Andrei Mardari / NewsMaker

„Mâine voi merge în Parlament”. Premierul Natalia Gavrilița va cere instituirea stării de urgență în domeniul energetic

Premierul Natalia Gavrilița va solicita Parlamentului instituirea stării de urgență în domeniul energetic. Anunțul a fost făcut, pe 19 ianuarie, într-un briefing de presă susținut împreună cu vicepremierul Andrei Spînu, ministru al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale. Guvernul consideră că există un risc real pentru securitatea energetică a țării, existând pericolul ca Gazprom să sisteze livrarea de gaze naturale către Republica Moldova. 

„Anunț că azi, la 13:00, se va întruni Comisia pentru Situații Excepționale. Va analiza situația creată pe piața gazelor naturale. Ulterior, la 15:00, va avea loc ședința Guvernului. După aceasta vom organiza o conferință de presă și vom informa despre deciziile luate. Vom răspunde la toate întrebările. Poziția mea va fi de a solicita Parlamentului instituirea stării de urgență în domeniul energetic. În acest scenariu, mâine voi merge la Parlament”, a explicat Gavrilița.

Andrei Spînu, ministru al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, a precizat că situația creată nu este o consecință a „inacțiunilor Guvernului”, ci a relațiilor comerciale dintre Gazprom și Moldovagaz.

„Conform contractului, Moldovagaz urma să achite integral costul consumului pentru decembrie până pe 20 ianuarie. Pe 14 ianuarie, această obligație a fost realizată. Costul pentru luna decembrie a fost achitat integral. Suplimentar, până pe 20 ianuarie, Moldovagaz trebuie să achite avansul pentru ianuarie, în raport de 50% – circa $63 mln. Este important să menționăm că este un avans în luna curentă. Din suma de $63 mln, Moldovagaz va reuși să achite $38 mln până mâine. Diferența neachitată, prognozată la ziua de mâine este de $25 mln”, a declarat vicepremierul.

Spînu a menționat că tariful actual pentru gaz nu acoperă costul gazului din luna ianuarie. În rezultat, s-a format diferența de $25 mln, iar Moldovagaz nu a reușit să obțină de la Gazprom amânarea plăților și nici creditarea de la bănci.

„Acționarul majoritar al Moldovagaz nu a reușit să-și susțină propria companie, pentru a depăși această situație. Aceasta este clar o schimbare de atitudine față de anii precedenți, care nu ajută în niciun fel. Ne-am pomenit cu riscul real de sistare a livrărilor”, a mai spus vicepremierul.

Pe 18 ianuarie, compania Gazprom a trimis o scrisoare oficială către SA Moldovagaz, prin care a anunțat intenția de a sista livrarea de gaze naturale către R. Moldova în cazul neachitării integrale a consumului curent până la 20 ianuarie.

Amintim că, în luna ianuarie, prețul de achiziție a gazului pentru Moldova constituie $647. Asta cu toate că, în noiembrie și decembrie, prețul de achiziție a constituit $450.

La sfârșitul lunii octombrie, în R. Moldova a fost declarată stare de urgență din cauza crizei în sectorul energetic. Atunci, negocierile dintre partea moldovenească și reprezentanții Gazprom cu privire la încheierea unui nou acord privind funrizarea de gaz stagnau.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Filat a venit la ședința de judecată a lui Plahotniuc: „Am multe să-i spun” VIDEO

Fostul prim-ministru și lider al PLDM, Vlad Filat, s-a prezentat astăzi la ședința de judecată în dosarul „Frauda bancară”, în care este judecat fostul lider democrat Vladimir Plahotniuc. Prezența lui Filat vine la o zi după ce acesta s-a declarat „profund consternat” de evoluția procesului penal și de modul în care dosarul este instrumentat în prezent.

Filat a anunțat, pe 17 decembrie, după ce instanța a audiat doi martori ai apărării, că intenționează să participe personal la toate ședințele de judecată și că este dispus să comenteze public declarațiile martorilor: „Nu pot accepta ca persoane care au prejudiciat statul cu sume colosale, prin devalizarea Băncii Naționale și a întregului sistem bancar, să scape de răspundere penală”

Întrebat astăzi de jurnaliști de ce a decis să fie prezent la proces, Filat a evitat un răspuns direct. La întrebarea dacă are ceva să-i transmită lui Vladimir Plahotniuc, acesta a spus: „Multe, dar nu cred că astăzi. Astăzi vouă o să vă spun mai multe”.

De cealaltă parte, Vladimir Plahotniuc, escortat în sala de judecată, a refuzat să comenteze prezența fostului premier la ședință.

Precizăm, în ședința de astăzi, instanța audiază cel de-al treilea martor al apărării – Ion Ropot, fost șef de departament în cadrul Băncii Naționale a Moldovei. Anterior, în același dosar, pe 17 decembrie, a fost audiat fostul președinte al Parlamentului, Andrian Candu, finul de cununie al lui Vladimir Plahotniuc, iar pe 15 decembrie – fosta președintă a Victoriabank, Natalia Politov-Gangaș. În ambele cazuri, procurorul de caz a declarat că mărturiile acestora nu ar fi conținut informații relevante pentru anchetă. În total, instanța a admis audierea a 27 de martori, dintr-un total de 168 propuși.

***

Reamintim că Vladimir Plahotniuc, aflat în urmărire din anul 2019, a fost reținut în Grecia la sfârșitul lunii iulie 2025, iar pe 25 septembrie a fost extrădat în Republica Moldova. La Chișinău, acesta a fost plasat în arest preventiv în penitenciarul nr. 13 din capitală.

Fostul lider al PDM este inculpat în mai multe dosare penale, cel mai răsunător dintre ele fiind cel privind furtul miliardului. Potrivit Procuraturii, Plahotniuc, prin intermediul companiilor controlate de Șor, ar fi primit 39 de milioane de dolari și 3,5 milioane de euro din banii furați.

Despre furtul unui miliard de euro din trei bănci moldovenești — Banca de Economii, Banca Socială și Unibank — s-a aflat la sfârșitul lunii noiembrie 2014. După aceasta, Banca Națională a introdus administrare specială în aceste bănci, iar ulterior autoritățile au decis lichidarea lor (băncile se află și acum în proces de lichidare). Tot atunci, Banca Națională a acordat acestor bănci, sub garanția guvernului, credite în valoare egală cu suma furată (aproximativ 14 miliarde de lei sau, la cursul de atunci, 1 miliard de euro). Autoritățile au explicat că aceste credite erau necesare pentru a preveni panica pe piața bancară. În contul acestei datorii, guvernul a emis și a transmis Băncii Naționale obligațiuni de stat în valoare de 13,3 miliarde de lei, cu o dobândă anuală de 5%, pe care s-a angajat să le ramburseze în decurs de 25 de ani. Acești bani au fost trecuți de autorități la datoria publică. Împreună cu dobânzile, suma totală pe 25 de ani va ajunge la 24,5 miliarde de lei.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: