Andrei Mardari / NewsMaker

„Mâine voi merge în Parlament”. Premierul Natalia Gavrilița va cere instituirea stării de urgență în domeniul energetic

Premierul Natalia Gavrilița va solicita Parlamentului instituirea stării de urgență în domeniul energetic. Anunțul a fost făcut, pe 19 ianuarie, într-un briefing de presă susținut împreună cu vicepremierul Andrei Spînu, ministru al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale. Guvernul consideră că există un risc real pentru securitatea energetică a țării, existând pericolul ca Gazprom să sisteze livrarea de gaze naturale către Republica Moldova. 

„Anunț că azi, la 13:00, se va întruni Comisia pentru Situații Excepționale. Va analiza situația creată pe piața gazelor naturale. Ulterior, la 15:00, va avea loc ședința Guvernului. După aceasta vom organiza o conferință de presă și vom informa despre deciziile luate. Vom răspunde la toate întrebările. Poziția mea va fi de a solicita Parlamentului instituirea stării de urgență în domeniul energetic. În acest scenariu, mâine voi merge la Parlament”, a explicat Gavrilița.

Andrei Spînu, ministru al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, a precizat că situația creată nu este o consecință a „inacțiunilor Guvernului”, ci a relațiilor comerciale dintre Gazprom și Moldovagaz.

„Conform contractului, Moldovagaz urma să achite integral costul consumului pentru decembrie până pe 20 ianuarie. Pe 14 ianuarie, această obligație a fost realizată. Costul pentru luna decembrie a fost achitat integral. Suplimentar, până pe 20 ianuarie, Moldovagaz trebuie să achite avansul pentru ianuarie, în raport de 50% – circa $63 mln. Este important să menționăm că este un avans în luna curentă. Din suma de $63 mln, Moldovagaz va reuși să achite $38 mln până mâine. Diferența neachitată, prognozată la ziua de mâine este de $25 mln”, a declarat vicepremierul.

Spînu a menționat că tariful actual pentru gaz nu acoperă costul gazului din luna ianuarie. În rezultat, s-a format diferența de $25 mln, iar Moldovagaz nu a reușit să obțină de la Gazprom amânarea plăților și nici creditarea de la bănci.

„Acționarul majoritar al Moldovagaz nu a reușit să-și susțină propria companie, pentru a depăși această situație. Aceasta este clar o schimbare de atitudine față de anii precedenți, care nu ajută în niciun fel. Ne-am pomenit cu riscul real de sistare a livrărilor”, a mai spus vicepremierul.

Pe 18 ianuarie, compania Gazprom a trimis o scrisoare oficială către SA Moldovagaz, prin care a anunțat intenția de a sista livrarea de gaze naturale către R. Moldova în cazul neachitării integrale a consumului curent până la 20 ianuarie.

Amintim că, în luna ianuarie, prețul de achiziție a gazului pentru Moldova constituie $647. Asta cu toate că, în noiembrie și decembrie, prețul de achiziție a constituit $450.

La sfârșitul lunii octombrie, în R. Moldova a fost declarată stare de urgență din cauza crizei în sectorul energetic. Atunci, negocierile dintre partea moldovenească și reprezentanții Gazprom cu privire la încheierea unui nou acord privind funrizarea de gaz stagnau.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

hotnews.ro

„Frontierele nu trebuie modificate prin forță”. Declarația a 14 lideri, majoritatea europeni, despre planul de pace al SUA

Planul de pace propus de SUA reprezintă o bază care va necesita eforturi suplimentare, au comunicat într-o declarație comună mai mulți oficiali, majoritatea dintre aceștia fiind europeni, după o reuniune sâmbătă în marja summitului G20 de la Johannesburg. Aceștia au mai spus că „frontierele nu trebuie modificate prin forță” și s-au arătat îngrijorați „de limitările propuse privind forțele armate ale Ucrainei”.

Declarația, publicată pe site-ul Consiliului European, a fost adoptată de președintele Consiliului European António Costa, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, prim-ministrul Canadei Mark Carney, președintele Finlandei Alexander Stubb, președintele Franței Emmanuel Macron, cancelarul Germaniei Friedrich Merz, premierul Irlandei Micheal Martin, premierul Italiei Giorgia Meloni, premierul Japoniei Sanae Takaichi, premierul Olandei Dick Schoof, premierul Norvegiei Jonas Gahr Støre, premierul Spaniei Pedro Sánchez și premierul Marii Britanii Keir Starmer. Prim-ministrul Poloniei, Donald Tusk, s-a alăturat declarației.

Politicienii au salutat „eforturile continue ale SUA de a aduce pacea în Ucraina”. Aceștia au mai spus că proiectul inițial al planului, format 28 de puncte, include elemente importante care vor fi esențiale pentru o pace justă și durabilă.

„Prin urmare, considerăm că proiectul reprezintă o bază care va necesita eforturi suplimentare. Suntem pregătiți să ne angajăm pentru a asigura durabilitatea unei păci viitoare. Suntem clari în ceea ce privește principiul că frontierele nu trebuie modificate prin forță. De asemenea, suntem îngrijorați de limitările propuse privind forțele armate ale Ucrainei, care ar face Ucraina vulnerabilă la atacuri viitoare”, se arată în declarația adoptată.

În același timp, politicienii au declarat că „implementarea elementelor referitoare la Uniunea Europeană și la NATO ar necesita acordul membrilor UE, respectiv NATO”.

„Profităm de această ocazie pentru a sublinia cât de puternic este sprijinul nostru continuu acordat Ucrainei. Vom continua să colaborăm îndeaproape cu Ucraina și SUA în zilele următoare”, se mai arată în declarație.

***

Amintim că administrația președintelui SUA, Donald Trump, a propus un plan de pace format din 28 de puncte. Documentul prevede ca Crimeea, Lugansk și Donețk să fie recunoscute de facto ca teritorii rusești, iar regiunile Herson și Zaporojie să fie înghețate de-a lungul liniei de contact. Ucraina ar urma să își retragă trupele din zona pe care o controlează în prezent în regiunea Donețk, aceasta devenind zonă tampon neutră și demilitarizată, recunoscută internațional ca aparținând Rusiei. Planul introduce, pentru prima dată, garanții de securitate pentru Ucraina, însă fără detalii: doar că, în cazul unei noi invazii ruse, ar exista un răspuns militar coordonat, iar sancțiunile împotriva Moscovei ar fi restabilite. Totodată, conform planului, Ucraina ar trebui să includă în Constituție că nu va adera niciodată la NATO, iar Alianța să adopte o prevedere similară. La fel, potrivit planului, Kievul poate adera la UE. În același timp, trebuie să organizeze alegeri în termen de 100 de zile.

Potrivit presei internaționale, SUA ar fi cerut ca Ucraina să accepte planul până joi, sugerând că, în caz contrar, ar putea înceta sprijinul militar.

Președintele ucrainean, Vladimir Zelenski, a declarat că a oferit deja un răspuns în timpul inaugurării sale în calitate de președinte, când s-a angajat „prin toate acțiunile sale să apere suveranitatea și independența Ucrainei”. „Pentru mine nu a fost o formalitate, ci un jurământ pe care îl respect zilnic și pe care nu îl voi trăda niciodată. Interesul național ucrainean trebuie să fie respectat”, a comunicat el. Liderul de la Kiev a menționat, în adresarea sa către popor, că dorește modificarea documentului, astfel încât acesta să includă clar „onoarea și demnitatea ucrainenilor”. Totodată, Zelenski a avertizat că urmează o săptămână dificilă, iar asupra Ucrainei ar putea fi exercitate presiuni.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat că Federația Rusă a primit „planul de pace”. Potrivit lui Putin, acest plan „ar putea sta la baza unei reglementări finale de pace”, însă a precizat că textul documentului nu a fost discutat cu Moscova.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: