Tudor Mardei / Newsmaker

Ministru: Un embargou al Ucrainei asupra vinurilor moldovenești ar provoca pierderi de $35 mln

Un eventual embargou din partea Ucrainei asupra produselor vitivinicole moldovenești ar genera pierderi de circa 35 milioane de dolari pentru Republica Moldova. Estimarea a fost făcută de către ministra Agriculturii și Industriei Alimentare, Ludmila Catlabuga, în cadrul ediției din 17 februarie a emisiunii „Pe Față” de la Moldova 1. În același timp, oficialul a precizat că deocamdată Kievul nu ar fi pus accent pe un astfel de scenariu, după suspendarea importurilor de carne de pasăre din Ucraina.

Ludmila Catlabuga a spus că decizia privind suspendarea importului de carne de pasăre din Ucraina a fost luată din raționamente legate de protecția consumatorilor din Republica Moldova.

Aceasta a menționat că, în prezent, se poartă discuții cu partea ucraineană la acest subiect. Potrivit oficialei, autoritățile naționale au solicitat „garanții” că produsele certificate de Ucraina, din punct de vedere al calității, respectă standardele din Republica Moldova.

„Am venit și noi cu propuneri și soluții de a monitoriza și treptat a permite acele loturi de carne de pasăre bine controlate și conduse cu certificare de calitate și la nivel european. Pentru că și ei exportă spre Uniunea Europeană. Au 17 companii care sunt listate către exportul european. (…) Încercăm să ducem acele negocieri bilaterale constructive ca să putem elimina această defecțiune tehnică, eu i-aș zice, în contextul depistării acestei substanțe interzise”, a adăugat ministra.

În același timp, Ludmila Catlabuga a dat asigurări că capacitatea de a asigura piața națională cu carne de pasăre nu va fi afectată de această interdicție.

„Sectorul avicol este un sector care se revigorează mai repede decât oricare altele. Ei au un termen de reînnoire a efectivului de până în 45 de zile. Numărul sau popularea fermelor poate fi mai rapidă. Din discuții cu asociațiile de profil, ne-au asigurat că riscuri nu sunt de a nu putea acoperi. (…) Partea de procesare, unde de fapt acopereau acel deficit de carne, era luat din Ucraina. Dar avem și alte piețe. (…) Procesatorii mi-au menționat și despre Polonia, și despre România”, a spus ea.

Totodată, Ludmila Catlabuga a declarat că un eventual embargo pentru produsele vitivinicole moldovenești, drept măsură de răspuns la sistarea temporară a importului de carne de pasăre din Ucraina, nu a fost „accentuat” în discuțiile cu autoritățile ucrainene.

Ministra Agriculturii a mai precizat că sectorul vitivinicol are exporturi în valoare de circa 35 de milioane de dolari către Ucraina, iar o potențială interdicție asupra acestora ar fi o pierdere.

„Sigur că nu ne-am dori să pierdem această oportunitate de a livra și exporta în continuare. Dar de cealaltă parte, vrem… Și am lăsat mesaj foarte clar, sper că suntem înțeleși și la nivelul diplomației cu ambasadele, cu miniștrii, omologii cu care comunică, cu agențiile de resort, ca să putem asigura acele garanții pe care le așteaptă și cetățenii noștri”, a spus ea.

Amintim că, pe 26 ianuarie, Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor a anunțat că Republica Moldova suspendă temporar importul de carne de pasăre și produse derivate din Ucraina. Hotărârea a fost luată după ce în loturile de furaje finite pentru păsări provenite din Ucraina a fost depistată substanța interzisă metronidazol.

Recent, IPN a scris, cu trimitere la sursele sale, că Republica Moldova și Ucraina poartă discuții pentru a rezolva problema, însă negocierile nu au reușit să deblocheze piața moldovenească pentru producătorii ucraineni de carne de pasăre. Iar pe 6 februarie, vicepremierul Ucrainei, Taras Kacika, ar fi trimis Ludmilei Catlabuga și ministrului Dezvoltării Economice și Digitalizării, Eugen Osmochescu, o scrisoare în care a avertizat că Kievul ar putea introduce un embargo asupra produselor moldovenești. Conform agenției de presă, Kacika nu a precizat ce bunuri ar putea fi vizate, însă interlocutorii săi au confirmat că ar putea fi vorba despre produse vitivinicole.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Federaţia Sindicală a Educaţiei şi Ştiinţei/Facebook

Sindicatele din educație cer Guvernului să revizuiască reforma salarizării și bugetul pentru 2027

Federația Sindicală a Educației și Științei (FSEȘ) a aprobat miercuri, 18 noiembrie, o sesizare adresată către Președinție, Parlament și Guvern, prin care solicită revizuirea reformei salarizării și a proiectelor bugetare pentru anul 2027. Reprezentanții FSEȘ consideră că majorările salariale planificate nu rezolvă problemele acumulate în domeniu, iar unele dintre modificările propuse ar putea reduce garanțiile de protecție a veniturilor angajaților.

FSEȘ a înaintat autorităților patru solicitări principale. În primul rând, sindicatele cer stabilirea unei valori de referință de 4 700 de lei pentru angajații din educație și cercetare, la același nivel cu cel prevăzut deja în proiectul bugetului de stat pentru 2027.

În al doilea rând, organizația cere menținerea garanției privind protejarea salariilor de inflație. Mai exact, sindicatele vor ca în lege să fie păstrată prevederea potrivit căreia valoarea de referință trebuie revizuită anual, cel puțin în funcție de rata inflației prognozate.

De asemenea, federația solicită revizuirea claselor și coeficienților de salarizare, precum și prezentarea unor calcule clare privind impactul reformei asupra tuturor categoriilor de angajați. Sindicatele cer și garanții că niciun salariat nu va avea venituri mai mici în urma aplicării noilor modificări.

A patra solicitare vizează asigurările sociale. Sindicatele cer majorarea până la 45 de milioane de lei a cheltuielilor pentru tratamentul balneosanatorial al persoanelor asigurate. În același timp, proiectul bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2027 prevede reducerea acestor cheltuieli la jumătate, de la 30 la 15 milioane de lei.

Reprezentanții FSEȘ au menționat că nu contestă necesitatea unei politici bugetare responsabile, dar consideră că aceasta trebuie să țină cont și de aspectele sociale. Sindicatele au cerut autorităților să analizeze propunerile înaintate și să continue dialogul social înainte de aprobarea deciziilor finale privind bugetul.

„Educația și cercetarea nu pot fi declarate priorități naționale doar în documente și discursuri. Această prioritate trebuie să se regăsească și în deciziile bugetare”, a menționat FSEȘ.

Totodată, federația a precizat că își rezervă dreptul de a organiza acțiuni sindicale pentru a apăra interesele membrilor săi.

Discuțiile privind majorarea salariilor în domeniul educației s-au intensificat încă în august, când sindicatele pregăteau un protest pentru data de 1 septembrie. La sfârșitul lunii august, FSEȘ a suspendat pregătirile pentru manifestație, pentru a negocia cu autoritățile. Totuși, după o întâlnire cu premierul Vasile Tofan, pe 1 septembrie, sindicatele au declarat că majorarea salarială de 14%, discutată pentru 2027, este insuficientă și au cerut o creștere de cel puțin 20-30%.

Anterior, în cadrul noului proiect al legii privind salarizarea, autoritățile au propus majorarea, din 2027, a valorii de referință pentru angajații din educație, de la 2 500 la 4 200 de lei. În același timp, urma să fie eliminat suplimentul fix de 1 300 de lei.

Potrivit calculelor ministerului de resort, această modificare ar permite creșterea salariului unui profesor fără grad didactic de la 10 780 la 12 335 de lei, iar a celui al unui profesor universitar – de la 16 618 la 18 846 de lei.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: