Medpark își reconfirmă pentru a 3-a oară statutul de unul din o mie cele mai sigure spitale din lume

Joint Commision International este recunoscut drept liderul mondial în acreditarea instituțiilor medicale, având cele mai înalte exigențe de calitate. În luna decembrie 2021, Spitalul Internațional Medpark a obținut pentru a treia oară certificatul certificatul Gold Seal of Approval® al JCI, cu un scor record de 98,82%.

Acreditarea internațională JCI este un „examen” benevol, la care se înscriu anual sute de instituții medicale din întreaga lume, dar mai puțin de 1 din 10 reușesc să o obțină.

Aceasta presupune verificarea tuturor proceselor care au loc într-un spital, astfel încât să se reducă la minim orice risc posibil pentru pacient. Principalele domenii includ:

– Siguranța pacientului;
– Îngrijirea pacientului;
– Anestezia și îngrijirea chirurgicală;
– Instruirea și calificarea personalului;
– Îmbunătățirea calității și siguranței pacientului;
– Prevenția și controlul infecțiilor;
– Managementul facilităților;
– Managementul medicamentului;
– Managementul informației ș.a.

Standardele sunt actualizate în permanență, reprezentanții JCI lucrând cu prestatorii de servicii medicale, organizații internaționale, guverne, agenții de sănătate publică și instituții academice pentru a menține performanțele în domeniul calității la cel mai înalt nivel. De aceea, certificatul acreditare are o valabilitate de 3 ani și Spitalul Internațional Medpark a aplicat pentru a 3-a oară, menținându-și statutul de singurul spital din Republica Moldova acreditat internațional.

Pentru pacient, această medalie înseamnă garanția siguranței actului medical.

Timp de 4 zile, 3 comisii au evaluat activitatea spitalului, iar gradul de corespundere cu cerințele JCI a fost de 98,82% pentru toate cele 1081 de elemente măsurabile. S-au evaluat nu doar procesele existente, dar și activitatea din anii precedenți acreditării.

Olga Șchiopu, director general Medpark: „Acreditarea JCI este un proces complex, care presupune eforturi suplimentare considerabile din partea echipei pentru a menține siguranța pacientului la cel mai înalt nivel. Sunt procese pe care pacientul nu le vede, dar se văd din cei peste 1000 de indicatori de calitate pe care îi monitorizăm zilnic. Pentru noi acest proces de auto-evaluare este esențial și reprezintă angajamentul nostru față de pacient, de a oferi un serviciu medical performant, calitativ și sigur.”

Paul Chang MD, MBA, MPH, CPHQ, FACHE, vicepreședinte Acreditare, Standarde și Evaluări, Joint Commission International: „Joint Commission International pune la dispoziția spitalelor procese de îmbunătățire într-o varietate de domenii, de la perfecționarea continuă a personalului la implementarea practicilor de top în instituția medicală. Felicităm Spitalul Internațional Medpark pentru eforturile sale de a deveni o instituție care își îmbunătățește încontinuu calitatea serviciilor și pentru atingerea acestui punct culminant, care demonstrează angajamentul său pentru siguranța pacientului și calitatea serviciilor.”

În prezent, doar 939 de spitale din lume sunt acreditate de JCI și Spitalul Internațional Medpark continuă să se numere printre ele.

Medpark – Medicina viitorului, aici

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Cutremur de proporții în Kamciatka. Peninsula s-a deplasat cu 2 metri

Partea de sud a peninsulei Kamciatka din Rusia s-a deplasat cu aproape doi metri spre sud-est după cutremurul din 30 iulie. Informația a fost raportată de filiala regională a Centrului Federal de Cercetare „Serviciul Geofizic Unificat” al Academiei Ruse de Științe.

Am efectuat un calcul preliminar pe baza observațiilor geodinamice. S-a dovedit că am fost cu toții deplasați considerabil spre sud-est. Cele mai mari deplasări coseismice după cutremurul din 30 iulie au fost înregistrate în partea de sud a peninsulei. Acolo ele au atins aproape doi metri”, a transmis filiala regională a Centrului, potrivit Meduza.

Oamenii de știință au remarcat că regiunea Petropavlovsk-Kamciatski, la rândul său, s-a deplasat „puțin mai modest”. Pe diagrama prezentată de aceștia, deplasarea în această parte a peninsulei, în diferite zone, este de aproximativ 50 de centimetri sau mai mult.

Amintim că, pe 30 iulie, în Kamciatka a avut loc cel mai puternic cutremur înregistrat în regiune din 1952 încoace. Serviciul Geologic al SUA i-a estimat magnitudinea la 8,8. După seism, în Kamciatka a fost emisă o alertă de tsunami (însă valurile au fost, în cele din urmă, moderate). A început erupția vulcanilor Kliucevskaia și Krașeninnikov. În urma seismului, nu au fost înregistrate victime. În Nord-Kurilsk, portul și fabrica de pește au fost afectate de tsunami.

Ion Ceban

Cine-i de vină pentru gălăgia din Chișinău? Ceban și poliția, replici pe tema responsabilității liniștii publice

Inspectoratul General al Poliției (IGP) a respins acuzațiile primarului Chișinăului, Ion Ceban, potrivit cărora „poliția nu reacționează sau reacționează insuficient” la plângerile locuitorilor legate de găștile care fac gălăgie pe parcursul nopții. Instituția a precizat că polițiștii intervin 24 de ore din 24, imediat după ce sunt sesizați. În același timp, a ținut să precizeze că gestionarea eficientă a liniștii publice presupune nu doar reacția poliției, ci și implicarea autorităților publice locale.

Apelul lui Ceban

La ședința operativă a serviciilor Primăriei Chișinău din 4 august, Ceban a cerut reprezentanților MAI „să reacționeze prompt și eficient” la plângerile locuitorilor capitalei.

„Am o rugăminte către colaboratorii de poliție, către Ministerul de Interne, către echipele care sunt în teren. Noi avem tot mai multe plângeri, mai ales în perioada de vară. În curțile blocurilor de locuit, după ora 11, 12, 1, 2, 3 de noapte, se strâng diferite tipuri de găști, consumă alcool, fac gălăgie, sunt situații foarte dese în care se consumă droguri. (…) La aceste plângeri, foarte des poliția nu reacționează sau reacționează insuficient. Eu vă rog insistent să dați curs acestor solicitări în regim de noapte, ca oamenii să se poată odihni normal, să nu aibă frica că cineva le strică geamul sau orice altceva, că nu sare nimeni la bătaie în cazul în care se întoarce cineva foarte târziu”, a comunicat Ceban.

Reacția IGP

Pe 5 august, Inspectoratul General al Poliției a declarat că polițiștii intervin 24 de ore din 24, imediat după ce sunt sesizați de cetățeni. Totodată, Inspectoratul a ținut să menționeze că, atât în capitală, cât și la nivel de țară, în această vară se înregistrează mai puține sesizări legate de liniștea publică comparativ cu perioada similară a anului trecut. La Chișinău, în 2024 au fost 2 338 sesizări, iar în 2025 – 2 221.

În același timp, instituția a menționat că „gestionarea eficientă a liniștii publice în zonele rezidențiale presupune nu doar reacția poliției, ci și implicarea autorităților publice locale”. „Poliția rămâne deschisă în colaborarea cu autoritățile publice locale și cu toți partenerii comunitari, pentru a identifica soluții durabile și eficiente în interesul cetățenilor. Cetățenii vor siguranță și nu pasarea competențelor de la o instituție la alta, iar pentru asta este nevoie de acțiuni comune și coordonate”, au declarat reprezentanții Inspectoratului, menționând despre „asigurarea iluminatului public corespunzător (pentru prevenirea comportamentului antisocial noaptea)”, „instalarea camerelor de supraveghere în zonele rezidențiale”, dar și „implicarea Primăriei în ședințe periodice, alături de Poliție și alți actori, pentru a analiza și soluționa problemele de ordine publică din teritoriu”.

Instituția a mai spus că, în cazul în care primarul capitalei deține informații relevante privind situații ce afectează securitatea cetățenilor, este îndemnat să le transmită „neîntârziat autorităților competente, întrucât tăinuirea unor astfel de date poate echivala cu obstrucționarea justiției și protejarea indirectă a potențialelor infracțiuni și contravenții”.

„Normele democrației sunt încălcate în această țară“. Moscova reacționează la condamnarea lui Guțul

Oficiali ai Federației Ruse au condamnat sentința pronunțată în cazul bașcanei Găgăuziei, Evghenia Guțul, învinuită de finanțarea fostului partid condus de oligarhul fugar Ilan Șor. Reprezentanții Rusiei – țară recunoscută la nivel internațional pentru încălcarea drepturilor omului și condamnări pe motive politice – au acuzat autoritățile Republicii Moldova de încălcarea normelor democratice și „reglare de conturi” cu opozanți.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Evghenia Guțul, a calificat sentința primită de Guțul drept „un exemplu de decizie motivată politic și de tentativă de presiune deschisă și ilegală asupra oponenților politici în timpul campaniei electorale”.

Vedem cum opoziția este reprimată în toate modurile posibile în Moldova, oamenii sunt practic lipsiți de posibilitatea de a vota pentru cei pe care îi preferă. Și, desigur, este vorba despre faptul că regulile și normele democrației sunt încălcate în toate felurile în această țară”, a declarat Peskov, potrivit TASS.

Și purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a reacționat negativ la condamnarea bașcanei.

Judecata i-a dat 7 ani de închisoare Evgheniei Guțul, conducătoarea legitimă a Găgăuziei. Pentru faptul că este legitimă și că și-a îndeplinit datoria în baza legii. Pentru aplicarea legii, regimul Sandu aruncă oameni în închisoare. Asta nu e doar o rușine, ci o nenorocire, o calamitate care s-a abătut asupra Moldovei și a poporului său”, a scris Zaharova pe Telegram.

La rândul său, președintele Comisiei pentru afaceri internaționale din Duma de Stat și liderul Partidului Liberal-Democrat al Rusiei (LDPR), Leonid Sluțki, a declarat că actualele autorități ale Republicii Moldova „urmează scenariul ucrainean de instaurare a dictaturii prin eliminarea concurenților puternici”. Conform, RIA Novosti, Sluțki a numit sentința împotriva lui Gutsul „o farsă judiciară politică” și „o reglare de conturi cu oponenții unui regim nepopular în rândul poporului”.

Autoritățile de la Chișinău nu au comentat, deocamdată, acuzațiile formulate de Rusia.

Amintim că, pe 5 august, Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani a pronunțat sentința în dosarul bașcanei Găgăuziei, Evghenia Guțul, și ex-secretarei fostului Partid „ȘOR”, Svetlana Popan, care sunt acuzate de finanțare ilegală a formațiunii. Guvernatoarea autonomiei a fost condamnată la 7 ani de închisoare cu executare într-un penitenciar de tip semi-închis pentru femei.

Conform procurorilor, în perioada 2019-2022, Guțul a fost activ implicată în introducerea sistematică în Moldova a banilor necontabilizați, proveniți de la un grup criminal organizat, preponderent din Federația Rusă, prin efectuarea curselor aeriene și terestre (tur-retur în decurs de 24 de ore).

Evghenia Guțul/Telegram

Guțul, prima reacție după ce a fost condamnată la 7 ani de închisoare: „Nu recunosc această farsă și voi lupta”

Bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul, condamnata la 7 ani de închisoare într-un penitenciar de tip semi-închis pentru complicitate la finanțarea ilegală a fostului partid „Șor”, susține că sentința pronunțată pe 5 august de Judecătoria Buiucani nu are legătură cu justiția, ci ar fi o „răfuială politică”.

Într-un mesaj transmis prin avocați și publicat de serviciul de presă al Comitetului Executiv al UTA Găgăuzia, Guțul afirmă că decizia este un „avertisment pentru toată opoziția” și o „tentativă de a intimida” alegătorii din autonomie.

Guvernatoarea de la Comrat acuză, totodată, guvernarea, că ar folosi „represiunea ca instrument de luptă împotriva celor care nu sunt de acord cu ei”, în preajma alegerilor parlamentare.

„În ajunul alegerilor parlamentare, nu se sfiesc să recurgă la metode murdare — dosare fabricate, presiuni asupra judecătorilor, sentințe politice. Totul este făcut cu un singur scop: să păstreze puterea cu orice preț. Nu recunosc această farsă și voi lupta pentru numele meu, pentru onoarea mea și pentru adevăr. Nu voi fi înfrântă. Mă voi întoarce neapărat la poporul meu! La copiii mei! La familia mea! Vom contesta această decizie în instanțele superioare și vom obține dreptatea”, a precizat Guțul în prima sa reacție după ce a fost condamnată.

Contactată pentru o reacție, purtătoarea de cuvânt a partidului de guvernare Acțiune și Solidaritate, Adriana Vlas, a declarat că formațiunea pe care o reprezintă nu comentează acuzațiile Evgheniei Guțul.

Amintim că Evghenia Guțul a fost condamnată pe 5 august la 7 ani de închisoare într-un penitenciar de tip semi-închis, fiind găsită vinovată de complicitate, în formă prelungită, la finanțarea ilegală a fostului partid Șor de către un grup criminal organizat. În aceeași zi, și fosta secretară a formațiunii conduse de fugarul condamnat Ilan Șor, Svetlana Popan, a primit o pedeapsă de 6 ani de detenție, în același regim. NM a explicat ce presupune regimul de detenție într-un penitenciar de tip semi-deschis și ce drepturi au condamnații care ajung în astfel de penitenciare – AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
ZdG

Ce înseamnă șederea în penitenciar semi-închis, pedeapsă impusă Evgheniei Guțul și Svetlanei Popan

Bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul, a fost condamnată pe 5 august la 7 ani de închisoare într-un penitenciar de tip semi-închis, fiind găsită vinovată de complicitate, în formă prelungită, la finanțarea ilegală a fostului partid Șor de către un grup criminal organizat. Tot atunci, și fosta secretară a formațiunii conduse de fugarul condamnat Ilan Șor, Svetlana Popan, a primit o pedeapsă de 6 ani de detenție, în același regim. NM explică ce presupune regimul de detenție într-un penitenciar de tip semi-închis și ce drepturi au condamnații care ajung în astfel de penitenciare.

Conform Codului Penal al Republicii Moldova, penitenciarele de tip semi-închis sunt destinate persoanelor condamnate pentru infracțiuni mai puțin grave și grave, săvârșite cu intenție.

În aceste penitenciare, condamnații beneficiază de un regim mai flexibil comparativ cu cel închis, dar mai strict decât cel deschis.

Ce înseamnă șederea într-un penitenciar de tip semi-deschis?

Potrivit Codului de Executare al Republicii Moldova, penitenciarul de tip semi-închis presupune un regim de detenție cu pază și supraveghere permanentă, însă cu un grad mai redus de restricții în comparație cu cel aplicat în penitenciarele de tip închis.

În regimul inițial, care poate dura până la trei luni de la momentul intrării în detenție, condamnații sunt plasați în camere izolate, cu cel mult patru locuri, și pot fi implicați doar în activități de muncă ce nu necesită ieșirea din incinta penitenciarului.

Ulterior, în regimul comun, deținuții pot circula liber pe teritoriul penitenciarului în intervalul dintre deșteptare și stingerea luminii, în limitele stabilite de administrație, și pot presta activități de muncă în afara instituției, cu condiția unei supravegheri permanente.

În etapa de resocializare, regimul devine și mai permisiv: persoanele condamnate pot avea asupra lor obiecte de valoare și bani, pot lucra în afara penitenciarului fără a fi supravegheate și pot beneficia de deplasări scurte în afara locului de detenție, în condițiile prevăzute de lege.

De altfel, regimul de detenție – chiar și în forma sa mai permisivă – nu garantează condiții optime în sistemul penitenciar moldovenesc.

Situația din penitenciarele din Moldova

Chiar și în 2025, sistemul penitenciar din Moldova, inclusiv Penitenciarul nr. 7 – Rusca, destinat femeilor, continuă să fie afectat de probleme precum supraaglomerarea și condiții care nu respectă pe deplin standardele internaționale de detenție. În ciuda reglementărilor existente, implementarea acestora rămâne o provocare, iar organizațiile pentru drepturile omului îndeamnă autoritățile să accelereze reformele pentru a garanta respectarea drepturilor fundamentale ale deținuților.

Conform raportului Administrației Naționale a Penitenciarelor, în 2024, au fost examinate aproape 2 mii de plângeri depuse pentru condițiile de detenție. Marea majoritate a acestora – aproape 1870 – au fost admise, iar peste 450 – respinse.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: