Tudor Mardei / Newsmaker

Ministru: Un embargou al Ucrainei asupra vinurilor moldovenești ar provoca pierderi de $35 mln

Un eventual embargou din partea Ucrainei asupra produselor vitivinicole moldovenești ar genera pierderi de circa 35 milioane de dolari pentru Republica Moldova. Estimarea a fost făcută de către ministra Agriculturii și Industriei Alimentare, Ludmila Catlabuga, în cadrul ediției din 17 februarie a emisiunii „Pe Față” de la Moldova 1. În același timp, oficialul a precizat că deocamdată Kievul nu ar fi pus accent pe un astfel de scenariu, după suspendarea importurilor de carne de pasăre din Ucraina.

Ludmila Catlabuga a spus că decizia privind suspendarea importului de carne de pasăre din Ucraina a fost luată din raționamente legate de protecția consumatorilor din Republica Moldova.

Aceasta a menționat că, în prezent, se poartă discuții cu partea ucraineană la acest subiect. Potrivit oficialei, autoritățile naționale au solicitat „garanții” că produsele certificate de Ucraina, din punct de vedere al calității, respectă standardele din Republica Moldova.

Am venit și noi cu propuneri și soluții de a monitoriza și treptat a permite acele loturi de carne de pasăre bine controlate și conduse cu certificare de calitate și la nivel european. Pentru că și ei exportă spre Uniunea Europeană. Au 17 companii care sunt listate către exportul european. (…) Încercăm să ducem acele negocieri bilaterale constructive ca să putem elimina această defecțiune tehnică, eu i-aș zice, în contextul depistării acestei substanțe interzise”, a adăugat ministra.

În același timp, Ludmila Catlabuga a dat asigurări că capacitatea de a asigura piața națională cu carne de pasăre nu va fi afectată de această interdicție.

Sectorul avicol este un sector care se revigorează mai repede decât oricare altele. Ei au un termen de reînnoire a efectivului de până în 45 de zile. Numărul sau popularea fermelor poate fi mai rapidă. Din discuții cu asociațiile de profil, ne-au asigurat că riscuri nu sunt de a nu putea acoperi. (…) Partea de procesare, unde de fapt acopereau acel deficit de carne, era luat din Ucraina. Dar avem și alte piețe. (…) Procesatorii mi-au menționat și despre Polonia, și despre România”, a spus ea.

Totodată, Ludmila Catlabuga a declarat că un eventual embargo pentru produsele vitivinicole moldovenești, drept măsură de răspuns la sistarea temporară a importului de carne de pasăre din Ucraina, nu a fost „accentuat” în discuțiile cu autoritățile ucrainene.

Ministra Agriculturii a mai precizat că sectorul vitivinicol are exporturi în valoare de circa 35 de milioane de dolari către Ucraina, iar o potențială interdicție asupra acestora ar fi o pierdere.

Sigur că nu ne-am dori să pierdem această oportunitate de a livra și exporta în continuare. Dar de cealaltă parte, vrem… Și am lăsat mesaj foarte clar, sper că suntem înțeleși și la nivelul diplomației cu ambasadele, cu miniștrii, omologii cu care comunică, cu agențiile de resort, ca să putem asigura acele garanții pe care le așteaptă și cetățenii noștri”, a spus ea.

Amintim că, pe 26 ianuarie, Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor a anunțat că Republica Moldova suspendă temporar importul de carne de pasăre și produse derivate din Ucraina. Hotărârea a fost luată după ce în loturile de furaje finite pentru păsări provenite din Ucraina a fost depistată substanța interzisă metronidazol.

Recent, IPN a scris, cu trimitere la sursele sale, că Republica Moldova și Ucraina poartă discuții pentru a rezolva problema, însă negocierile nu au reușit să deblocheze piața moldovenească pentru producătorii ucraineni de carne de pasăre. Iar pe 6 februarie, vicepremierul Ucrainei, Taras Kacika, ar fi trimis Ludmilei Catlabuga și ministrului Dezvoltării Economice și Digitalizării, Eugen Osmochescu, o scrisoare în care a avertizat că Kievul ar putea introduce un embargo asupra produselor moldovenești. Conform agenției de presă, Kacika nu a precizat ce bunuri ar putea fi vizate, însă interlocutorii săi au confirmat că ar putea fi vorba despre produse vitivinicole.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Grosu, după declarațiile lui Ozerov despre „militarizarea” R. Moldova: „În partea asta a lumii, cel mai periculos stat este Rusia”

În partea aceasta a lumii, unicul și cel mai periculos stat este Federația Rusă. Iar Oleg Ozerov este nu altceva decât purtătorul mesajelor regimului de la Moscova. Declarațiile au fost făcute de președintele Parlamentului, Igor Grosu, în reacție la interviul ambasadorului agreat al Rusiei în Republica Moldova pentru TASS, în care a vorbit despre „cursul Chișinăului spre militarizarea accelerată”, care „este determinat exclusiv de interesele curatorilor occidentali”, care „se pregătesc pentru o confruntare armată cu Rusia până în 2030” – afirmații calificate deja de ministrul Afacerilor Externe de la Chișinău drept insinuări.

„Cred că în partea asta a lumii, unicul și cel mai periculos stat este Federația Rusă, care aduce cu sine doar distrugere, invadează, omoară, distruge orașe, bombardează sate și așa mai departe. În rest, acest personaj neacreditat este nu altceva decât purtătorul mesajelor fasciste, naziste, numiți-le cum vreți, a acestui regim care-i foarte odios și vedeți ce atrocități comite în statul vecin”, a reacționat Grosu.

Săptămâna trecută, ambasadorul agreat al Rusiei în Republica Moldova, Oleg Ozerov, a vorbit, într-un interviu pentru TASS, despre „cursul Chișinăului spre militarizarea accelerată”, care „este determinat exclusiv de interesele curatorilor occidentali, care tânjesc în mod ireal după o „înfrângere strategică” a Rusiei și declară că se pregătesc pentru o confruntare armată cu aceasta până în 2030”. „Observăm experiența tristă a aplicării acestei strategii în Ucraina. (…) Din păcate, în Moldova se observă clar o copie a acestor procese distructive. (…) Bugetul militar este majorat, iar cooperarea cu structurile de apărare euroatlantice este intensificată”, a adăugat Ozerov.

Pe 2 septembrie, ministrul Afacerilor Externe de la Chișinău, Mihai Popșoi, a calificat declarațiile lui Ozerov drept „insinuări” și „regretabile”. Potrivit lui Popșoi, Republica Moldova este un stat pașnic și neutru, iar aceasta „nu înseamnă că nu trebuie să investim în apărare”. „Aceste investiții sunt pur defensive. Diplomatul respectiv probabil judecă din abordarea propriei țări. Investițiile pe care le face Republica Moldova sunt strict pentru a-și apăra suveranitatea și integritatea teritorială”, a comunicat Popșoi.

***

Precizăm că Oleg Ozerov beneficiază în prezent doar de statutul de ambasador „agreat, dar neacreditat”. Deși președintele rus Vladimir Putin l-a desemnat în funcția de ambasador în țara noastră încă în septembrie 2024, Ozerov nu a fost invitat să-și prezinte scrisorile de acreditare. 

Conform Convenției de la Viena privind relațiile diplomatice din 1961, un ambasador nu este considerat oficial în funcție până când nu își prezintă scrisorile de acreditare către șeful statului gazdă. 

Șefa statului Maia Sandu a explicat anterior că Ozerov nu a fost invitat să-și prezinte scrisorile de acreditare „în situația în care au fost comise mai multe acțiuni neprietenoase în raport cu țara noastră”. „Nu poți să inviți reprezentantul unei țări să depună scrisorile de acreditare când oficiali de la Moscova spun că statul Republica Moldova nu merită să existe sau ceva de tipul acesta. E vorba despre atitudinea lipsită de respect în general a Kremlinului față de Republica Moldova”, mai declara șefa statului.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: