Moldcell a fost nominalizată pentru două premii la World Communication Awards 2024

Moldcell va reprezenta din nou Moldova pe scena globală la World Communication Awards 2024 (WCA 2024). Pentru al doilea an consecutiv, compania câștigă recunoaștere internațională la unul dintre cele mai prestigioase premii din industria telecomunicațiilor, celebrând contribuțiile sale remarcabile și angajamentul față de inovare, responsabilitate socială și practici centrate pe client.

Nominalizările din acest an evidențiază conducerea ghidată de misiunea și rostul organizației a Carolinei Bugaian, selecționată pentru Premiul Femeia în Telecom, precum și Fundația Moldcell, selecționată pentru Premiul Contribuție Socială. Aceste nominalizări subliniază impactul semnificativ al companiei asupra sectorului de telecomunicații și rolul său de lider în promovarea dezvoltării durabile și abilitarea comunităților din Moldova.

Recunoașterea excelenței: Carolina Bugaian, nominalizată pentru Premiul «Femeia in Telecom» la World Communication Awards 2024

Carolina Bugaian este o susținătoare proeminentă a leadershipului bazat pe rost din care derivă responsabilitatea socială, abilitarea economică a femeilor și sustenabilitate. Cu un MBA de la Oxford-Brookes, doctor în economie și certificările de specialitate, Carolina a avansat de la CFO la CEO în 2022. Stilul ei de conducere, caracterizat prin transparență, agilitate și empatie, a influențat semnificativ cultura și operațiunile Moldcell.

Angajamentul de a promova un loc de muncă care acordă prioritate bunăstării angajaților și o conducere orientată spre un scop, i-a adus companiei Premiul People and Culture la World Communication Awards în 2023, precum și premiul CEO al Anului în 2024.

«Nominalizările Femeia în Telecom și Contribuția Socială este o distincție ce onorează eforturile întregii echipe în vederea realizării scopului propus de a crea un impact pozitiv asupra societății. Acestea subliniază angajamentul nostru față de incluziunea digitală și financiară, oferind astfel o viață plină de oportunități și șanse egale pentru toți», a menționat Carolina Bugaian.

Cu un efort al echipei, Moldcell a lansat inițiative care poziționează compania ca lider în sectorul telecomunicațiilor. În special, Moldcell a fost primul operator din Moldova care a lansat tehnologia 5G și și-a extins oferta de servicii pentru a include soluții FinTech și servicii digitale de sănătate. Viziunea strategică a impulsionat dezvoltarea Moldcell și a stabilit-o drept o companie «Digitaly Human», angajată să facă tehnologia accesibilă pentru toți.

Conducerea Carolinei se extinde dincolo de Moldcell. În calitate de președintă a Asociației Femeilor Antreprenoare din Moldova și vicepreședintă a Asociației Europene de Afaceri, ea promovează activ egalitatea de gen și abilitarea economică a femeilor din Moldova.

Fundația Moldcell, nominalizată la categoria Contribuție Socială la WCA 2024
Fundația Moldcell a obținut, de asemenea, recunoaștere pentru eforturile sale remarcabile, obținând o nominalizare la categoria Contribuție Socială la World Communication Awards 2024. Această categorie onorează organizațiile care furnizează produse sau servicii cu impact social pozitiv și demonstrează un angajament față de responsabilitatea socială și reducerea decalajului digital.

De la înființarea sa, sub ghidarea filantropului și președintelui Consiliului Moldcell, Dlui Nirvana Chaudhary, Fundația Moldcell a lansat numeroase programe axate pe incluziunea digitală, siguranța online, educație, antreprenoriat social, abilitarea economică femeilor. Aceste inițiative reflectă devotamentul companiei de a reduce inegalitățile și de a ajuta Moldova să devină un loc de trai mai bun, în conformitate cu Obiectivele de Dezvoltare Durabilă ale ONU.

Impactul Fundației Moldcell este amplificat prin parteneriate strategice cu diverse organizații și comunități locale. Prin colaborarea cu ONG-uri, instituții de învățământ și entități guvernamentale, Fundația promovează o cultură a cooperării și inovației, abordând în mod eficient provocările sociale.

Această nominalizare evidențiază importanța responsabilității sociale corporative în sectorul telecomunicațiilor și servește drept inspirație pentru alte companii pentru a se angaja în inițiative care beneficiază societatea în ansamblu. De asemenea, recunoaște contribuțiile Oamenilor Extraordinari, inclusiv voluntarii și membrii familiilor acestora, datorită cărora, aceste inițiative devin realitate.

World Communication 2024 prezintă o gamă impresionantă de lucrări, evidențiind inovația și excelența excepțională în industria telecomunicațiilor. WCA este recunoscut pe scară mondială ca fiind una dintre cele mai prestigioase distincții din industria telecomunicațiilor.

Despre Moldcell: Moldcell este operatorul de telecomunicații din Moldova care oferă o gamă largă de servicii mobile, inclusiv voce, internet mobil, televiziune și Internet fix prin Fibră optică și servicii financiare mobile. Moldcell se angajează să ofere clienților săi cea mai bună experiență posibilă și să sprijine dezvoltarea sustenabilă a economiei în Moldova prin conectivitate, servicii digitale și financiare.

Despre World Communication Awards (WCA): WCA celebrează realizările remarcabile din industria telecomunicațiilor și valorifică organizațiile și persoanele care stimulează inovația și excelența în serviciile de comunicații la nivel global. Premiile sunt organizate de Total Telecom, o sursă de informare și cercetare de top pentru industria telecomunicațiilor.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

Maia Sandu, prima reacție după declararea stării de alertă  de mediu în Republica Moldova, din cauza poluării râului Nistru

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a venit cu o primă reacție după poluarea masivă a râului Nistru, fapt care a provocat sistări de apă și declararea stării de alertă  de mediu pentru o perioadă de 15 zile. În seara de 15 martie, pe contul de X al șefei statului a fost publicat un mesaj în limba engleză.

Maia Sandu a publicat un mesaj în limba engleză pe rețaua X: 

Atacul Rusiei asupra centralei hidroelectrice de la Novodnistrovsk, din Ucraina, a provocat scurgeri de petrol în râul Nistru, punând în pericol aprovizionarea cu apă a Moldovei.

Am declarat alertă de mediu și acționăm pentru a ne proteja cetățenii. Rusia poartă întreaga responsabilitate”, a scris șefa statului.

Pe 15 martie, Guvernul a instituit starea de alertă de mediu, pe bazinul fluviului Nistru pentru 15 zile, începând cu 16 martie 2026. Starea de alertă vizează unitățile administrativ-teritoriale situate în bazinul fluviului Nistru, inclusiv raioanele: Drochia, Soroca, mun. Bălți, Sîngerei, Florești, Șoldănești, Telenești, Rezina, Călărași, Orhei, Dubăsari, mun. Chișinău, Criuleni, Anenii Noi, Tighina, unitățile administrativ-teritoriale din stânga Nistrului, precum și parțial: Briceni, Edineț, Ocnița, Dondușeni, Rîșcani, Glodeni, Fălești, Ungheni, Nisporeni, Strășeni, Hîncești, Ialoveni, Cimișlia, Căușeni și Ștefan Vodă.

Activitatea stației de captare a apei de la Cosăuți, care alimentează apeductul Soroca-Bălți, a fost sistată temporar. Totodată, a fost oprită temporar alimentarea cu apă în localitatea Naslavcea, precum și în raioanele Soroca, Bălți, Florești și Sîngerei, până la confirmarea calității apei. De asemenea, a fost interzis pescuitul sportiv și de agrement pe sectorul Naslavcea – lacul de acumulare Dubăsari, în perioada 13 martie-1 aprilie 2026.

Ministerul Apărării al Republicii Moldova

Substanța petrolieră din Nistru: Ucraina a blocat scurgerea? Ce spun reprezentanții Chișinăului

Autoritățile din Republica Moldova au o comunicare cu cele ucrainene. Ucraina, ca și Republica Moldova, a instalat baraje de protecție. În același timp, substanța petrolieră continuă să fie prezentă, iar țara noastră trebuie să fie pregătită pentru orice eventualitate. Declarațiile au fost făcute de ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, după ședința Guvernului din 15 martie, după ce a fost întrebat dacă Republica Moldova colaborează cu autoritățile din Ucraina și dacă partea ucraineană a sigilat sau blocat scurgerea care a ajuns până în țara noastră.

„Avem o comunicare cu partea ucraineană. Respectiv, și ei au instalat anumite baraje de protecție, dar în acest moment tot ce putem să vă spunem este că această substanță continuă să fie prezentă în așa fel încât noi trebuie să fim pregătiți pentru orice eventualitate”, a răspuns Hajder.

Întrebat dacă filtrele de protecție instalate în țara noastră au un termen de valabilitate și dacă periodic acestea trebuie schimbate, oficialul a răspuns: „Cu siguranță. Asta este una dintre metodele aplicate. De aceea, în următoarele ore va sosi un nou ajutor suplimentar din partea României, pentru a ne asigura că există resurse necesare și echipament necesar de a schimba aceste filtre”.

***

Pe 10 martie, Ministerul Mediului a anunțat că au fost semnalate pete uleioase în amonte de localitatea Naslavcea. Instituția declara că au fost solicitate informații de la Ucraina pentru a clarifica originea scurgerilor. Pe 11 martie, Ministerul Mediului a declarat că pata uleioasă este o substanță petrolieră. Potrivit instituției, odată ce această substanță va fi eliminată, apa își va reveni la normal. În aceeași zi, ministrul Mediului declara că în Chișinău nu a ajuns această apă, „pentru că avem și barajul de la Dubăsari, ceea ce este un filtru care nu permite trecerea acestor substanțe petroliere”.

Pe 12 martie, Kievul declarat că poluarea Nistrului ar fi fost provocată de un atac aerian rusesc asupra infrastructurii energetice din regiunea Cernăuți, Ucraina. Potrivit Kievului, în apele râului s-ar fi scurs combustibil de rachetă

În contextul poluării râului Nistru, activitatea stației de captare a apei de la Cosăuți, care alimentează apeductul Soroca-Bălți, a fost sistată temporar. Totodată, a fost oprită temporar alimentarea cu apă în localitatea Naslavcea, precum și în raioanele Soroca, Bălți, Florești și Sîngerei, până la confirmarea calității apei. De asemenea, a fost interzis pescuitul sportiv și de agrement pe sectorul Naslavcea – lacul de acumulare Dubăsari, în perioada 13 martie-1 aprilie 2026. Pe 14 martie, Ministerul Mediului preciza că sursa de poluare continuă să se reverse în fluviul Nistru. 

Pe 15 martie, Guvernul a instituit starea de alertă de mediu, pe bazinul fluviului Nistru pentru 15 zile, începând cu 16 martie 2026. Starea de alertă vizează unitățile administrativ-teritoriale situate în bazinul fluviului Nistru, inclusiv raioanele Drochia, Soroca, mun. Bălți, Sîngerei, Florești, Șoldănești, Telenești, Rezina, Călărași, Orhei, Dubăsari, mun. Chișinău, Criuleni, Anenii Noi, Tighina, unitățile administrativ-teritoriale din stânga Nistrului, precum și parțial: Briceni, Edineț, Ocnița, Dondușeni, Rîșcani, Glodeni, Fălești, Ungheni, Nisporeni, Strășeni, Hîncești, Ialoveni, Cimișlia, Căușeni și Ștefan Vodă. Autoritățile au precizat că starea de alertă nu înseamnă că situația a devenit critică, dar că se instituie din timp un mecanism juridic care permite prevenirea agravării acesteia.

Citește AICI cele mai importante evoluții, decizii ale autorităților și informații despre situația ecologică de pe Nistru.

Tudor Mardei | NewsMaker

Nistrul poluat: cum se va acționa în cel mai rău scenariu pentru Chișinău? Răspunsul ministrului Mediului

Stare de alertă instituită inclusiv în municipiul Chișinău va permite autorităților centrale să aibă o conclucrare juridică cu operatorii de Apă Canal, astfel încât cei din urmă să se asigure că în caz de necesitate vor fi pregătiți să utilizeze apa din surse alternative. În acest sens, există sonde care sunt strategice pentru apa de rezervă. Declarațiile au fost făcute de ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, după ședința Guvernului din 15 martie, după ce a fost întrebat care este probabilitatea că pata de ulei nu va ajunge la Chișinău și ce vor întreprinde autoritățile în cel mai rău scenariu.

În timpul declarațiilor de presă, ministrul a spus că „datele de laborator se schimbă de la oră la oră”. Potrivit oficialului, până la această etapă, au fost instalate cinci filtre de protecție. „La fel a fost și securizată stația care aprovizionează Soroca. Mai mult de atât, în aceste momente, specialiștii sunt la stația de captare, la Chișinău, pentru a instala alte filtre, suplimentare, absorbante la măsurile care au fost aplicate de către echipa de la Apă Canal”, a adăugat Hajder.

Întrebat care este probabilitatea că pata de ulei nu va ajunge la Chișinău și ce vor întreprinde autoritățile în cel mai rău scenariu, ministrul a răspuns: „În acest moment, nu există niciun risc pentru locuitorii din municipiul Chișinău, dar decizia de astăzi ne va permite să avem o conclucrare juridică cu operatorii de Apă Canal, astfel încât ei să se asigure că în caz de necesitate vor fi pregătiți să utilizeze apa din surse alternative, cum ar fi din sonde care sunt de rezervă”.

La întrebarea care este cantitatea de rezervă, oficialul a declarat: „Noi cunoaștem că există sonde care sunt strategice pentru apa de rezervă, astfel încât urmare a acestei decizii noi trebuie să solicităm operatorilor de Apă Canal să ne comunice acest fapt”.

Întrebat dacă a discutat cu primarii din țară despre faptul dacă ei pot asigura sau au mecanismele necesare pentru a asigura oamenii cu apă, oficialul a răspuns: „Suntem într-o comunicare permanentă cu reprezentanții autorităților locale. Mai mult de atât, înțelegem că în Soroca deja sunt curățite sondele care pompează apa din sursele subterane și în alte localități deja s-a început acest proces. În următoarele ore vom veni cu recomandări clare către autoritățile locale pentru a inventaria toate alternativele de apă pentru a fi pregătiți în caz de necesitate de a închide total apa”.

***

Pe 10 martie, Ministerul Mediului a anunțat că au fost semnalate pete uleioase în amonte de localitatea Naslavcea. Instituția declara că au fost solicitate informații de la Ucraina pentru a clarifica originea scurgerilor. Pe 11 martie, Ministerul Mediului a declarat că pata uleioasă este o substanță petrolieră. Potrivit instituției, odată ce această substanță va fi eliminată, apa își va reveni la normal. În aceeași zi, ministrul Mediului declara că în Chișinău nu a ajuns această apă, „pentru că avem și barajul de la Dubăsari, ceea ce este un filtru care nu permite trecerea acestor substanțe petroliere”.

Pe 12 martie, Kievul declarat că poluarea Nistrului ar fi fost provocată de un atac aerian rusesc asupra infrastructurii energetice din regiunea Cernăuți, Ucraina. Potrivit Kievului, în apele râului s-ar fi scurs combustibil de rachetă

În contextul poluării râului Nistru, activitatea stației de captare a apei de la Cosăuți, care alimentează apeductul Soroca-Bălți, a fost sistată temporar. Totodată, a fost oprită temporar alimentarea cu apă în localitatea Naslavcea, precum și în raioanele Soroca, Bălți, Florești și Sîngerei, până la confirmarea calității apei. De asemenea, a fost interzis pescuitul sportiv și de agrement pe sectorul Naslavcea – lacul de acumulare Dubăsari, în perioada 13 martie-1 aprilie 2026. Pe 14 martie, Ministerul Mediului preciza că sursa de poluare continuă să se reverse în fluviul Nistru. 

Pe 15 martie, Guvernul a instituit starea de alertă de mediu, pe bazinul fluviului Nistru pentru 15 zile, începând cu 16 martie 2026. Starea de alertă vizează unitățile administrativ-teritoriale situate în bazinul fluviului Nistru, inclusiv raioanele Drochia, Soroca, mun. Bălți, Sîngerei, Florești, Șoldănești, Telenești, Rezina, Călărași, Orhei, Dubăsari, mun. Chișinău, Criuleni, Anenii Noi, Tighina, unitățile administrativ-teritoriale din stânga Nistrului, precum și parțial: Briceni, Edineț, Ocnița, Dondușeni, Rîșcani, Glodeni, Fălești, Ungheni, Nisporeni, Strășeni, Hîncești, Ialoveni, Cimișlia, Căușeni și Ștefan Vodă. Autoritățile au precizat că starea de alertă nu înseamnă că situația a devenit critică, dar că se instituie din timp un mecanism juridic care permite prevenirea agravării acesteia.

Citește AICI cele mai importante evoluții, decizii ale autorităților și informații despre situația ecologică de pe Nistru.

screenshot

„Vinovatul exclusiv pentru poluare este Federația Rusă”. Ministrul Mediului, după instituirea stării de alertă

Ceea ce vedem astăzi nu este un accident natural, ci consecința directă a războiului la granița noastră. Vinovatul exclusiv pentru poluare este Federația Rusă. Declarațiile au fost făcute de ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, după ședința Guvernului din 15 martie, în care a fost instituită alertă de mediu pe bazinul fluviului Nistru pentru 15 zile. Potrivit oficialului, poluantul continuă să se reverse în Nistru, iar volumul de petrol este mult mai mare decât cel anunțat inițial de 1,5 tone.

„În noaptea de 7 martie, atacul brutal al Rusiei asupra complexului hidroenergetic Novodnestrovsk a provocat scurgere masivă a produselor petroliere în Nistru. Ceea ce vedem astăzi nu este un accident natural, ci consecința directă a războiului la granița noastră. (…) Chiar și în acest moment, poluantul continuă să se reverse în Nistru, și observăm că volumul de petrol este mult mai mare decât cel anunțat inițial de 1,5 tone. Trebuie să spunem lucrurilor pe nume: vinovatul exclusiv pentru poluare este Federația Rusă”, a declarat ministrul Mediului.

***

Pe 10 martie, Ministerul Mediului a anunțat că au fost semnalate pete uleioase în amonte de localitatea Naslavcea. Instituția declara că au fost solicitate informații de la Ucraina pentru a clarifica originea scurgerilor. Pe 11 martie, Ministerul Mediului a declarat că pata uleioasă este o substanță petrolieră. Potrivit instituției, odată ce această substanță va fi eliminată, apa își va reveni la normal. În aceeași zi, ministrul Mediului declara că în Chișinău nu a ajuns această apă, „pentru că avem și barajul de la Dubăsari, ceea ce este un filtru care nu permite trecerea acestor substanțe petroliere”.

Pe 12 martie, Kievul declarat că poluarea Nistrului ar fi fost provocată de un atac aerian rusesc asupra infrastructurii energetice din regiunea Cernăuți, Ucraina. Potrivit Kievului, în apele râului s-ar fi scurs combustibil de rachetă

În contextul poluării râului Nistru, activitatea stației de captare a apei de la Cosăuți, care alimentează apeductul Soroca-Bălți, a fost sistată temporar. Totodată, a fost oprită temporar alimentarea cu apă în localitatea Naslavcea, precum și în raioanele Soroca, Bălți, Florești și Sîngerei, până la confirmarea calității apei. De asemenea, a fost interzis pescuitul sportiv și de agrement pe sectorul Naslavcea – lacul de acumulare Dubăsari, în perioada 13 martie-1 aprilie 2026. Pe 14 martie, Ministerul Mediului preciza că sursa de poluare continuă să se reverse în fluviul Nistru. 

Pe 15 martie, Guvernul a instituit starea de alertă de mediu, pe bazinul fluviului Nistru pentru 15 zile, începând cu 16 martie 2026. Starea de alertă vizează unitățile administrativ-teritoriale situate în bazinul fluviului Nistru, inclusiv raioanele Drochia, Soroca, mun. Bălți, Sîngerei, Florești, Șoldănești, Telenești, Rezina, Călărași, Orhei, Dubăsari, mun. Chișinău, Criuleni, Anenii Noi, Tighina, unitățile administrativ-teritoriale din stânga Nistrului, precum și parțial: Briceni, Edineț, Ocnița, Dondușeni, Rîșcani, Glodeni, Fălești, Ungheni, Nisporeni, Strășeni, Hîncești, Ialoveni, Cimișlia, Căușeni și Ștefan Vodă. Autoritățile au precizat că starea de alertă nu înseamnă că situația a devenit critică, dar că se instituie din timp un mecanism juridic care permite prevenirea agravării acesteia.

Citește AICI cele mai importante evoluții, decizii ale autorităților și informații despre situația ecologică de pe Nistru.

Ministerul Apărării al Republicii Moldova

Guvernul a aprobat: stare de alertă de mediu pe bazinul fluviului Nistru pentru 15 zile. Ce prevede

Guvernul Republicii Moldova a instituit starea de alertă de mediu, pe bazinul fluviului Nistru pentru 15 zile, începând cu 16 martie 2026. Decizia a fost luată duminică, 15 martie, în timpul unei ședințe de Guvern. Potrivit autorităților, starea de alertă vizează unitățile administrativ-teritoriale situate în bazinul fluviului Nistru, printre care Drochia, Soroca și Chișinău, unitățile administrativ-teritoriale din stânga Nistrului, precum și, parțial, localități precum Hîncești, Ialoveni și Ștefan Vodă. Autoritățile au precizat că starea de alertă nu înseamnă că situația a devenit critică, dar că se instituie din timp un mecanism juridic care permite prevenirea agravării acesteia.

„Această decizie vine după monitorizarea situației din ultimele zile. (…) Spre regret, unda de poluare cu produse petroliere continuă să se deplaseze pe cursul râului, iar în unele sectoare din nordul Nistrului nivelul contaminaților depășește limitele admise. Prin instituirea stării de alertă de mediu, vom putea mobiliza mai rapid resursele suplimentare și consolida intervenția instituțiilor statului pentru a limita impactul asupra mediului și pentru a preveni orice risc la adresa sănătății populației”, a declarat premierul Alexandru Munteanu în debutul ședinței Guvernului.

Serghei Diaconu, directorul Centrului Național de Management al Crizelor, a spus că în prezent există indicii clare că unda de poluare continuă să se deplaseze în aval, iar în zona Naslavcea-Soroca se înregistrează depășiri ale valorilor admise pentru produse petroliere și hidrocarburanți aromatici. „Chiar dacă în unele puncte, valorile pot reveni temporar în limitele acceptabile, substanța continuă să vină în valuri”, a spus Diaconu la ședința Guvernului.

Starea de alertă vizează unitățile administrativ-teritoriale situate în bazinul fluviului Nistru, inclusiv raioanele Drochia, Soroca, mun. Bălți, Sîngerei, Florești, Șoldănești, Telenești, Rezina, Călărași, Orhei, Dubăsari, mun. Chișinău, Criuleni, Anenii Noi, Tighina, unitățile administrativ-teritoriale din stânga Nistrului, precum și parțial: Briceni, Edineț, Ocnița, Dondușeni, Rîșcani, Glodeni, Fălești, Ungheni, Nisporeni, Strășeni, Hîncești, Ialoveni, Cimișlia, Căușeni și Ștefan Vodă.

„Acest regim oferă autorităților câteva pârghii importante”

Potrivit Centrului Național de Management al Crizelor, starea de alertă nu înseamnă că situația a devenit critică, dar că autoritățile instituie din timp un mecanism juridic, care permite prevenirea agravării acesteia.

Centrul a precizat că acest regim oferă autorităților câteva pârghii importante:

  • intensificarea intervențiilor tehnice, inclusiv instalarea de baraje antipoluare suplimentare și sisteme de captare a poluanților în punctele strategice ale râului;
  • posibilitatea instituirii unor restricții temporare privind captarea și utilizarea apei în sectoarele unde analizele indică depășiri ale valorilor admise, pentru a preveni contaminarea sistemelor de alimentare cu apă;
  • mobilizarea rapidă a resurselor suplimentare, inclusiv utilizarea bunurilor din rezervele de stat și cele care nu sunt sub administrarea directă a statului, implicarea structurilor de intervenție suplimentare și integrarea echipelor internaționale care au venit în sprijinul Republicii Moldova prin Mecanismul de protecție civilă al Uniunii Europene.

Potrivit Centrului Național de Management al Crizelor, în paralel se va continua: monitorizarea permanentă a calității apei; intervențiile pentru limitarea răspândirii poluanților; cooperarea cu autoritățile din Ucraina și cu partenerii internaționali; informarea periodică a populației privind evoluția situației.

„În sectoarele unde există riscuri, autoritățile locale vor informa cetățenii să evite utilizarea apei din râul Nistru pentru consum, adăparea animalelor sau alte activități, până la revenirea parametrilor în limitele admise”, a adăugat Centrul.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: