NM

Microbuzele de pe rutele raionale și interraionale nu vor circula, timp de trei zile. Transportatorii anunță un nou protest

Microbuzele de pe rutele regulate raionale și interraionale nu vor circula în perioada 27-29 februarie. Informația a fost confirmată de președintele Asociației Patronale a Operatorilor Auto (APOTA) Oleg Alexa. Șeful APOTA a precizat că decizia privind suspendarea activității rutierelor vine în contextul refuzului Guvernului de a modifica Codul transporturilor rutiere după propunerile APOTA.

Asociația Patronală a Operatorilor de Transport Auto (APOTA) comunică că în urma analizei reacțiilor venite din partea reprezentanților puterii ca răspuns la revendicările transportatorilor expuse în cadrul protestului din 15.02.2024, constată caracterul demagogic și manipulator al acestora și evitarea răspunsului clar dacă modificările Codului transporturilor rutiere adoptate în decembrie 2023 corespund sau nu reglementărilor europene. (…) Regretăm că funcționarii de rang înalt răspândesc ideea că transportatorii care protestează sunt cei care doresc să activeze ca în trecut și nu doresc să se acomodeze regulilor noi. Ne exprimăm convingerea că adoptarea reglementărilor similare celor din Uniunea Europeană, inclusiv celor propuse de către transportatori, vor lega ramura transporturilor nu de trecut, dar de viitor”, se arată în mesajul publicat de Oleg Alexa.

Președintele APOTA a adăugat că pentru „a se face auziți” și „a se proteja de normele abuzive”, transportatorii „sunt nevoiți” să-și continuie protestele.

În semn de protest, în perioada 27, 28, 29 februarie 2024, vor fi sistate rutele regulate raionale și interraionale. Pe această cale dorim să ne cerem scuze de la pasagerii care au planificate călătorii în această perioadă. Autoritățile nu ne-au lăsat altă alternativă decât protestele”, a conchis Alexa.

De ce sunt nemulțumiți transportatorii?

Protestele transportatorilor au început la sfârșitul anului trecut, după Asociația Patronală a Operatorilor Auto (APOTA) a criticat proiectul de modificare a Codului transporturilor rutiere elaborat de MIDR, menționând că acesta „contravine legislației europene”.  APOTA a cerut președintelui Parlamentului, Igor Grosu, și președintelui Comisiei parlamentare Economie, buget, finanțe, Radu Marian, să înainteze amendamente la proiectul de modificare a Codului transporturilor rutiere, în conformitate cu proiectul elaborat de APOTA. În caz contrar, susțineau atunci transportatorii, își vor rezerva dreptul de a nu ieși pe rute, dar de a protesta regulat în PMAN și în 2024. Detalii – AICI.

Ultimul protest al transportatorilor a avut loc pe 15 februarie, la Chișinău. Mai multe companii de transport și-au adus microbuzele și autobuzele în Piața Marii Adunări Naționale (PMAN) din capitală. Transportatorii au cerut autorităților să revizuiască Codul rutier. Detalii – AICI.

În replică, Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale (MIDR) a declarat că obiectivul MIDR este să asigure cetățenii cu servicii de transport calitative, ceea ce a făcut prin modificarea Codului transporturilor rutiere. Totodată, Alina Pisică a menționat că ministerului „nu îi este clar” motivul protestelor. Detalii – AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

„Cifre aberante de 25, de 100 de ani, ca să impresioneze”. Plahotniuc a comentat pedeapsa pe care o cer procurorii VIDEO

Fostul lider al Partidului Democrat, Vladimir Plahotniuc, susține că procurorii au solicitat 25 de ani de închisoare pentru el „ca să impresioneze”. Adus pe 25 martie în fața instanței, pentru a susține un discurs la etapa dezbaterilor judiciare din dosarul „Frauda bancară”, el a spus jurnaliștilor că va avea „o prezentare utilă pentru instanță, interesantă pentru cei prezenți în sală și, totodată, puțin tristă pentru procurori”.

„În lipsa de probe, s-au emoționat și încearcă să compenseze cu declarații. (…) Părerea mea este: procurorii încearcă să compenseze lipsa totală de probe, care astăzi o să o demonstrez. Cifre aberante de 25, de 100 de ani, știți, ca să impresioneze”, a declarat Plahotniuc, întrebat de jurnaliști cum comentează faptul că procurorii cer 25 de ani de închisoare.

Întrebat cu care probe nu este de acord, el a răspuns: „Puțină răbdare și astăzi o să auziți tot. Elemente mai utile pentru instanță, mai plăcute și interesante pentru voi”. El a adăugat că astăzi va demonstra „anumite episoade care n-au fost până acum, anumite probe”. „O să fie o prezentare utilă pentru instanță, interesantă pentru cei prezenți în sală și, totodată, puțin tristă pentru procurori. (…) De ce tristă? Pentru că ei vor vedea falsurile care le-au făcut în materiale, mutilările în declarații, mutilările în probe, decuplări speciale. (…) Eu am venit pregătit. Regretabil, am lucrat până dimineață. (…) De aceea, când am cerut timp ca să mă pregătesc, eu nu am umblat ca să tergiversez procesul. (…) Sunt complicate condițiile de pregătire în sensul acesta: am 100 de materiale, trebuie să le scriu de mână, după aceea le trimit să le redacteze, vin în redacție. (…) E complicat”.

El a mai spus că nu a făcut cunoștință cu materialele cauzei din 2023 până acum. „Știam că sunt false. Eu doar știam că nu am luat bani din bancă”, a adăugat Plahotniuc.

Procesul de judecată împotriva lui Vladimir Plahotniuc, în dosarul privind frauda bancară, se apropie de final. Partea acuzării și-a expus deja poziția. Procurorii solicită ca Plahotniuc să fie recunoscut vinovat și să i se aplice pedeapsa finală de 25 de ani de închisoare, cu executarea acesteia într-un penitenciar de tip închis. Avocatul său a atras atenția asupra vitezei rapide cu care s-a desfășurat procesul judiciar, insistând că 3–4 ședințe pe săptămână nu oferă apărării timp suficient pentru pregătire și pentru elaborarea unei strategii adecvate. Apărătorul a cerut achitarea inculpatului. După ce apărarea își va prezenta poziția, lui Vladimir Plahotniuc i se va acorda ultimul cuvânt. Ulterior, instanța urmează să anunțe data pronunțării sentinței și să se retragă pentru deliberare.

***

Vladimir Plahotniuc, care a fugit din Republica Moldova în 2019, a fost reținut în Grecia la sfârșitul lunii iulie 2025, iar la 25 septembrie a fost extrădat. La Chișinău, acesta a fost plasat în arest preventiv în Penitenciarul nr. 13 din. Măsura arestului a fost prelungită de mai multe ori.

Plahotniuc figurează ca inculpat în mai multe dosare penale, cel mai sonor dintre acestea fiind cel privind furtul miliardului. Potrivit datelor Procuraturii Anticorupție, Plahotniuc, prin intermediul unor companii controlate de Șor, ar fi obținut 39 de milioane de dolari și 3,5 milioane de euro din banii furați. PA a trimis acest dosar în instanță în iulie 2023. Pe 28 noiembrie 2025, Procuratura Anticorupție a finalizat prezentarea probelor acuzării în instanță. Ulterior, instanța a trecut la examinarea probelor și audierea martorilor apărării.

Despre furtul unui miliard de euro din trei bănci moldovenești — Banca de Economii, Banca Socială și Unibank — s-a aflat la sfârșitul lunii noiembrie 2014. După aceasta, Banca Națională a instituit administrare specială în aceste bănci, iar ulterior autoritățile au decis lichidarea lor (băncile sunt și în prezent în proces de lichidare). Tot atunci, Banca Națională a acordat acestor bănci, sub garanția Guvernului, credite în aceeași sumă care fusese sustrasă (aproximativ 14 miliarde de lei sau, la cursul de atunci, circa 1 miliard de euro). Autoritățile au explicat că aceste credite erau necesare pentru a preveni panica pe piața bancară. Pentru acoperirea acestei datorii, Guvernul a emis și a transmis Băncii Naționale obligațiuni de stat în valoare de 13,3 miliarde de lei, cu o dobândă anuală de 5%, pe care s-a angajat să le răscumpere în termen de 25 de ani. Aceste sume au fost trecute în categoria datoriei de stat. Împreună cu dobânzile aferente pe 25 de ani, suma totală va ajunge la 24,5 miliarde de lei.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: