Tudor Mardei / Newsmaker

Ministru: Un embargou al Ucrainei asupra vinurilor moldovenești ar provoca pierderi de $35 mln

Un eventual embargou din partea Ucrainei asupra produselor vitivinicole moldovenești ar genera pierderi de circa 35 milioane de dolari pentru Republica Moldova. Estimarea a fost făcută de către ministra Agriculturii și Industriei Alimentare, Ludmila Catlabuga, în cadrul ediției din 17 februarie a emisiunii „Pe Față” de la Moldova 1. În același timp, oficialul a precizat că deocamdată Kievul nu ar fi pus accent pe un astfel de scenariu, după suspendarea importurilor de carne de pasăre din Ucraina.

Ludmila Catlabuga a spus că decizia privind suspendarea importului de carne de pasăre din Ucraina a fost luată din raționamente legate de protecția consumatorilor din Republica Moldova.

Aceasta a menționat că, în prezent, se poartă discuții cu partea ucraineană la acest subiect. Potrivit oficialei, autoritățile naționale au solicitat „garanții” că produsele certificate de Ucraina, din punct de vedere al calității, respectă standardele din Republica Moldova.

Am venit și noi cu propuneri și soluții de a monitoriza și treptat a permite acele loturi de carne de pasăre bine controlate și conduse cu certificare de calitate și la nivel european. Pentru că și ei exportă spre Uniunea Europeană. Au 17 companii care sunt listate către exportul european. (…) Încercăm să ducem acele negocieri bilaterale constructive ca să putem elimina această defecțiune tehnică, eu i-aș zice, în contextul depistării acestei substanțe interzise”, a adăugat ministra.

În același timp, Ludmila Catlabuga a dat asigurări că capacitatea de a asigura piața națională cu carne de pasăre nu va fi afectată de această interdicție.

Sectorul avicol este un sector care se revigorează mai repede decât oricare altele. Ei au un termen de reînnoire a efectivului de până în 45 de zile. Numărul sau popularea fermelor poate fi mai rapidă. Din discuții cu asociațiile de profil, ne-au asigurat că riscuri nu sunt de a nu putea acoperi. (…) Partea de procesare, unde de fapt acopereau acel deficit de carne, era luat din Ucraina. Dar avem și alte piețe. (…) Procesatorii mi-au menționat și despre Polonia, și despre România”, a spus ea.

Totodată, Ludmila Catlabuga a declarat că un eventual embargo pentru produsele vitivinicole moldovenești, drept măsură de răspuns la sistarea temporară a importului de carne de pasăre din Ucraina, nu a fost „accentuat” în discuțiile cu autoritățile ucrainene.

Ministra Agriculturii a mai precizat că sectorul vitivinicol are exporturi în valoare de circa 35 de milioane de dolari către Ucraina, iar o potențială interdicție asupra acestora ar fi o pierdere.

Sigur că nu ne-am dori să pierdem această oportunitate de a livra și exporta în continuare. Dar de cealaltă parte, vrem… Și am lăsat mesaj foarte clar, sper că suntem înțeleși și la nivelul diplomației cu ambasadele, cu miniștrii, omologii cu care comunică, cu agențiile de resort, ca să putem asigura acele garanții pe care le așteaptă și cetățenii noștri”, a spus ea.

Amintim că, pe 26 ianuarie, Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor a anunțat că Republica Moldova suspendă temporar importul de carne de pasăre și produse derivate din Ucraina. Hotărârea a fost luată după ce în loturile de furaje finite pentru păsări provenite din Ucraina a fost depistată substanța interzisă metronidazol.

Recent, IPN a scris, cu trimitere la sursele sale, că Republica Moldova și Ucraina poartă discuții pentru a rezolva problema, însă negocierile nu au reușit să deblocheze piața moldovenească pentru producătorii ucraineni de carne de pasăre. Iar pe 6 februarie, vicepremierul Ucrainei, Taras Kacika, ar fi trimis Ludmilei Catlabuga și ministrului Dezvoltării Economice și Digitalizării, Eugen Osmochescu, o scrisoare în care a avertizat că Kievul ar putea introduce un embargo asupra produselor moldovenești. Conform agenției de presă, Kacika nu a precizat ce bunuri ar putea fi vizate, însă interlocutorii săi au confirmat că ar putea fi vorba despre produse vitivinicole.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

calm.md

„Există o grabă, trebuie să fie un proces mai lung”. Directorul executiv CALM critică reforma administrației publice locale

O reformă este necesară, însă, în acest proces, trebuie să mergem treptat. În prezent, în procesul de reformă a administrației publice locale există o anumită grabă. Declarațiile au fost făcute de directorul executiv al Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM), Viorel Furdui, la ediția din 17 februarie a emisiunii Rezoomat de la RealitateaTV. Potrivit lui Furdui, în Moldova deseori se vine cu comparații cu diferite țări, însă acestea mai întâi și-au rezolvat problemele legate de apă, canalizare, infrastructură. „La noi punem căruța înaintea cailor”, a declarat Furdui.

„O reformă este necesară, cu siguranță. Întrebarea principală, în cazul dat, este: în ce direcție o luăm, cum facem reforma aceasta ca, cu adevărat, să ajungem la un model care să fie, în primul rând, agreat de marea majoritate, care să nu genereze tulburări, dezechilibre, un haos administrativ? Să fie o reformă care să nu aducă înrăutățirea situației cetățenilor”, a declarat Furdui.

Potrivit lui Furdui, „este foarte bine că secretarul general, Guvernul, a început consultări prealabile, cum motivează dumnealor, în vederea elaborării unui concept”. „Admitem că va fi prezentat acest concept, cum ni se promite, în luna martie. Va exista timp pentru a fi consultat serios? Sunt întrebări, pentru că noi vedem că există o anumită grabă. Există un calendar că până în iunie trebuie finalizat, practic, procesul”, a menționat el.

Directorul executiv al CALM a spus că, în acest proces, trebuie „să mergem treptat”, să fie „un proces mai lung, mai clar, mai explicativ pentru cetățeni”. „Primul mit că: UE ne cere nouă reforma administrativ-teritorială. Cel mai mare neadevăr. (…) Pentru că, la nivelul UE, reforma administrației și modul cum e organizată administrația publică, inclusiv teritorială, nu este în competența UE. (…) Mi se pare că e un mit foarte periculos, pentru că, în cazul când apar probleme, cei care pedalează pe ideea că UE ne impune nouă această reformă și noi trebuie, în grabă, să o facem, e o mare greșeală strategică. (…) Ulterior, insuccesul sau anumite probleme legate de această reformă vor fi pur și simplu asociate cu UE. Vă închipuiți cum asta, mai departe, o să influențeze atitudinea oamenilor asupra acestui proces?”, a adăugat Furdui.

Furdui a mai spus că „la noi, deseori, se vine cu comparații cu diferite țări”. „Se dă exemplu, deseori, a Estoniei. (…) Dar, stă știe lumea că, înainte ca ei să facă reformele, au parcurs o etapă destul de lungă de timp. Nu într-un an au făcut-o, nu în doi ani. Doi, au primit cel puțin 20 de miliarde numai din partea Uniunii Europene, plus la asta cam tot atât au primit de la prietenii lor din Țările Nordice. Au rezolvat, în mare parte, problemele legate de apă, canalizare, infrastructură. După asta, au ajuns la concluzia aceasta. (…) La noi punem căruța înaintea cailor. Noi, înainte ca să creăm niște servicii minime/elementare, noi zicem invers: dintâi facem reforme și, după asta, o să fericim oamenii”, a declarat Furdui.

***

Menționăm că, în ianuarie 2026, Guvernul Republicii Moldova a dat start oficial reformei administrativ-teritoriale. Secretarul general al Executivului, Alexei Buzu, a declarat că procesul se va desfășura în patru etape, prima fiind dedicată consultărilor publice. Acesta a spus că „e normal să existe îngrijorări” și că „de aceea, este atât de important să facem aceste schimbări împreună”. Conceptul urmează să fie prezentat către începutul lunii martie, iar implementarea s-ar putea produce toamna.

Reforma administrativ-teritorială este considerată una dintre cele mai dificile reforme planificate de autorități, întrucât presupune reducerea numărului de primării și reorganizarea consiliilor raionale. NM a explicat, anterior, care sunt reformele dificile pe care va trebui să le realizeze guvernarea în 2026.

Reamintim, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat recent la postul public de televiziune că, până la începutul anului 2027 – an în care vor avea loc alegeri locale în Republica Moldova –  trebuie să se vină cu o decizie politică asumată privind reforma administrativ-teritorială, astfel încât viitorii primari și consilieri locali să fie aleși deja în noile unități administrativ-teritoriale.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: