Blocul „Alternativa”

Blocul promite o „politică externă pragmatică”, eliminarea barierelor comerciale cu Rusia și CSI, creșterea terenurilor irigate până la 15%, investiții în infrastructură la nivel de 10% din PIB din contul eurobondurilor și al fondurilor UE. Se planifică crearea Fondului Național de Investiții, reducerea ratelor la creditele pentru afaceri prin garanții de stat, relansarea programului de industrializare și interzicerea verificărilor excesive ale businessului pentru trei ani.

Printre inițiativele sociale – alocații pentru părinții copiilor până la trei ani, crearea grupelor de creșă în toată țara și limitarea plăților comunale la un nivel nu mai mare de 10% din salariul mediu.

Ce cred experții?

Ciobanu consideră promisiunea de a limita cheltuielile comunale nerealistă fără calcule. El apreciază pozitiv planurile privind eurobondurile și fondurile UE:

„Asta e corect — la eurobond trebuie să ieșim. Dar industrializarea cere concret: pentru noi e importantă industria de prelucrare, aici e nevoie de detaliere”.

Totodată, expertul privește sceptic „relațiile pragmatice” cu Rusia:

„Eu o atribui mai degrabă discuțiilor interne din cadrul blocului: ei se declară proeuropeni, dar o parte dintre participanți insistă că despre Rusia trebuie spus. A vorbi despre relații cu Rusia până la sfârșitul războiului — e greșit”.

Ioniță a menționat:

„Statul e obligat să deschidă toate piețele pentru business. 10% din PIB pentru infrastructură și minimum 15% terenuri irigate — acestea sunt priorități reale”.

Experiența reglementării tarifelor, potrivit lui, în România a arătat că asta este prea scump pentru buget:

„La noi pentru toți statul nu va putea compensa. Eu aș propune o astfel de variantă: dacă tarifele constituie 20% din venit, puterea poate compensa 10%, dar nu pentru toți”.


„Partidul Nostru”

Programul „Partidului Nostru” include pensia minimă de 5000 lei (acum 3300), indemnizația la nașterea copilului — 200 mii lei (acum 21 350), crearea magazinelor sociale de stat și a farmaciilor în fiecare centru raional.

De asemenea, partidul propune fixarea a 50% din mărfurile autohtone pe rafturile magazinelor, deschiderea unei Universități Agrare după fuziunea cu cea Tehnică și introducerea unei scheme de parteneriat public-privat „50 la 50 sub garanția statului”.

Ce cred experții?

Ciobanu consideră aceste promisiuni „un set de populism”:

„Pensia minimă de 5 mii de lei — sună frumos. Cu același succes se poate spune și 10 mii de lei. Dar asta nu este asigurat cu nimic. Usatîi înțelege că nu va fi premier și nu va purta responsabilitate”.

El a criticat ideile magazinelor sociale și a farmaciilor:

„Există mecanisme de compensare a medicamentelor, ele pot fi perfecționate. Nu înțeleg de ce nu pot fi folosite rețelele comerciale existente pentru acordarea unor facilități, nu trebuie să se inventeze magazine de stat”.

De asemenea, Ciobanu s-a arătat sceptic față de propunerea de a fixa cota producătorilor locali:

„Asta nu funcționează: Moldova nu produce acel sortiment care există într-un supermarket obișnuit. Rafturile vor fi goale”.

Ioniță a propus orientarea către indicatori relativi ai pensiilor — nu mai puțin de 50% din salariul minim. El a admis și eficiența magazinelor sociale: „Am văzut astfel de practici în alte țări”. Dar a avertizat asupra riscurilor schemelor cu garanții de stat pentru business: „La noi asta a mai fost în anii 90 — nu e altceva decât scoaterea banilor din buget. După 1998 am interzis asta”.


Partidul Social Democrat European (PSDE)

PSDE, succesorul Partidului Democrat, vorbește despre „patriotism economic”. Printre promisiuni — atenuarea restricțiilor asupra utilizării banilor cash (în Moldova există restricții pentru unele cumpărături mari și plăți în numerar — NM), amnistia fiscală, protecția producătorilor locali și încetarea presiunilor asupra businessului.

Ce cred experții?

Ciobanu a numit programul prea general:

„Singurul punct concret — ridicarea restricțiilor la plățile în numerar. De asta suferă cei care lucrează peste hotare. E nevoie de o abordare flexibilă: investițiile în numerar în cumpărarea unei locuințe sau construcția unui business — sunt bune pentru economie. Noi nu suntem Europa de Nord, unde se poate trece complet la plăți fără numerar”.

Ioniță a amintit că partidul a avut experienț unor pași „radicali” în economie în timpul guvernului Filip: „Atunci au anulat 300 de acte permisive”.

El a susținut ideea relaxării restricțiilor la numerar:

„Statul așa își justifică incompetența. El nu poate prinde hoțul și, de fapt, spune: „Pe toți în închisoare”. Nu se poate suspecta întreaga societate de furt și înșelăciune”.


Blocul „Împreună”

Blocul proeuropean promite un nou Cod Fiscal conform standardelor UE și condiții simplificate pentru microîntreprinderi, unde lucrează până la 25 de persoane și cifra de afaceri nu depășește 18 milioane lei.

În asemenea întreprinderi, în funcție de numărul angajaților, impozitul pe profit va varia de la 0% până la 2% din cifra de afaceri, iar angajații vor plăti un impozit unic pe salariu de 23%, care va include toate celelalte taxe. Plătitori de TVA companiile vor deveni doar după o cifră de afaceri de 7 milioane lei (acum acest prag este la nivel de 1,2 milioane lei, iar din anul viitor va fi 3 milioane lei).

Printre promisiunile pentru business — liberalizarea pieței muncii pentru simplificarea angajării străinilor. În domeniul energeticii — construcția de noi CET-uri, LEA între Moldova și România, precum și Ucraina, liberalizarea pieței carburanților.

Printre promisiunile sociale — aducerea până în 2029 a mărimii pensiilor la 40% din mărimea salariului mediu.

Ce cred experții?

Ciobanu a menționat că tema angajării străinilor cu greu va plăcea electoratului:

„Aceasta este clar o temă nepopulară. Este puțin probabil să placă oamenilor care singuri caută un loc de muncă bine plătit, deși locuri vacante într-adevăr există”.

Propunerile legate de impozite și sistemul de pensii expertul le-a numit importante, dar greu de atins: „Noul Cod Fiscal — aceasta este o muncă de cinci ani”.

Ioniță a apreciat pozitiv promisiunea privind pensiile:

„Cel puțin un partid vorbește despre pensia la nivel de 40% din salariu. Nu este popular, dar este necesar”.

El a susținut și ideea unui nou Cod Fiscal și a impozitelor din cifra de afaceri pentru businessul mic, iar liberalizarea pieței muncii a numit-o un pas sănătos, chiar dacă nepopular:

„Îi felicit: mai devreme aceasta se considera periculos politic, iar acum măcar un partid a îndrăznit să propună un lucru rațional. Nu sună politic frumos, dar asta trebuie de făcut”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Ambasada Rusiei la București neagă că o dronă rusească a survolat spațiul aerian al României și dă vina pe Ucraina: „Provocare”

Ambasada Federației Ruse la București a respins nota de protest a Ministerului Afacerilor Externe (MAE) față de drona rusească care a survolat neautorizat spațiul aerian al României la sfârșitul săptămânii trecute. Misiunea diplomatică susține că nu există confirmări ale faptului că aparatul zburător ar aparține Rusiei și a spune că în spatele incidentului s-ar afla Ucraina. Precizările au fost făcute într-un comunicat din 15 septembrie, după convocarea ambasadorului rus la București, Vladimir Lipaev, la MAE. 

Potrivit instituției, în timpul discuției de la MAE, niciuna dintre întrebările lui Lipaev cu privire la identificarea dronei care a pătruns în spațiul aerian român nu ar fi primit „un răspuns concret și convingător”. „Având în vedere lipsa unei confirmări obiective a provenienței naționale a aparatului zburător, protestul părții române a fost respins ca fiind nefondat și nejustificat”, a menționat misiunea diplomatică rusă.

Ambasadorul rus la București a mai spus autorităților române că aparatul zburător ar aparține Ucrainei.

Ambasadorul a subliniat că toate circumstanțele indică faptul că, în realitate, a avut loc o provocare intenționată a regimului de la Kiev, care, temându-se de un eșec militar inevitabil și de răspunderea pentru crimele comise atât împotriva poporului rus, cât și a celui ucrainean, încearcă disperat, prin orice mijloace, să implice alte state europene într-o aventură militară periculoasă împotriva Federației Ruse”, a precizat instituția.

Amintim că, în seara de 13 septembrie, autoritățile de la București au anunțat că o dronă, folosită de armata rusă pentru a ataca Ucraina, a pătruns în spațiul aerian al României. Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, a declarat că avioanele ridicate „au văzut” drona și „au fost foarte aproape s-o dea jos”. Și Polonia a ridicat aeronave, în seara aceleiași zile, ca răspuns la amenințarea reprezentată de dronele rusești care operau deasupra Ucrainei. Președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, a declarat că militarii ruși știu exact unde își îndreaptă dronele, ceea ce „este o extindere evidentă a războiului de către Rusia”.

Pe 14 septembrie, Ministerul Afacerilor Externe al României l-a convocat pe ambasadorul rus la București, pentru a-i înainta o notă de protest față survolarea neautorizată a spațiului aerian al țării.

„Scoateți punga”: Alte 10 persoane din echipa lui Șor, reținute pentru coruperea alegătorilor și finanțare ilegală (AUDIO)

10 persoane din echipa figarului Ilan Șor au fost reținute de Centrul Național Anticorupție (CNA) pentru 72 de ore, în urma unor noi percheziții desfășurate în cadrul unui dosar ce vizează acțiuni ilegale de finanțare a partidelor politice, spălare de bani și corupere a alegătorilor înaintea alegerilor parlamentare din 28 septembrie.

Ofițerii CNA și procurorii din Bălți efectuează 28 de percheziții la domiciliile, sediile și automobilele unor persoane fizice și juridice, în toată Moldova. 

Potrivit CNA, cei vizați – printre care și factori de decizie afiliați unei formațiuni politice – ar fi pus în aplicare un plan prin care recrutați alegători, promițându-le bani, bunuri sau servicii pentru a vota într-un anumit fel. Deși autoritățile nu au precizat despre ce formațiune este vorba, în video-ul publicat de CNA se observă obiecte cu inscripția „Echipa lui Ilan Șor”.

Oamenii legii au documentat tranzacții suspecte cu mijloace bănești, inclusiv în valută și criptomonede, utilizate în scopul camuflării provenienței ilicite a fondurilor.

Până la această oră, ofițerii CNA au ridicat sume considerabile de bani în diverse valute, dispozitive electronice de stocare a informației, înscrisuri de ciornă și alte documente relevante, probe care indică identificarea, recrutarea și convingerea alegătorilor de a susține o anumită formațiune politică în alegerile din 28 septembrie 2025.

Cele 10 persoane reținute urmează a fi plasate în izolatoarele de urmărire penală din țară.

Amintim că circa 2000 de percheziții au fost efectuate în Republica Moldova de la începutul perioadei electorale. Totodată, au fost intentate mai multe procese penale, inclusiv procese-verbale ce vizează protestele plătite. Zeci de persoane au fost reținute în ultima perioadă. Datele au fost comunicate de ministra Afacerilor Interne, Daniella Misail-Nichitin, în cadrul ediției din 11 septembrie a emisiunii Rezoomat de la Rlive.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: