Moldcell a fost nominalizată pentru două premii la World Communication Awards 2024

De ce participă președinta țării la formarea listei PAS pentru alegerile parlamentare? Cum a ajuns Nicolae Botgros – fost susținător al lui Plahotniuc – pe această listă? Ce va face Chișinăul dacă în Transnistria se va produce un colaps social și economic? Ce s-ar putea întâmpla după sentința în dosarul bașcanei Găgăuziei, Evghenia Guțul? Va reveni Plahotniuc în Moldova și se va implica din nou în politică? I s-a propus Maiei Sandu vreodată mită? Șefa statului, Maia Sandu, a oferit răspunsuri la toate aceste întrebări, într-un interviu realizat de redactorul-șef Stela Untilă și jurnalistul NewsMaker Nicolai Paholinițchi.

„Nu știu dacă trebuie să punem problema ca toată lumea să fie mulțumită”

În pragul aniversării a 11 ani de activitate, realizăm acest interviu mixt în română și în rusă și vă mulțumim că ați acceptat provocarea.

Bună ziua, felicitări cu ocazia acestei aniversări importante! 11 ani este foarte mult. Și este important, mai ales că dumneavoastră informați oamenii și în română, și în rusă.

Vă mulțumim! Timpul este limitat, iar noi avem multe întrebări. Propun să intrăm direct în actualitate. Am văzut că nu ați promulgat legea cu privire la avocatură. Am văzut și argumentele. Putem să contăm pe faptul că, de această dată, vor fi consultări largi, astfel ca vocile avocaților să fie auzite și toată lumea să fie mulțumită?

Nu știu dacă trebuie să punem problema ca toată lumea să fie mulțumită. Noi suntem aici ca să lucrăm pentru cetățenii Republicii Moldova și avocații sunt și ei parte din acest act al justiției și până la urmă vrem să se facă dreptate. Este nevoie să discutăm mai serios ceea ce se întâmplă în domeniul avocaturii. Este nevoie de timp și de consultări, dar vreau să ne propunem să facem o lege sau să modificăm legea mult mai serios decât s-a încercat de această dată. Și da, într-un proces mai serios de consultări. Am menționat că și avocatura trebuie să fie parte din reformă. Am menționat îngrijorări care țin de corupție.

Sunt avocați care nu doar apără hoții și, evident, e legal să ai contract și să aperi partea celor acuzați, dar, din păcate, sunt avocați care deja au devenit parte a acestor grupări criminale și asta nu este ok. Și da, mai multe instituții trebuie să fie preocupate de această problemă, inclusiv instituția care reprezintă toți avocații trebuie să aibă această sarcină și preocupare ca imaginea, integritatea, corectitudinea în profesia avocaturii să fie respectate.

Un alt subiect fierbinte în aceste zile la Chișinău este Congresul MEGA (Make Europe Great Again, nota redacției), care s-a desfășurat pe 28 și 29 iulie. Am văzut că mai mulți politicieni străini nu au reușit să ajungă în Republica Moldova, dar și „epopeea” cu conservatorul american, care inițial nu a putut să vină, iar până la urmă a ajuns la conferință. Unii politicieni consideră că acest lucru ar fi de fapt o luptă politică, în timp Serviciul de Informații și Securitate susține că este vorba despre ingerințe străine și legături cu Ilan Șor. Cum comentați acest caz?

Este o conferință. Unii invitați au ajuns la conferință, câțiva nu au fost lăsați în țară. Serviciul de Informații și Securitate ne-a explicat motivele, în special cei care nu respectă integritatea teritorială sau au făcut afirmații care vin împotriva integrității teritoriale a Republicii Moldova. Evident că în raport cu aceste persoane nu avem de ce să le lăsăm să intre și persoane care susțin deschis agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei. Deci sunt lucruri firești. Altfel, cei care nu susțin pe față războiul și care respectă integritatea teritorială a Republicii Moldova au putut să vină să discute.

O altă temă importantă este relația Moldovei cu Statele Unite ale Americii. SUA este un partener strategic important pentru Moldova. Însă, de curând, acolo s-a schimbat conducerea și, să spunem așa, abordările în materie de guvernare ale SUA sunt acum semnificativ diferite față de ceea ce a fost tradițional. Cum încearcă Chișinăul să îmbunătățească relațiile cu Washingtonul?

În primul rând, am avut mereu relații foarte bune cu Statele Unite ale Americii, am avut proiecte foarte bune — proiecte de dezvoltare, reparații de drumuri, investiții în diverse sectoare. Știm despre industria vinicolă și nu numai. Au fost, deci, foarte multe proiecte bune și suntem recunoscători pentru acestea. Acum, sprijinul care venea prin USAID a fost întrerupt sau nu se mai vorbește despre el, dar totuși discutăm despre unele proiecte în domeniul energetic. Vom vedea dacă reușim să obținem aceste proiecte. Însă chiar și fără aceste proiecte, avem colaborare în diferite domenii și vom continua să muncim pentru a o menține.

Pur și simplu, se crează impresia că întreaga lume încearcă acum să atragă atenția Statelor Unite, iar senzația este că Chișinăul, în această privință, nu face niciun pas.

Nu știu de ce aveți această impresie. Avem discuții permanente prin ambasadă — atât Ambasada SUA de la Chișinău, cât și ambasada noastră la Washington. Da, în prezent sunt alte subiecte mai importante. Cu toții sperăm că SUA va reuși să pună capăt acestui război. Adică, înțelegem care este prioritatea — prioritatea este ajutorul pentru Ucraina. Dar și pe subiectele noastre avem discuții. Au avut loc chiar și câteva întâlniri aici, la care au participat membri ai Congresului — atât democrați, cât și republicani. Deci încercăm să menținem cooperarea, inclusiv în domenii precum securitatea sau securitatea cibernetică, unde avem o colaborare bună.

Un exemplu concret: din 1 august urmează să intre în vigoare noile tarife vamale pe care SUA le-a impus multor țări din lume, inclusiv Moldovei. Dacă îmi amintesc bine, este vorba de 25%. Cum credeți: e acesta maximumul ce putea fi obținut în negocierile cu SUA pe acest subiect?

Din câte știu, discuțiile continuă între Ministerul nostru al Economiei și partea americană. Vom vedea dacă reușim să le reducem. Vă amintiți că tarifele erau mai mari anterior. Dacă reușim, desigur, ar fi foarte bine să reducem aceste 25%.

Dar a trecut mai bine de un an de când a plecat fostul ambasador al Statelor Unite în Moldova și încă nu a fost numit unul nou. Nu este acesta un semn că administrația Trump nu este prea interesată de Republica Moldova?

Dacă vă amintiți, ambasadorul precedent a plecat pe perioada democraților și cel puțin jumătate de an nu am avut aici ambasador. După care s-a schimbat administrația. Nu este doar cazul Moldovei. E clar că se fac schimbări, pentru că s-a schimbat o administrație pe alta și se schimbă în mare parte și ambasadorii. Nu putem spune că Republica Moldova este prioritatea numărul unu. Repet: sigur că sunt țări mai mari, cu probleme mai mari sau cu interese economice mai mari, trebuie să vorbim și despre asta. Dar asta nu înseamnă că noi nu avem această cooperare, prin reprezentanții ambasadei de aici și prin reprezentanții noștri de la Washington.

„Nu am datorii față de președintele României”

Aș vrea să revenim la politica internă. Primarul Ion Ceban este încă un politician care spune că este victima represaliilor politice și că interdicția în spațiul Schengen ar fi, de fapt, o datorie pe care i-ați întors-o omologului dvs român, Nicușor Dan, pentru susținerea acordată în perioada alegerilor prezidențiale din România. Cum comentați aceste acuzații și dacă ați vorbit vreodată cu Nicușor Dan despre Ion Ceban?

Nu am datorii față de președintele României și președintele României nu are datorii față de mine. Toate întrebările în raport cu această interdicție trebuie adresate autorităților române, autoritățile care au impus această interdicție. În acești trei ani s-au impus tot felul de interdicții și sancțiuni internaționale europene, americane, din partea Marii Britanii, Canadei în raport cu unii cetățeni din Republica Moldova. Dar toate întrebările pentru de ce s-au introdus aceste interdicții sau sancțiuni le puteți clarifica doar cu cei care le-au emis.

Nu ne puteți spune nici măcar cine sunt celelalte două persoane vizate care erau menționate în comunicat?

Nu am nici o informație oficială care să prin care să fiu notificată și nici nu presupune procedura ca să fie notificat Guvernul atunci când se impune o interdicție de deplasare pentru o persoană sau alta.

Ne-ați recomandat să ne adresăm celor care au emis acest ordin de sancționare. Dar dumneavoastră, în calitate de președinte, nu v-ați întrebat de ce anume acest politician — primarul capitalei — a fost vizat? De ce anume împotriva lui au fost aplicate aceste sancțiuni, interdicția de intrare? Chiar nu v-ați adresat colegilor din România în legătură cu asta?

Răspunsurile la aceste întrebări pot fi obținute și cerute doar de către persoanele care au fost incluse pe lista sancțiunilor. Ce cred eu despre acest lucru este una, iar ceea ce se întâmplă formal și real este altceva. Guvernul nostru nu poate întreba niciun stat care emite astfel de sancțiuni și nici nu o va face, nu va întreba de ce și în ce scop. Doar respectivele state pot oferi răspunsuri în acest sens.

Ca să fie clar: nu v-ați interesat deloc, pe nicio cale, către partea română?

Nu.

„Pot să sfătuiesc și alte partide politice ce fel de oameni să își pună pe listă”

Ieri am văzut că Serviciul de Informații și Securitate cere judecătorilor să declare organizația „Eurasia”, afiliată fugarului Ilan Șor, drept organizație extremistă. Dacă ne puteți da detalii despre acest demers și, în cazul în care judecătorii vor da curs acestei solicitări, ce se va întâmpla cu persoanele care colaborează cu „Eurasia”?

Legea spune care sunt consecințele pentru cei care colaborează cu instituții sau cu organizații declarate extremiste, dar acum trebuie să vedem ce o să decidă judecătorii. Evident că în momentul în care eu mă exprim în raport cu această organizație, atunci avocații acestei organizații vor folosi orice spun eu pentru a încerca să prezinte acest caz ca unul politic. De asta detaliile sunt prezentate de SIS în documentele transmise judecătorilor. O să vedem ce decizie va lua judecata, după care da, SIS-ul și alte instituții trebuie să explice mai clar cetățenilor ce riscă dacă această organizație este declarată extremistă, ce riscă în situația în care continuă să colaboreze cu această organizație.

V-am întrebat pentru că SIS-ul refuză deocamdată să ofere detalii despre acest demers, dar rămâne să vedem. Să discutăm și despre alegerile parlamentare. Am văzut că PAS a prezentat lista candidaților. Am văzut și celebrități printre acești candidați. Mai mulți dintre ei au spus că au acceptat această provocare pentru că invitația a venit din partea dvs. Întrebarea mea este: de ce participați la elaborarea listei candidaților PAS și dacă nu încalcă acest lucru, principiul neutralității președintelui?

Încurajez oameni de treabă să candideze pentru următorul Parlament și pot să sfătuiesc și alte partide politice ce fel de oameni să își pună pe listă. Mai ales, le-ar prinde bine sfaturile mele ca să evite situația să aibă trădători de țară pe aceste liste, pentru că, în virtutea funcției pe care o am, am acces la informații pe care ei s-ar putea să nu le aibă. Cu toate că eu cred că majoritatea știu cine și de unde vine. Și m-am bucurat că unii oameni, pe care îi consider buni profesioniști, reprezentanți ai unei bresle sau alteia, au decis să meargă în acest Parlament. Repet: eu îmi doresc ca în următorul Parlament, nu doar pe lista PAS, dar pe lista tuturor partidelor care candidează, să avem buni patrioți, oameni onești și buni profesioniști. Și m-aș bucura foarte mult, repet, ca pe toate listele să avem doar asemenea oameni și sunt deschisă să fac recomandări și pentru alte partide și alte blocuri.

Apropo, în timp ce mă pregăteam pentru acest interviu, mi-am amintit că atunci când ați fondat PAS, acesta apărea ca o alternativă la clasa politică de atunci. Ați avut niște filtre interne de integritate. Unele persoane nu le-au trecut. Privind acum, de exemplu, lista PAS, apare o întrebare — atât pentru mine, cât și pentru alți colegi și cititori: dumneavoastră ați vorbit mereu despre profesioniști, oameni onești. Cum se face, de exemplu, că în listă se regăsește Nicolae Botgros — o persoană foarte cunoscută, dar care anterior l-a susținut pe Vladimir Plahotniuc, PDM-ul, a făcut campanie pentru votul uninominal, a participat la concertele organizate în acest context. Și iată că trec câțiva ani și el apare pe listele partidului.

Domnul Botgros nu este în partid, este pe listă. Pentru că acești oameni au venit fără să devină membri de partid. Cine dacă nu dl Botgros este cel mai bun reprezentant al oamenilor de artă? Din perspectiva experienței, notorietății și talentului. Putem să discutăm, dar la fiecare persoană putem găsi ceva ce nu ar corespunde cu așteptările noastre. Dar dacă vorbim despre integritate, cred că trebuie să ne uităm la averile oamenilor: la cei care și-au acumulat averile în mod cinstit și la cei care nu și-au acumulat averile în mod cinstit. Acesta este criteriul principal atunci când vorbim despre integritate.

Dar filtrele de integritate se mențin în PAS?

Din câte știu eu, da.

„Nu cred că cineva din ei vrea să trăiască așa cum se trăiește acum în Rusia”

Reiese o situație destul de interesantă: pe plan politic intern, avem o situație în care există un singur partid pro-european mare, cu lideri care se întâlnesc cu importanți politicieni europeni și așa mai departe. Și, practic, nu există o alternativă clară care ar putea accede în Parlament, potrivit sondajelor. Adică o formațiune politică despre care oamenii să vadă în sondaje că are șanse reale de a intra în Parlament. Și, în esență, se creează pentru cetățeni o situație în care, dacă votează împotriva PAS, este ca și cum ar vota împotriva integrării europene. Dumneavoastră cum vedeți această situație?

Realitatea nu este una foarte bună, dar aici trebuie să vorbim despre toate partidele politice. Pentru că avem foarte puține partide care pot fi numite, în mod real, partide politice: partide care sunt finanțate transparent și legal, care respectă legea, care lucrează pentru această țară, care au voluntari adevărați — nu oameni plătiți să distribuie ziare de partid. Asta nu este o formațiune politică. Dacă vrem să discutăm serios despre asta, trebuie să o facem din această perspectivă.

Cu cât mai multe partide politice reale vom avea în Moldova, cu atât mai puternică va fi democrația noastră. Dar ce avem azi? Avem PAS și câteva partide mici care promovează cursul european. Problema lor este că nu au suficientă susținere din partea populației. Spuneți că liderii străini vorbesc doar cu PAS. Dar dacă ar vedea că aici mai există și alte partide politice cu susținere reală din partea cetățenilor, ar discuta și cu ele. E nevoie ca aceste formațiuni să arate un procent mai mare, ca să obțină atenția partenerilor externi.

Iar dacă ne uităm la flancul stâng, cum spunem noi, acolo nu prea mai sunt partide politice. Acolo sunt grupuri de oameni susținute de Kremlin, iar ideologic sunt foarte puțini cei care chiar cred în aceste partide. Liderii acestor partide, de fapt, doar primesc bani. Nu cred că cineva dintre cei care conduc azi aceste partide vrea să trăiască așa cum se trăiește acum în Rusia. Ei vor să trăiască cum se trăiește în Europa. Vorbesc despre democrație, dar ei chiar cred că în Rusia e democrație? Se uită la televizor, merg acolo, știu ce înseamnă să fii în opoziție. În Rusia, nu există așa ceva. Ei vor democrație, vor să vorbească despre democrație, vor să se odihnească. În Palma de Mallorca, etc. Nu cred că există politicieni de stânga care chiar cred ideologic în ceea ce le spun oamenilor. Ei pur și simplu câștigă bani. Sau unii se tem de Kremlin, pentru că au făcut bani de acolo în trecut și probabil și acum fac bani.

Problema este, în general, la nivelul clasei politice. Pentru că nu e suficient ca una sau două partide politice să respecte legea, inclusiv legea finanțării. E nevoie ca majoritatea — sau toate — să se comporte astfel. Și pentru asta trebuie să funcționeze justiția.

Nu credeți că, în acest context, există pentru PAS riscuri de monopolizare a flancului de dreapta?

Ar fi mult mai ușor dacă ar exista parteneri reali care să intre în Parlamentul actual. Atunci situația nu ar fi atât de dramatică. Acum ori PAS obține majoritatea și continuăm parcursul european, ori, dacă PAS nu obține majoritatea, pierdem tot: tot ce am construit în toți acești ani, pierdem democrația, viitorul și banii pe care Uniunea Europeană ni-i oferă pentru dezvoltare. Ar fi foarte bine dacă ar exista parteneri reali. Dar, din păcate, azi aceștia nu există.

Cu alte cuvinte, nu vedeți niciun partid cu care ar putea face coaliție PAS?

Nu spun că nu văd niciun partid. Eu mă uit la partidele care astăzi, în sondaje, trec pragul electoral. Asta este problema. Din, din păcate, cel puțin cum arată la moment sondajele, nu se văd partide care ar trece pragul. Și partide care sunt autentic pro-europene, care respectă legea finanțării partidelor politice, care au adevărați voluntari, susținător reali, care nu cumpără alegători, care nu se bazează pe dezinformare și propagandă. Și pe sperierea cetățenilor. Despre asta vorbim.

Conceptual, este posibilă o coaliție între noi și „Partidul Nostru” în viitorul parlament?

Eu nu văd nicio coaliție. Eu văd fie un scenariu în care fie PAS obține majoritatea, fie un scenariu în care, dacă PAS nu obține majoritatea, nu văd cum am putea promova cursul european de dezvoltare, dacă nu vom avea majoritate. Din păcate.

Încă o precizare în contextul campaniei electorale. Anterior, dumneavoastră și politicienii din fruntea țării vorbeați despre obiectivul „Moldova Europeană 2030”. Acum, din câte văd, campania s-a schimbat și noul obiectiv este „UE 2028”. Ați putea să clarificați ce înseamnă asta? Dacă PAS câștigă, ce se va întâmpla cu Moldova în 2028 – va adera?

Asta înseamnă încheierea negocierilor și începerea procesului de ratificare în parlamentele tuturor țărilor membre. Chiar și actuala comisară europeană pentru Extindere a spus că ea consideră că până în 2028 negocierile pot fi încheiate. Asta înseamnă că Moldova finalizează toată agenda de negocieri până în 2028, iar apoi începe pur și simplu procesul oficial, în care documentele sunt semnate.

Deci 2028 nu înseamnă încă aderare.

Ei bine, dacă terminăm negocierile în 2027, și asta e posibil. Va fi dificil, dar e realizabil. Asta înseamnă că vom merge în paralel cu Muntenegru. Planul Muntenegru este să finalizeze până în 2027. Dacă și noi finalizăm în 2027, atunci 2028 va fi anul destinat ratificării tuturor documentelor în toate țările.

„Pare că nu a fost o întâmplare — cineva l-a urmărit timp de câteva luni cel puțin”

Tot în contextul alegerilor parlamentare, am văzut conspirații legate de reținerea lui Vladimir Plahotniuc și a lui Constantin Țuțu și diferite ipoteze precum că și-ar dori să ajungă în Republica Moldova și să se implice în politică din nou. Cum comentați reținerea și extrădarea și dacă vedeți o potențială cale pentru ca Vladimir Plahotniuc să revină în politică.

Reținerea este o noutate bună. În sfârșit, după șase ani de căutări și încercări. Despre extrădare: instituțiile statului nu au fost informate despre acordul lui pentru a fi extrădat în Republica Moldova. Cel puțin până astăzi dimineață, când am fost eu informată. Nu aș putea să spun tot ce cred despre asta, pentru că iarăși, avocații acestui acestei persoane vor folosi declarațiile mele inclusiv pentru a încerca de a opri extrădarea și mai departe în instanță, dar cred că e sigur să spunem că trebuie să se facă dreptate. Și am mai spus asta mai devreme: eu sunt sigură că instituțiile noastre vor face totul ca extrădarea să se întâmple și, pe de altă parte, justiția moldovenească nu mai are niciun motiv acum să tergiverseze dosarele la nesfârșit.

Trebuie să se facă dreptate după atâția ani, după atâta așteptare, după 10 ani de investigare a furtului miliardului, pentru că mă uitam și astăzi prin istoricul acestor investigații și chiar dacă Procuratura Anticorupție și niște procurori de acolo se laudă că investighează de mult timp furtul miliardului, abia în 2019 a fost deschis dosarul penal care îl viza pe Plahotniuc, chiar dacă furtul bancar a început să fie investigat imediat. Sunt multe semne de întrebare și multe răspunsuri pe care trebuie să le aflăm de la cei care au fost responsabili. Și la Procuratură și mai departe, în instanțele de judecată. Dar, repet, toate eforturile trebuie să fie făcute pentru ca să se obțină extrădarea și mai departe, cei responsabili din Procuratură și din justiție nu mai au nicio scuză și trebuie să asigure, trebuie să asigure dreptate.

Deci nu credeți în conspirații?

Nu cred că și-a dorit să stea la închisoare. Dar e clar că echipa lui va încerca să lanseze tot felul de povești. Și prietenul lui de la Moscova sigur că va face și el eforturi. Deja face eforturi. Cererea de extrădare de la Moscova a venit tot prin prietenul lui, sunt sigură. E clar că tovarășii de hoții încearcă să se ajute reciproc.

Ce vă spune intuiția: extrădarea ar putea avea loc până pe 28 septembrie? Sau deja după alegeri?

Aici, intuiția probabil nu ajută, pentru că, vedeți, în cazul Platon, procesul va avea loc abia în noiembrie. A fost reținut în primăvară, iar procesul e programat pentru noiembrie. Nu pot să spun cum funcționează justiția în Grecia. Dacă ei sunt mai rapizi. E vorba de data ședinței: o pot fixa mai devreme sau mai târziu. Și acolo va dura tot câteva luni. Din nou, foarte multe depind de documentele pe care le vor prezenta instituțiile noastre și cât de bine vor fi explicate și probate toate.

Mulți cititori se întreabă cum se face că o persoană aflată sub interdicție de intrare în Uniunea Europeană a locuit acolo.

Da, este foarte interesant. Și din nou, pot doar specula, pentru că deocamdată nu avem informații oficiale foarte detaliate. Sper că le vom avea, pentru că acum instituțiile noastre deja au început colaborarea. Dar, din ce am văzut și citit, pare că nu a fost o întâmplare — cineva l-a urmărit timp de câteva luni cel puțin.

„Nu trebuie să îi interzicem pe toți doar pentru că cântă în limba rusă”

Un alt subiect, dar tot legat de alegeri. În iulie, în centrul Chișinăului au avut loc două concerte organizate de „Partidul Nostru” și liderul formațiunii, Renato Usatîi. Pe scenă au urcat interpreți ruși, precum Basta și Leonid Agutin. Nu vreau să comentez dacă autoritățile ar fi trebuit sau nu să-i lase să intre — asta trebuie să decidă persoanele competente. Însă întrebarea este alta: anterior, au existat mai multe precedente în care unor artiști li s-a interzis accesul în Moldova, invocându-se motive de securitate națională. De exemplu, cazul cel mai cunoscut e Goran Bregović. S-ar putea spune că PAS favorizează „Partidul Nostru”, pentru ca acesta să fure voturi din electoratul de stânga. Cum vedeți această situație?

Nu cunosc toți acești artiști. Ceea ce mi-a spus SIS e că persoanele cărora li s-a permis intrarea nu susțin războiul. Însă din ce am văzut ulterior în presă, se pare că unii dintre ei… adică nu pot spune cu certitudine, dar întrebarea aici este: susțin ei concret războiul sau nu? Pentru că, dacă nu susțin războiul, atunci nu există niciun motiv să le fie interzis accesul. Dacă îl susțin, atunci trebuie opriți. Nu pot intra în țara noastră, cu atât mai puțin să cânte în fața tinerilor noștri. Dacă s-a întâmplat totuși ca unii dintre ei să susțină războiul, atunci a fost o greșeală a instituțiilor noastre. Și nu trebuie să se mai repete.

Deci nu este niciun substrat politic aici?

Nu există niciun substrat politic. E clar că nu trebuie să îi interzicem pe toți doar pentru că cântă în limba rusă. Dar, dacă acei oameni au susținut războiul, atunci trebuie să li se interzică accesul.

Eu am o altă întrebare la același subiect. Vorbeați într-un interviu precedent că sunteți îngrijorată de valul de ură și de divizare socială. În contextul celor două concerte am văzut foarte multe comentarii negative și critici. Și la adresa politicianului care le-a organizat, dar și în adresa celor care au participat la concert. Și da, societatea moldovenească este diversă și privește lucrurile diferit. Ce m-a îngrijorat pe mine a fost faptul că acest val de ură a fost pe alocuri alimentat și de guvernare, cu comentarii despre organizarea acestui concert. De exemplu, am văzut declarația ministrului Culturii. Cumva, vine ca o critică și în adresa tinerilor care au participat. Poate ar trebui să existe cumva o strategie din partea guvernării, astfel ca oamenii să nu se simtă cumva stigmatizați pentru că au mers la un concert.

Bine, eu nu cred că ministrul Culturii a folosit limbaj de ură. E una să critici și e firesc să critici și e alta să folosești limbaj de ură. Dar aveți dreptate: limbajul de ură îl vedem și pe o baricadă și de cealaltă parte a baricadei. Și îndemnul meu este: chiar și atunci când avem opinii total diferite, să încercăm și doar să încercăm, dar să reușim să comunicăm fără să folosim limbajul de ură. Deci putem să criticăm, putem să nu fim de acord. Da, și eu am fost surprins neplăcut să văd tineri care spuneau: „pe mine nu mă interesează războiul din Ucraina”. Este periculos în primul rând pentru acești tineri. Dacă ei nu înțeleg care este riscul războiului și dacă ei cred că nu e treaba lor ce se întâmplă în țara vecină, asta înseamnă că ei nu sunt conștienți de riscurile la propria lor siguranță și riscurile la adresa propriei lor țări. Dar asta este altă întrebare, că nu ne place de opinia lor. Putem să spunem, putem să ne întrebăm ce se întâmplă în școală, că, mă rog, acasă se întâmplă deja ce se întâmplă.

Dar discursul de ură este altceva. Discursul de ură sunt cuvintele pe care le folosim și amenințările. De asta am făcut apel și fac apel în continuare pentru toți: indiferent de ce parte a baricadei sunt, să nu folosească discursul de ură, pentru că e foarte ușor de la discursul de ură de pe online să ajungem la tragedii în viața reală.

„Nu putem finanța un regim subordonat Rusiei”

Vreau neapărat să vorbim despre regiunea transnistreană și ce se întâmplă acolo. Când am dat anunțul venirii dvs. la NewsMaker, am primit și întrebări de la cititori. Unul dintre ei a menționat faptul că, în ultimii ani, politicile pe direcția regiunii transnistrene au fost îndreptate mai degrabă spre păstrarea păcii în regiune decât spre niște decizii îndrăznețe care ar duce la reintegrarea propriu-zisă a țării. În cazul în care după alegerile parlamentare, PAS va avea iarăși majoritate, va forma Guvernul. Putem miza pe faptul că reîntregirea țării va fi una dintre prioritățile noului guvern?

Aveți dreptate, prioritatea noastră din momentul în care a început războiul în Ucraina a fost să menținem liniștea și pacea, pentru că orice încercare de destabilizare acolo ar fi putut conduce la consecințe dramatice pentru toți, și malul stâng, și pentru malul drept. Ca să vorbim despre reintegrare, trebuie să rezolvăm o problemă principială: retragerea trupelor ruse de pe teritoriul nostru din regiunea transnistreană. Noi știm ce înseamnă reintegrarea, noi am calculat. Noi înțelegem pe ani care vor fi costurile, care va fi consecutivitatea acțiunilor pe care trebuie să le întreprindem și anumite lucruri mai mici, dar ele se întâmplă deja. Întrebarea principală este: cum scăpăm de armata rusă în mod pașnic? Când vom găsi o soluție la această întrebare și s-ar putea să apară o oportunitate geopolitică, pentru că de asta avem nevoie: de o oportunitate geopolitică. Noi trăim niște vremuri foarte volatile. Azi așa, mâine e altfel, după care poimâine e, în general, ceva ce nu ne-am imaginat. E important să fim pregătiți să menținem în continuare liniștea și pacea, să demonstrăm tot mai mult oamenilor de pe malul stâng care sunt avantajele integrării europene.

Deja există diferențe mari dintre nivelul pensiei pe malul stâng și pe malul drept. Deja avem o integrare economică tot mai mare a malului stâng în piața europeană, dacă vorbim despre exporturi. Avem tot mai mulți oameni de pe malul stâng care vin să muncească pe malul drept. Deci, cu cât o să avansăm noi aici, pe malul drept, cu atât o să crească și atractivitatea pentru cei de pe malul stâng, pentru integrare. Dar problema principală este cum scăpăm de armata rusă în mod pașnic.

Ați spus că este necesar să le arătăm locuitorilor din regiunea transnistreană avantajele integrării europene, pentru ca ei să le poată vedea. Acum Moldova urmează să primească — deja au început să vină bani — din Planul de Creștere pentru Moldova, în valoare de 1,9 miliarde de euro. Din câte înțeleg, dacă Moldova, în calitate de țară candidată la UE, va primi fonduri, locuitorii regiunii transnistrene ar putea beneficia și ei de o parte din acești bani, pentru proiecte de infrastructură, de exemplu.

Ei primesc prin anumite proiecte, desigur, nu sume mari, pentru că noi nu putem finanța un regim subordonat Rusiei. Nu putem finanța un asemenea regim. Rusia își menține armata acolo, Rusia administrează de facto această regiune. Rusia încearcă să folosească această regiune, și mai ales regimul de acolo, împotriva țării noastre. Și, în aceste condiții, noi nu putem să finanțăm. Da, vom sprijini prin proiecte concrete, dar nu proiecte de infrastructură. Nu putem construi acolo drumuri acum și nu putem construi școli, pentru că ele nu fac parte din sistemul nostru educațional. Dar unele lucruri le putem face — le-am făcut și în trecut și le vom face și în continuare. Însă, ca să putem investi serios, este nevoie ca țara să fie eliberată de armata rusă.

În același timp, vedem că criza economică se adâncește. Chiar ieri, Tiraspolul a anunțat noi majorări de tarife la serviciile comunale pentru anul viitor. Există niște estimări ale Chișinăului despre ce vom face dacă malul stâng intră în colaps social?

Modelul economic din regiunea transnistreană a fost bazat pe gazele ieftine venite din Rusia și regimul separatist acolo a fost construit pe gazele ieftine sau chiar gratis. Acum, dacă Rusia furnizează mai puține gaze, noi vedem că acest model nu este competitiv, nu este sustenabil și oamenii ar trebui să înțeleagă toată vulnerabilitatea acestui sistem și inclusiv să înțeleagă de ce e nevoie de diversificarea surselor energetice și să înțeleagă care este riscul major atunci când depinzi de Rusia.

Sigur că situația financiară se complică. Noi vedem asta și vedem inclusiv prin faptul că tot mai mulți oameni de pe malul stâng vin să lucreze pe malul drept și asta cred că se va intensifica în momentul în care acolo vor rămâne și mai puțini bani. Atunci când a existat o criză iminentă, ați văzut că și noi, și Uniunea Europeană am venit să ajutăm. Dar, repet, ca să ne asumăm responsabilități financiare mai mari pentru malul stâng, este nevoie să scoatem armata rusă de acolo. Nu putem să fim în situația în care Rusia controlează ilegal, neconstituțional o parte a țării noastre și noi plătim pentru asta.

O precizare: ați spus de mai multe ori că, pentru soluționarea diferendului transnistrean este importantă retragerea trupelor ruse din regiunea transnistreană. Cum planificați să obțineți acest lucru? Pentru că, în prezent, Moldova nu are relații diplomatice cu Rusia. Este clar de ce — din cauza războiului. Dar, în general, cum vedeți acest proces?

Noi de fiecare dată exprimăm această necesitate la toate forumurile, la toate întâlnirile cu partenerii noștri internaționali și partenerii noștri ne susțin în acest demers că Rusia trebuie să-și retragă armata rusă. Vom vedea ce se va întâmpla în Ucraina. Adică, dacă vor avea loc acele negocieri de pace reale. Pentru că, în prezent, nu văd ca Kremlinul să-și dorească să oprească războiul din Ucraina. Dar, dacă se va ajunge la negocieri reale de pace în Ucraina, atunci, poate, se va deschide și pentru noi o fereastră de oportunitate pentru a pune în discuție și a rezolva problema retragerii armatei ruse de pe teritoriul nostru.

O ultimă precizare pe subiectul regiunii transnistrene: Alexsandr Nesterovschi și Irina Lozovan se mai află acolo?

Asta este informația pe care o au instituțiile noastre.

„Relația este proastă cu oamenii lui Șor, nu cu autonomia găgăuză”

Să vorbim și despre Găgăuzia. Dacă în Transnistria vedem o criză economică, în Găgăuzia, vedem că există o criză de politică și o relație proastă cu autoritățile centrale. Cum planificați să ameliorați aceste relații? Pe 5 august vom vedea sentința în dosarul Guțu. Vă așteptați la tensiuni în regiune, în funcție de sentința judecătorilor?

Relația este proastă cu oamenii lui Șor, nu cu autonomia găgăuză. Din păcate, gruparea Șor a capturat o parte dintre instituțiile din autonomia găgăuză și am văzut care este rezultatul, pentru că au făcut promisiuni foarte multe, dar în rest i-au folosit pe oameni. Și acum acești oameni, unii dintre ei, trebuie să răspundă în fața legii pentru că le-au fost cumpărate voturile.

Relația noastră bună este bună cu primarii și vom continua să finanțăm proiecte pentru dezvoltare. Încercăm să construim o relație bună cu mediul de afaceri, care înțelege cât de importantă este piața europeană pentru afacerile lor, dar și sprijinul european, pentru că multe din aceste afaceri primesc ajutoare pentru întreprinderile lor, iarăși din fondurile europene. Încercăm să construim o relație bună cu tinerii. Inclusiv eu am avut mai multe discuții cu tinerii de acolo. Și dacă justiția într-o zi o să își facă treaba, atunci o să reușim mai repede să eliberăm autonomia găgăuză de sub controlul acestei grupări criminale. Avem mult de lucru. Acum încercăm să elaborăm acest program și să obținem sprijin pentru programul de studiere a limbii găgăuze și pentru copiii de vârstă preșcolară și școlară, dar și pentru oamenii care nu mai sunt la școală, pentru că e o problemă cu numărul celor care vorbesc limba găgăuză, este tot mai mic.

Nu sunt probleme pe care le vom rezolva peste noapte și această credibilitate nu o vom construi într-un an sau doi. Este foarte clar, din cauza propagandei și dezinformării și din cauza faptului că oamenii nu vorbesc limba română, ascultă doar televiziunile rusești. Și această credibilitate, repet, se va construi greu, dar nu trebuie să renunțăm. Trebuie să comunicăm mai des, mai mult, să arătăm, să vorbim despre proiecte concrete, despre limba găgăuză, despre cultura găgăuză. Să promovăm și în restul țării, ca noi să îi cunoaștem mai bine pe găgăuzi și respectiv, găgăuzii să ne cunoască pe noi mai bine.

Și sentința pe dosarul Guțul ce impact ar putea avea?

Nu am nicio așteptare. Sigur că cei care îi folosesc pe găgăuzi vor veni iarăși cu spectacole politice. Sper ca justiția să-și facă treaba și să nu se lase intimidată.

„Aș vrea să îi întreb pe toți cei care nu vor integrare europeană: de unde veți lua bani?”

Să vorbim despre economie. Ministerul Economiei a anunțat deja că își va revizui prognoza de creștere a PIB-ului pentru acest an, de la 2% la 1,3%. Prognoza a fost redusă în toți ultimii patru ani, cu excepția lui 2021. Se pare că Moldova are probleme evidente cu economia. PIB-ul nu crește, am avut inflație mare. Probabil știți toate acestea. Și mereu, când întrebi oficialii despre asta, ei spun: e din cauza războiului. Nimeni nu neagă că războiul a avut un impact major asupra economiei Moldovei. Dar nu vi se pare că e nevoie de o resetare, de abordări noi, inovații, atragerea de investiții?

Războiul este, desigur, o problemă foarte mare pentru economia noastră. Putem vorbi concret despre costurile logistice – cât de mult au crescut aceste cheltuieli de când a început războiul. Dar avem și probleme sistemice. De exemplu, nu știu dacă ați citit despre productivitatea muncii: în Moldova este doar 16% din media Uniunii Europene. Este o cifră foarte mică. Ce înseamnă asta? Înseamnă că trebuie să investim, să reformăm sistemul educațional. Facem asta, dar trebuie să facem și mai mult. Pe de altă parte, sunt necesare investiții, tehnologii noi și așa mai departe. Investițiile nu vin în Moldova din cauza războiului și a incertitudinii. Oamenii nu cred că investițiile lor vor fi în siguranță atâta timp cât războiul nu s-a încheiat. Aceste două lucruri sunt foarte serioase. Uitați-vă la demografia noastră, nici ea nu ne ajută. Avem aproape același număr de persoane care primesc pensii și persoane care lucrează și plătesc aceste pensii. Deci avem probleme sistemice serioase și trebuie să lucrăm la ele.

Dar fără investiții în tehnologie, nu putem crește rapid productivitatea muncii. Și, chiar dacă facem reforme în universități și în alte nivele ale educației, rezultatele nu vor veni imediat. Avem sectoare care se dezvoltă bine și trebuie să ne gândim cum putem trece la un nivel mai înalt de sofisticare al produselor noastre, pentru a crește valoarea adăugată. Dar acestea sunt probleme reale care nu pot fi rezolvate într-un singur an.

De aceea este foarte important că, atunci când nu avem investiții externe serioase din cauza războiului, există fonduri europene substanțiale. Aș vrea să îi întreb pe toți cei care nu vor integrare europeană — cei care spun azi că se vor descurca singuri: de unde veți lua bani? Pentru că aceste probleme sistemice nu le va rezolva nimeni altcineva. Și nici nu știm ce se va întâmpla în Ucraina — nu depinde de noi. Cei care spun că nu avem nevoie de bani europeni sau că vor banii europeni, dar nu și reformele europene, aceia de fapt vor să lucreze pentru Kremlin, ca acesta să le pună bani în buzunar. Dar despre țară, evident, nu au niciun plan serios.

Da, trebuie să discutăm cum putem crește productivitatea muncii. Ce trebuie să facem pentru asta? Cum trebuie folosit sprijinul statului ca să aibă un efect mai mare — chiar și în agricultură. În agricultură, productivitatea muncii este chiar mai mică decât 16%.

Trebuie să ne așezăm la masă și să analizăm serios. Mai ales că schimbările climatice afectează grav sectorul nostru agrar. Trebuie să gândim foarte serios cum să investim acei bani pe care îi avem — atât cei publici, cât și cei europeni — ca să putem ajuta afacerile noastre, nu doar să primească bani, dar și ca productivitatea muncii și competitivitatea produselor noastre să crească.

Încă o întrebare legată de banii europeni. Anul acesta, după criza energetică din Transnistria, Moldova s-a confruntat cu inflație și creșterea prețurilor la resursele energetice. Acestea au fost depășite datorită sprijinului financiar european, care a permis oprirea creșterii inflației la începutul anului. Dar, din câte îmi amintesc, pachetul energetic de compensare a tarifelor expiră în 2026. El acoperă tarifele la energie electrică doar până la sfârșitul acestui an. Ce intenționează să facă autoritățile pentru a preveni o nouă creștere a inflației la începutul anului viitor, în cazul unei noi scumpiri a resurselor energetice?

Vom vedea ce se întâmplă pe piața globală cu prețurile la resursele energetice. Ați observat că în prezent prețurile sunt mai mici, inclusiv pentru că am crescut ponderea energiei regenerabile, investim în energia regenerabilă. Dacă prețurile vor fi mari — sper că nu — atunci, desigur, guvernul va trebui din nou să găsească resurse financiare. E una când ai Uniunea Europeană, care este gata să te ajute, și alta când nu te poți baza pe prietenii tăi. Vom vedea. Dar sper că prețurile nu vor crește. Deja am cumpărat gaz în proporție de 50% pentru perioada până în martie, la prețurile actuale. Probabil se vor mai face achiziții și în iulie și august, când prețurile încă nu sunt foarte ridicate. Sper că acest lucru va permite, cel puțin, să nu se majoreze tarifele — sau, în cel mai bun caz, să le putem reduce.

„Ce vreți să spuneți? Că nu au fost miniștri buni?”

În ultimii patru ani, în guvern s-au schimbat mai mulți oficiali responsabili de blocul economic și financiar: Sergiu Gaibu, Dumitru Budianschi, Dumitru Alaiba. La ei se poate adăuga și Sergiu Litvinenco. Fiecare dintre aceștia a avut un rating nu prea înalt în rândul populației – după părerea mea. După ce au plecat din funcții, toți au ajuns în posturi bune, în organe de supraveghere, funcții de conducere, cu salarii mari pentru standardele moldovenești. Cum se corelează asta cu principiile meritocrației?

Ce vreți să spuneți? Că nu au fost miniștri buni?

Spun că aveau un rating scăzut în societate.

Înțeleg. Dar atunci când începi reforma justiției și oamenii au așteptări foarte mari, întâmpini o rezistență imensă, pentru că nimeni nu vrea reforme. Dimpotrivă, se încearcă discreditarea tuturor reformelor. Și nu poți vedea rezultate în al doilea an — este clar. Miniștrii care au început reforma nu aveau cum să arate rezultate nici în al doilea an, nici în al treilea sau al patrulea. Rezultatul îl vom vedea peste doi ani. Asta nu înseamnă că ministrul care va fi în funcție atunci va avea tot meritul. Nu. E munca tuturor acestor oameni.

Sau în economie – când începe războiul, iar prognoza pentru 2022 era de o creștere a PIB-ului de 10%, dar, din cauza războiului, am ajuns la minus 6%. Iar după aceea, creșterea a fost foarte mică sau inexistentă. Asta nu înseamnă că ministrul e slab. Da, sunt miniștri mai norocoși, care conduc într-o perioadă fără crize. Sunt și miniștri care prind doar perioade foarte dificile.

Dar asta nu înseamnă că nu sunt specialiști buni. Eu cred că acești oameni sunt specialiști buni, iar acolo unde sunt acum, vor face sau deja fac o treabă bună, pentru că au competențe. Dacă totul ar fi fost normal, fără crize, cu siguranță am fi avut o creștere economică solidă. Dacă toți judecătorii și procurorii ar fi vrut să lucreze corect, noi le-am creat toate condițiile — din 2019, când i-am făcut independenți, când l-am alungat pe Plahotniuc de la putere. Au folosit ei această independență pentru a lucra conform legii? Nu. Deci totul depinde de perioada în care ești ministru și cu ce te confrunți. Dar fiecare dintre ei a pus o cărămidă la construcție. Peste câțiva ani, vom vedea rezultatul.

„Noi acum plantăm pădurile. Rezultatele o să le vedem peste 20-30 de ani”

Ne apropiem de final și aș vrea să vorbim și despre mediu, pentru că este important și din păcate, nu este o prioritate. Dar asta este situația.

Ba este o prioritate. Programul de împădurire este cea mai mare investiție pe care o are astăzi țara noastră. Eu m-am uitat inclusiv la investițiile pe sectoare și împădurirea este cea mai mare investiție. Sunt cele 200 de milioane de euro care vin de la BEI și plus resursele care vin de la francezi și de la mulți alți donatori. Deci este o prioritate. Doar că iarăși – rezultatele. Noi acum plantăm pădurile. Rezultatele o să le vedem peste 20-30 de ani.

Mă bucur foarte mult să aud asta. Dar experții critică pe alocuri programul de împădurire și vorbesc despre calitatea pădurilor, nu numai despre cantitatea sau numărul de copaci plantați. Mai exact, spun că majoritatea pădurilor care vor fi plantate conform planului oficial vor fi păduri de producție, adică exploatate în scopuri economice. De ce se întâmplă acest lucru și cum ne asigurăm că nu plantăm doar copaci, dar vom crea păduri adevărate ca să protejăm biodiversitatea și mediul?

În primii ani, e adevărat, s-au plantat mai mulți salcâmi. Nu doar salcâmi, dar o cotă mai mare de salcâmi, pentru că noi nu avem încă condițiile necesare. Iată acum acest proiect cu BEI a fost aprobat. Prin acest proiect se vor construi trei pepiniere mari regionale: la nord, la centru și la sud, care vor fi irigate și unde vom putea crește puieți în alte condiții decât le creștem acum. Dar ca să nu pierdem timpul până se construiesc pepinierele, până am mobilizat resursele, am mers cu ce s-a putut. Pentru că salcâmul e mai bine decât nimic. Dacă vorbiți cu cei care cresc albine, o să zică: numai salcâm să plantați. Acum discutăm cu experți internaționali ce fel de copaci vom planta, pentru că schimbările climatice nu se opresc aici. Din păcate, temperaturile vor crește și sunt copaci care astăzi în pădurile noastre sunt, dar care se vor usca în 10 ani. Se vor usca. Și noi trebuie să plantăm nu doar copaci care cresc astăzi, dar trebuie să plantăm copaci care pot să crească la temperaturi mult mai înalte.

Ce recomandă experții?

Experții spun că inclusiv stejarii sunt în pericol în Republica Moldova. Acum eu nu pot să vin cu concluziile lor, pentru că încă se lucrează, dar lucrăm cu experți din diferite țări și de aceea a fost important și acest proiect al BEI, pentru că este mai ușor să aducem expertiză, să finanțăm expertiză din bugetul statului. E mai greu să facem asta. E un proiect mare. E bine că noi am crescut, am dublat suprafețele pe care le împăduriri anual în comparație cu anii precedenți. Dar iată, acum, când proiectul începe, pentru că proiectul abia începe, vom avea o abordare mult mai serioasă, mai profesionistă.

O altă problemă este râul Nistru, care este în pragul unei catastrofe ecologice, conform celor mai sumbre prognoze. Am văzut că pe unele porțiuni este foarte mult mâl și adâncimea ajunge la doar 40-50 de centimetri. Există discuții cu partea ucraineană, poate pentru un plan de salvare al râului Nistru?

Noi avem probleme foarte mari cu apa. Și cu apa potabilă, nu doar apa pentru irigare. Și aceste probleme doar vor crește, pentru că vedeți că avem tot mai puține precipitații. Vedeți că avem temperaturi foarte înalte și asta înseamnă că avem nevoie de o politică și o atitudine total diferită în raport cu resursele de apă. Avem două râuri care nu sunt foarte mari și vedeți că dacă e secetă, atunci rămânem fără apă. Dar e tare important să avem o relație bună cu Ucraina, ca să discutăm. Și avem o relație bună cu Ucraina, spre deosebire de alții care susțin războiul împotriva Ucrainei. Imaginați-vă ce s-ar întâmpla să vină la putere niște oameni care astăzi susțin Rusia și ce probleme am avea noi atunci cu resursele de apă?

Deci discutăm cu ucrainenii, aducem apă din România deja pentru câteva raioane, am construit rețele pe sub Prut și aducem apă din România și o să mai construim. Și același lucru îl facem și cu Ucraina. Și aici, acasă, trebuie să ne îngrijim mai mult de apele pe care le avem. Plantarea pădurilor ne ajută să reținem apa în sol. Decolmatare a râurilor este foarte importantă. Este un exercițiu scump pentru că nu s-a făcut la timp și acum trebuie făcută pentru toată țara. Construcția rezervoarelor de apă pentru că atunci când plouă trei zile la rând, apa nu are unde să se oprească și se duce la vale. Aici inclusiv statul cred că trebuie să vină să subvenționeze sau parțial să acopere cheltuielile sectorului privat pentru a construi aceste rezervoare.

Problema apei va deveni mult, mult mai serioasă în următorii ani și avem nevoie inclusiv aici de bani europeni, pentru că va trebui să facem investiții foarte mari, de miliarde de lei și poate nu doar de lei, pentru a construi aceste magistrale. Nu e suficient să facem apeducte, e bine și demult trebuia să se facă apeducte, dar dacă nu este sursa de apă, degeaba facem apeducte ca să construim aceste magistrale. Ați văzut proiectul finanțat de Germania, Chișinău-Călărași, conducta care costă 40 de milioane de euro, donație din partea Germaniei, care conectează localitățile din Strășeni și Călărași la magistrala de la Chișinău.

Un asemenea proiect avem și la Cahul, că toată lumea întreabă: da ce atâta relații externe? Ce avem noi din asta? Iată, avem niște bani foarte mari, care merg pentru proiecte foarte importante: apă la robinet pentru cetățeni.

„Uneori îl întreb pe ChatGPT anumite lucruri”

La final avem câteva întrebări scurte, inclusiv de la cititorii noștri: folosiți ChatGPT în viața de zi cu zi sau la serviciu?

Da, uneori îl întreb anumite lucruri. Sunt întrebări chiar legate de viața de zi cu zi, dacă am nevoie de ceva. Cum se face asta? Sau ceva legat de telefon? Cum se rezolvă? Îmi oferă răspunsuri foarte rapide la astfel de întrebări. Nu scriu texte cu el.

Pe tot parcursul carierei dvs. în politică și în funcții publice, vi s-a oferit vreodată mită în vreun fel — direct, indirect, prin aluzii?

Nu. Nici măcar atunci când eram ministră a Educației și încă nu eram foarte cunoscută. Se mai întâmpla ca unii să vină la colegii mei și să spună: „Trebuie neapărat să vorbim cu doamna ministră.” — „Despre ce vreți să vorbiți?” — „Ei, nu ne-au ieșit rezultatele la BAC.” Și li se spunea: „Nici să nu vă gândiți, pentru că dacă mergeți și spuneți ceva, o să ajungeți la închisoare.”

Și ultima întrebare: unde vă vedeți peste 5 ani?

Într-o țară europeană – Republica Moldova. Acesta este cel mai important lucru. Peste 5 ani trebuie să fiu în Republica Moldova, stat-membru al Uniunii Europene.

---

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

---