Mass-media critică va fi blocată? SIS reacționează la un „ordin” din online: „Nu corespunde realității”

În mediul online circulă un document, potrivit căruia directorul Serviciului de Informații și Securitate (SIS) ar fi ordonat verificarea mass-mediei din Republica Moldova care publică critici inclusiv la adresa actualei guvernări. Mai mult se menționează că mass-media care nu va trece auditul va fi blocată. Documentul ar fi fost transmis în adresa unor instituții media. În reacție, SIS a declarat că nu a emis asemenea ordin și a atenționat că adresa de pe care ar fi fost expediată informația nu este asociată Serviciului. Instituția a adăugat că se dorește denigrarea SIS dar și crearea confuziei în rândul jurnaliștilor. 

Serviciul de Informații și Securitate a anunțat, pe 17 octombrie, că în spațiul public a apărut informația potrivit căreia instituția ar fi emis un ordin care vizează sursele mass-media naționale.

„Informația nu corespunde realității, iar obiectivul aparent al diseminării acesteia este de a afecta imaginea şi credibilitatea instituţiei. Atenționăm că adresa de pe care ar fi fost expediată informația nu este asociată Serviciului, fiind inventată pentru a induce în eroare și a crea confuzie în rândul jurnaliștilor. În această ordine de idei, condamnăm orice încercări de denigrare şi dezaprobăm manifestările de implicare a Serviciului în dispute cu substrat politic. SIS îşi reafirmă hotărârea de a menţine neutralitatea şi echidistanţa în activitatea cotidiană, fiind concentrat pe îndeplinirea misiunilor sale, care privesc exclusiv securitatea națională, cu respectarea strictă a legii”, a comunicat Serviciul de Informații și Securitate.

În ordinul fals care ar fi ajuns pe adresa unor instituții se menționează că Alexandru Musteața ar fi ordonat să se „verifice mass-media care operează pe teritoriul Republicii Moldova pentru publicarea informațiilor cu caracter opozițional, critici la adresa actualei guvernări sau a organelor de stat” și să se verifice „sursele de finanțare a mass-media pentru prezența încasărilor materiale din străinătate”. „Blocarea difuzării de informații pe teritoriul Republicii Moldova a mijloacelor de informare în masă care nu au fost verificate în cel puțin unul dintre punctele de mai sus”, se mai declară în așa zisul ordin.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Imagine simbol

Escrocheriile telefonice din Moldova: unde ajung banii luați de la victime? Cernăuțeanu a oferit detalii

În escrocheriile telefonice, cea mai mare parte a banilor este dată de victime în cash. Poliția a documentat cazuri în care sumele au ajuns la schimburi valutare, unde au fost convertite în monedă cripto și ulterior transmise în exterior, precum și cazuri în care banii au fost duși în regiunea transnistreană, iar, odată acumulați, au fost aduși din nou la Chișinău pentru conversii în cripto. Informațiile au fost comunicate de șeful IGP, Viorel Cernăuțeanu, la „Cutia Neagră” de la TV8. Potrivit șefului IGP, call-centrele care operează escrocherii în R. Moldova își au locațiile în cel puțin trei țări.

Cernăuțeanu a declarat că, în 2025, majoritatea escrocheriilor au vizat investițiile și s-au desfășurat online, iar în martie 2026 au luat amploare escrocheriile telefonice.

Potrivit șefului IGP, cea mai mare parte a acestor bani este dată în cash de către victime.

La întrebarea ce se întâmplă cu acești bani din momentul în care sunt luați de la oameni, Cernăuțeanu a spus că, într-un caz examinat de poliție, banii au ajuns la un schimb valutar, unde au fost convertiți în monedă cripto, care ulterior era transmisă mai departe. Într-un alt caz, a adăugat șeful IGP, a fost reținută o persoană care este subiectul convertirii banilor în cripto, iar aici „este legătura dintre Republica Moldova, unde convertește și exteriorul – unde se transmit aceste mijloace financiare”. Potrivit șefului IGP, weekendul trecut a avut loc un caz în care o persoană a fost reținută în timp ce încerca să intre în regiunea transnistreană cu taxiul, având asupra sa bani. „Într-un alt caz am stabilit că, odată acumulați acești bani, erau aduși iarăși la Chișinău la aceste convertiri de cripto”, a mai spus Cernăuțeanu, cu referire la banii ajunși în regiunea transnistreană.

Întrebat despre unde se află call-centrele care operează escrocherii în Republica Moldova, șeful IGP a spus că „vorbim de cel puțin trei țări”, însă a refuzat să ofere detalii în acest sens. La precizarea prezentatoarei TV că se vorbește că una dintre ele ar fi Ucraina, Cernăuțeanu a menționat că această versiune „are dreptul la viață”.

***

Escrocheriile telefonice și online au luat amploare în Republica Moldova.

Fenomenul a ajuns în atenția Comisiei parlamentare pentru securitate națională, apărare și ordine publică, care a organizat pe 12 iunie audieri publice cu participarea autorităților responsabile din domeniu. Șeful IGP, Viorel Cernăuțeanu, a prezentat în cadrul audierilor o analiză statistică detaliată a evoluției escrocheriilor telefonice și online în perioada 2023-2026. Valoarea prejudiciului declarat de victime a crescut de la peste 40 de milioane de lei în 2023 la peste 130 de milioane în 2024 și la peste 272 de milioane de lei în 2025. În primele cinci luni ale anului 2026, prejudiciul estimat se ridică deja la 157 de milioane de lei, cu o valoare medie per cauză de aproximativ 89.000 de lei. Detalii AICI.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: