parlament.md

Procuratura, din nou cu ochii pe Tauber și Șor. Patru cereri de ridicare a imunității, reținerii și percheziției

Procurorul general interimar Dumitru Robu a venit la ședința plenară a Parlamentului. Președintele Legislativului Igor Grosu a precizat că au parvenit 4 cereri din partea procurorului general interimar. Două dintre acestea îl vizează pe deputatul Ilan Șor și alte două – pe deputata Marina Tauber. Procuratura solicită ridicarea imunității parlamentare a acestora, în vederea reținerii, arestării, percheziției și trimiterii în judecată penală.

Două dintre cererile Procuraturii o vizează pe Marina Tauber

În prima cerere, Marina Tauber este cercetată penal în baza art. 243 al.3 litera a,b din Codul penal: Spălarea banilor săvîrşite:
a) de un grup criminal organizat sau de o organizaţie criminală;
b) în proporţii deosebit de mari,
se pedepsesc cu închisoare de la 5 la 10 ani, cu amendă, aplicată persoanei juridice, în mărime de la 13000 la 16000 de unități convenționale sau cu lichidarea persoanei juridice.

A doua cerere în care este vizată Marina Tauber se referă la art. 190 al.5 din Codul Penal: Escrocherie săvîrşite în proporţii deosebit de mari. În acest caz, sunt prevăzute pedepse cu închisoare de la 8 la 15 ani cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de pînă la 5 ani.

Alte două cereri în vizează pe Ilan Șor:

Prima: săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 190, al. 5 din Codul Penal: Escrocherie.

A doua: săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 243 al. 3, litera a: Spălarea banilor, săvârșită de un grup criminal organizat sau de o organizaţie criminală.

Cine este Ilan Șor?

Ilan Șor a fost condamnat la şapte ani de închisoare, încă în 2017, în prima instanță, pentru rolul jucat în „furtul miliardului” din sistemul bancar, dar procesul în apel trenează. Sentința a fost atacată în instanța de apel. În februarie 2018, dosarul de condamnare a fost transferat la Curtea de Apel Cahul. De atunci au fost convocate zeci de ședințe de judecată, majoritatea dintre ele fiind amânate pe diverse motive.

Liderul Partidului „ȘOR” a fost anunțat în căutare internațională la 30 iulie 2019, după ce la 25 iulie, prin decizia Curții de Apel Cahul, a fost anunțat în căutare națională. În același timp, instanța a emis o încheiere care autorizează un mandat de arestare pe numele parlamentarului.

De partea cealaltă, Ilan Șor a acuzat că justiția este controlată de noua guvernare și că este supus unor „fărădelegi cinice”. Fostul primar de Orhei a mai spus că a fost nevoit să se retragă din cauza amenințărilor la care ar fi fost supus atât el, cât și familia și echipa lui.

La 15 august 2019, la solicitarea procurorului general interimar, Dumitru Robu, deputații l-au lipsit pe Ilan Șor de imunitate parlamentară.

Deși nu a recunoscut oficial, Ilan Șor ar fi părăsit Republica Moldova în iunie 2019, după ce Partidul Democrat a cedat guvernarea. Potrivit anumitor surse, acesta s-ar afla în Israel.

Cine este Marina Tauber?

Potrivit profilului realizat de Rise.md, numele Marinei Tauber figurează în rapoartele Kroll, fiind una dintre beneficiarele a trei transferuri în valoare totală de 17,9 milioane de lei. Cu acești bani, luați în baza unor contracte de împrumut, Tauber a achiziționat în 2012 un pachet de 4,6% din acțiunile Unibank, una din cele trei bănci implicate în scoaterea în offshore a circa un miliard de dolari.

În urma scandalului din jurul “Furtului Milliardului”, Tauber s-a refugiat în politică și a cunoscut o ascensiune fulminantă în ierarhia Partidului ȘOR, devenind vicepreședinta formațiunii. În mai 2018, este aleasă primara comunei Jora de Mijloc din raionul Orhei, iar după alegerile parlamentare din februarie 2019 accede în Parlament, după ce câștigă detașat pe circuscripția uninominală nr. 19 – com. Ivancea, în componența căreia intră și Jora de Mijloc.

La 16 septembrie 2019, la cererea procurorului general, deputata a rămas fără imunitate parlamentară și a fost reținută, în aceeași zi, de către ofițerii Centrului Național Anticorupție, fiind vizată în dosarul „Jaful secolului”. Ulterior, pe 25 septembrie 2019, deputata a fost plasată în arest la domiciliu.

În octombrie 2020, însă, Procuratura Anticorupție a anunțat despre decizia de a scoate de sub urmărire penală mai multe persoane, vizate în acest dosarul, printre care și deputata ȘOR, Marina Tauber: „În urma studierii minuțioase a probatoriului, Procuratura Anticorupție a ajuns la concluzia că faptele persoanelor respective nu întrunesc elementele infracțiunilor imputate”.

La alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021, Marina Tauber se regăsește pe poziția a doua în lista candidaților Partidului Politic ȘOR și se regăsește în componența noului Legislativ de la Chișinău.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

BNM
Игорь Чекан, NewsMaker

BNM răspunde criticilor privind salariile și achizițiile: „O campanie de discreditare”

Banca Națională a Moldovei (BNM) a venit marți, 28 iulie, cu o reacție la dezbaterile și criticile apărute în spațiul public cu privire la nivelul salariilor angajaților și unele cheltuieli administrative ale instituției. BNM susține că informațiile difuzate în ultima perioadă sunt prezentate „selectiv” și „în afara contextului”, iar unele materiale ar face parte dintr-o campanie de discreditare a băncii centrale.

Banca Națională a Moldovei înțelege preocupările societății în contextul dezbaterilor din spațiul public privind nivelul remunerațiilor în instituțiile publice. Întrebările despre modul în care o instituție își gestionează resursele sunt legitime și necesită răspunsuri clare prezentate în contextul lor complet. În același timp, BNM constată că, în ultima perioadă, aceste preocupări legitime sunt exploatate printr-o succesiune de materiale în care activitatea instituției este prezentată selectiv, tendențios și în afara contextului. Prin caracterul repetitiv și modul similar de promovare, aceste apariții depășesc cadrul unei dezbateri firești și capătă forma unei campanii de discreditare și de subminare a încrederii publice în Banca Națională”, a transmis BNM într-un comunicat.

BNM precizează că banca centrală are un statut autonom și independent, iar salariile angajaților trebuie să fie competitive pentru a atrage specialiști în domenii precum supravegherea bancară, stabilitatea financiară, securitatea cibernetică, combaterea spălării banilor sau administrarea riscurilor.

Potrivit instituției, actualul sistem de salarizare a fost introdus în anul 2018, după o analiză realizată cu sprijinul companiei internaționale de resurse umane Korn Ferry, contractată în urma unei licitații publice. Sistemul a fost aprobat atunci de Consiliul de supraveghere al BNM.

În mod similar, în ultima perioadă, sunt răspândite și informații false cu privire la unele achiziții administrative ale instituției. Acestea sunt prezentate izolat de destinația și necesitatea lor instituțională, în mod special fiind exagerate cantitatea de bunuri și prețurile acestora, cu scopul de a dezinforma și de a instiga publicul împotriva instituțiilor statului”, a adăugat BNM.

Instituția afirmă că bunurile cumpărate au o destinație exclusiv instituțională și că informațiile despre procedurile de achiziție — inclusiv planurile, valorile estimate și rezultatele licitațiilor — sunt publice. „Tocmai faptul că aceste informații sunt preluate de pe platformele publice arată că toate procedurile se desfășoară transparent”, a subliniat BNM.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: