Susține NM

Moldcell a fost nominalizată pentru două premii la World Communication Awards 2024

  • P.

Moldcell va reprezenta din nou Moldova pe scena globală la World Communication Awards 2024 (WCA 2024). Pentru al doilea an consecutiv, compania câștigă recunoaștere internațională la unul dintre cele mai prestigioase premii din industria telecomunicațiilor, celebrând contribuțiile sale remarcabile și angajamentul față de inovare, responsabilitate socială și practici centrate pe client.

Nominalizările din acest an evidențiază conducerea ghidată de misiunea și rostul organizației a Carolinei Bugaian, selecționată pentru Premiul Femeia în Telecom, precum și Fundația Moldcell, selecționată pentru Premiul Contribuție Socială. Aceste nominalizări subliniază impactul semnificativ al companiei asupra sectorului de telecomunicații și rolul său de lider în promovarea dezvoltării durabile și abilitarea comunităților din Moldova.

Recunoașterea excelenței: Carolina Bugaian, nominalizată pentru Premiul «Femeia in Telecom» la World Communication Awards 2024

Carolina Bugaian este o susținătoare proeminentă a leadershipului bazat pe rost din care derivă responsabilitatea socială, abilitarea economică a femeilor și sustenabilitate. Cu un MBA de la Oxford-Brookes, doctor în economie și certificările de specialitate, Carolina a avansat de la CFO la CEO în 2022. Stilul ei de conducere, caracterizat prin transparență, agilitate și empatie, a influențat semnificativ cultura și operațiunile Moldcell.

Angajamentul de a promova un loc de muncă care acordă prioritate bunăstării angajaților și o conducere orientată spre un scop, i-a adus companiei Premiul People and Culture la World Communication Awards în 2023, precum și premiul CEO al Anului în 2024.

«Nominalizările Femeia în Telecom și Contribuția Socială este o distincție ce onorează eforturile întregii echipe în vederea realizării scopului propus de a crea un impact pozitiv asupra societății. Acestea subliniază angajamentul nostru față de incluziunea digitală și financiară, oferind astfel o viață plină de oportunități și șanse egale pentru toți», a menționat Carolina Bugaian.

Cu un efort al echipei, Moldcell a lansat inițiative care poziționează compania ca lider în sectorul telecomunicațiilor. În special, Moldcell a fost primul operator din Moldova care a lansat tehnologia 5G și și-a extins oferta de servicii pentru a include soluții FinTech și servicii digitale de sănătate. Viziunea strategică a impulsionat dezvoltarea Moldcell și a stabilit-o drept o companie «Digitaly Human», angajată să facă tehnologia accesibilă pentru toți.

Conducerea Carolinei se extinde dincolo de Moldcell. În calitate de președintă a Asociației Femeilor Antreprenoare din Moldova și vicepreședintă a Asociației Europene de Afaceri, ea promovează activ egalitatea de gen și abilitarea economică a femeilor din Moldova.

Fundația Moldcell, nominalizată la categoria Contribuție Socială la WCA 2024
Fundația Moldcell a obținut, de asemenea, recunoaștere pentru eforturile sale remarcabile, obținând o nominalizare la categoria Contribuție Socială la World Communication Awards 2024. Această categorie onorează organizațiile care furnizează produse sau servicii cu impact social pozitiv și demonstrează un angajament față de responsabilitatea socială și reducerea decalajului digital.

De la înființarea sa, sub ghidarea filantropului și președintelui Consiliului Moldcell, Dlui Nirvana Chaudhary, Fundația Moldcell a lansat numeroase programe axate pe incluziunea digitală, siguranța online, educație, antreprenoriat social, abilitarea economică femeilor. Aceste inițiative reflectă devotamentul companiei de a reduce inegalitățile și de a ajuta Moldova să devină un loc de trai mai bun, în conformitate cu Obiectivele de Dezvoltare Durabilă ale ONU.

Impactul Fundației Moldcell este amplificat prin parteneriate strategice cu diverse organizații și comunități locale. Prin colaborarea cu ONG-uri, instituții de învățământ și entități guvernamentale, Fundația promovează o cultură a cooperării și inovației, abordând în mod eficient provocările sociale.

Această nominalizare evidențiază importanța responsabilității sociale corporative în sectorul telecomunicațiilor și servește drept inspirație pentru alte companii pentru a se angaja în inițiative care beneficiază societatea în ansamblu. De asemenea, recunoaște contribuțiile Oamenilor Extraordinari, inclusiv voluntarii și membrii familiilor acestora, datorită cărora, aceste inițiative devin realitate.

World Communication 2024 prezintă o gamă impresionantă de lucrări, evidențiind inovația și excelența excepțională în industria telecomunicațiilor. WCA este recunoscut pe scară mondială ca fiind una dintre cele mai prestigioase distincții din industria telecomunicațiilor.

Despre Moldcell: Moldcell este operatorul de telecomunicații din Moldova care oferă o gamă largă de servicii mobile, inclusiv voce, internet mobil, televiziune și Internet fix prin Fibră optică și servicii financiare mobile. Moldcell se angajează să ofere clienților săi cea mai bună experiență posibilă și să sprijine dezvoltarea sustenabilă a economiei în Moldova prin conectivitate, servicii digitale și financiare.

Despre World Communication Awards (WCA): WCA celebrează realizările remarcabile din industria telecomunicațiilor și valorifică organizațiile și persoanele care stimulează inovația și excelența în serviciile de comunicații la nivel global. Premiile sunt organizate de Total Telecom, o sursă de informare și cercetare de top pentru industria telecomunicațiilor.

Abonați-vă la NM Espresso

Rezumat zilnic cu cele mai importante știri din Moldova direct pe emailul dvs

Știri similare

„Partener de Încredere”: companiile care transformă responsabilitatea față de mediu în acțiuni concrete

Moldcell finalizează achiziția pachetului majoritar din OCN Prime Capital SRL și își consolidează ecosistemul de servicii digitale și financiare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Facebook/Vasile Tofan

Tofan, la tribuna ONU: „Moldova poate că nu va deveni o mare putere, dar cu certitudine poate deveni o țară măreață”

Prim-ministrul Vasile Tofan a susținut sâmbătă, 26 septembrie, un discurs la Adunarea Generală a ONU. Oficialul a vorbit despre parcursul european al Republicii Moldova, presiunile exercitate de Rusia, războiul din Ucraina și securitatea țării, dar și despre necesitatea consolidării democrației și dezvoltării economice. Șeful Guvernului a subliniat că Moldova trebuie să-și decidă singură viitorul și să-și consolideze rolul în comunitatea internațională.

„În cea mai mare parte a acestei perioade, lumea ne-a descris drept o țară prinsă între Est și Vest — un loc în care alții hotărau. Astăzi mă aflu în fața dumneavoastră în calitate de nou prim-ministru al unei țări care a făcut propria alegere”, a spus Tofan.

Premierul a afirmat că, după independență, Moscova a folosit gazul și embargourile comerciale ca instrumente de presiune, iar în ultimii ani Rusia ar fi încercat să influențeze politica din Moldova prin finanțări ilicite, dezinformare, atacuri cibernetice și cumpărarea voturilor.

„Moldovenii au răspuns că țara lor nu este de vânzare”, a declarat Tofan.

El a prezentat integrarea europeană drept un „proiect național” și a spus că aderarea la UE nu reprezintă pentru Moldova înlocuirea unei sfere de influență cu alta. „Înseamnă că cetățenii noștri își exercită dreptul de a alege. De a alege democrația. De a alege prosperitatea. De a alege pacea”, a afirmat premierul.

O parte importantă a discursului a fost dedicată războiului din Ucraina. Tofan, care a spus că a locuit aproape 15 ani la Kiev, a relatat inclusiv despre impactul războiului asupra copiilor.

„Copiii au ajuns înspăimântător de pricepuți la această aritmetică nocturnă a războiului”, a spus el, referindu-se la copiii care calculează timpul până la sosirea dronelor și momentul în care trebuie să ajungă în adăposturi.

Premierul a declarat că drone rusești au încălcat în mod repetat spațiul aerian al Republicii Moldova și a avertizat că repetarea acestor incidente nu trebuie să le transforme în ceva normal. „Faptul că o încălcare se repetă nu o face acceptabilă”, a subliniat Tofan.

În discurs, șeful Guvernului a cerut și retragerea armatei ruse din regiunea transnistreană.

„Vom continua să insistăm pe retragerea lor necondiționată. Ne dorim o reintegrare pașnică a țării noastre, cu respectarea deplină a suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova”, a declarat el.

La final, Tofan a spus că Moldova trebuie să-și cunoască nu doar problemele, ci și capacitatea de a-și decide singură viitorul.

„Prea mult timp, moldovenilor li s-a spus că țara noastră este prea mică, prea expusă și prea divizată ca să-și poată alege singură viitorul. (…) Noi ne cunoaștem problemele. Dar trebuie să ne cunoaștem și puterea”, a spus premierul.

„Moldova poate că nu va deveni o mare putere, dar cu certitudine poate deveni o țară măreață”, a încheiat Tofan.

Amintim că Vasile Tofan se află la New York în perioada 23-26 septembrie, unde participă la cea de-a 81-a sesiune a Adunării Generale a ONU. Acesta a avut întrevederi cu cu prim-miniștrii Sloveniei și Croației și discuții cu reprezentanți ai mediului de afaceri american.

Știri similare

laf.md

Încă un candidat pentru funcția de bașcan al Găgăuziei: Partidul Popular Găgăuz îl propune pe Ivan Câlcic

Partidul Popular Găgăuz l-a desemnat pe vicepreședintele formațiunii, Ivan Câlcic, drept candidat la funcția de bașcan al Găgăuziei. Anunțul a fost făcut pe 26 septembrie de liderul partidului, Nicolai Dudoglo.

Formațiunea îl prezintă pe Câlcic drept „candidatul poporului” și îl descrie ca pe „un om simplu, integru și patriot, care își iubește poporul și ținutul natal”.

Totodată, Partidul Popular Găgăuz le propune celorlalți lideri politici din autonomie să inițieze un dialog privind o posibilă susținere comună a candidaturii lui Câlcic.

Potrivit partidului, discuțiile ar trebui să se concentreze pe viitorul Găgăuziei, interesele locuitorilor autonomiei și posibilitățile de colaborare.

Despre Ivan Câlcic se cunosc puține informații din surse publice. Potrivit Nokta, acesta s-a născut pe 24 octombrie 1966, în orașul Suhumi, Georgia. În declarația depusă pentru alegerile din 2021 pentru Adunarea Populară a Găgăuziei, Câlcic a indicat că are studii superioare și este inginer-mecanic. Acesta locuiește în Comrat, este căsătorit și are doi copii. În 2021, a candidat pentru Adunarea Populară în circumscripția electorală nr. 3 din Comrat.

Anterior, Comisia Electorală Centrală a modificat trei dintre hotărârile sale și a inclus oficial Partidul Popular Găgăuz, condus de Nicolai Dudoglo, în lista formațiunilor politice care pot participa la alegerile pentru funcția de bașcan și pentru Adunarea Populară a Găgăuziei.

Printre persoanele care și-au anunțat deja intenția de a candida la funcția de bașcan se numără Petru Vlah, Fiodor Gagauz, Serghei Anastasiov și Alexandr Stoianoglo. De asemenea, fostul deputat al Partidului Democrat din Moldova, Cornel Dudnic, și-a anunțat intenția de a participa la alegeri.

Pe 23 septembrie, Comisia Electorală Centrală a Găgăuziei a anunțat că a înregistrat grupul de inițiativă pentru susținerea candidaturii lui Cornel Dudnic. Membrii acestuia pot începe colectarea semnăturilor alegătorilor, necesare pentru depunerea ulterioară a actelor în vederea înregistrării candidatului.

La rândul său, Alexandr Stoianoglo a depus cererea și documentele necesare pentru înregistrarea grupului de inițiativă.

Recepționarea documentelor pentru înregistrarea candidaților la alegerile pentru funcția de bașcan a început pe 21 septembrie. Scrutinul este programat pentru 15 noiembrie.

Știri similare

screenshot

Costiuc propune înghețarea activelor lui Gușan din străinătate și folosirea banilor pentru iarnă: „Eu așa procedam”. Replica unui deputat PAS

Deputatul „Democrația Acasă” Vasile Costiuc susține că Chișinăul ar trebui să solicite statelor europene și SUA înghețarea activelor lui Victor Gușan, proprietarul holdingului „Sheriff” din regiunea transnistreană, iar fondurile să fie utilizate pentru acoperirea costurilor sezonului rece. Afirmațiile au fost făcute în cadrul ediției din 25 septembrie a emisiunii „Cutia Neagră” de la TV8. În replică, Andrian Cheptonar, deputatul al formațiunii de guvernământ PAS, prezent la emisiune, a spus că o astfel de abordare ar fi riscantă în contextul războiului din Ucraina și al necesității de a menține pacea în stânga Nistrului.

„De ce nu veniți cu o solicitare de către partenerii europeni, către americani ca Gușan, care are, din spusele publice, vreo 7 miliarde de dolari din conturi europene și americane? De ce nu procedați ca și ucrainenii, care au pus sechestru pe 300 de miliarde, bani rusești, și le iau procente? De ce noi nu mergem să punem sechestru pe banii oligarhilor din Transnistria care au capturat statul nostru și care stau liber cu cetățenie germană și trăiesc în Germania, și au conturi cu miliarde? (…) Partenerii ne-ar susține. Pentru că este unul care ne-a capturat statul, în baza căruia putem să pornim dosar penal lui Gușan și să-i punem la respect. Și banii care i-au furat tot de aici, contrabandă și tot ce au făcut până acum, să poată fie utilizați pentru trecerea iernii. Eu așa avea să procedez”, a declarat Vasile Costiuc.

În replică, Andrian Cheptonar a sugerat că o astfel de variantă nu ar fi posibilă ținând cont de actualul context de securitate.

„Gușan are o influență enormă asupra proceselor în raioanele noastre de est. Noi acum suntem în situația în care într-un conflict militar în vecinătatea noastră trebuie să avem grijă să avem pace la frontieră, în regiunea noastră de est. Pentru acest lucru, felul de a te comporta trebuie să aibă o doză de fermitate și de respect, și de forță prin argumente. Dar modul acesta de a provoca probabil ar fi un pic riscant în circumstanțele existente. Eu înțeleg argumentul, el poate să pară ok să-l vociferezi și să zicem „de ce nu?”, dar există multe circumstanțe pe care noi trebuie să le respectăm ca să avem pace în țara noastră. Și cu încetul noi punem la respect regiunea noastră de est. Ei au început să plătească taxe în bugetul Republicii Moldova, lucrurile astea vor fi tot în creștere. Și noi vom integra regiunea într-un termen mediu înapoi în corpul teritoriului Republicii Moldova”, a spus parlamentarul.

Victor Gușan este un om de afaceri din regiunea transnistreană și cofondator al holdingului „Sheriff”, creat în 1993 împreună cu Ilia Cazmalî. Grupul a devenit una dintre principalele structuri economice din regiune, cu afaceri în domenii precum comerțul, carburanții, telecomunicațiile, sectorul bancar, mass-media și sportul. Din 2012 Gușan deține controlul deplin asupra companiei „Sheriff”.

Gușan are, de asemenea, legături de afaceri în Germania. Potrivit unei investigații RISE Moldova, un grup de companii din Germania este conectat la Gușan, Ilia Cazmalî sau membri ai familiilor acestora. Printre aceste afaceri se numără platforma de streaming TV în limba rusă Kartina, precum și companii din domeniul textilelor, comerțului cu caviar, serviciilor media, publicității, imobiliarelor și dezvoltării de software. În 2013, Gușan a devenit asociat al companiei germane Nipa Stock GmbH, specializată în comerțul cu textile și încălțăminte, iar potrivit RISE Moldova deține în prezent 50% din companie.

În cazul Kartina Digital, Gușan a deținut 25% din companie, participație pe care a vândut-o în 2021 lui Ilia Cazmalî pentru 1,125 milioane de euro, potrivit documentelor consultate de RISE Moldova. Totodată, autoritățile fiscale germane au formulat pretenții de zeci de milioane de euro față de afacerea Kartina, în cadrul unei anchete privind presupusa evaziune fiscală.

Știri similare

Скриншот

(LIVE) Premierul Vasile Tofan susține un discurs la Adunarea Generală a ONU

Prim-ministrul Vasile Tofan susține un discurs în cadrul Adunării General a ONU.

Tot în această zi, la tribuna Adunării Generale a ONU vor susține discursuri reprezentanți ai Chinei, Indiei, Germaniei, Rusiei, Singaporelui și Emiratelor Arabe Unite.

Știri similare

NewsMaker

Chiveri: Până la sfârșitul anului, Moldova va cheltui peste 500 mln lei pentru susținerea locuitorilor din Transnistria

Republica Moldova va cheltui până la sfârșitul anului 2026 peste 500 de milioane de lei pentru susținerea locuitorilor din regiunea transnistreană. Afirmația a fost făcută de viceprim-ministrul pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri, în cadrul ediției din 25 septembrie a emisiunii „Teritoriul Libertății” de la Realitatea.

Oficialul a respins acuzațiile administrației de la Tiraspol potrivit cărora introducerea taxelor vamale, a TVA-ului și a accizelor ar afecta economia regiunii. Potrivit lui, dificultățile cu care se confruntă întreprinderile din stânga Nistrului sunt cauzate inclusiv de instabilitatea de pe piața energetică.

„La Tiraspol se afirmă că, prin introducerea taxelor vamale, a TVA-ului și a accizelor, distrugem economia regiunii transnistrene. Nicidecum. Situația este una destul de instabilă, iar problemele de pe piața energetică nu permit întreprinderilor să activeze în condiții previzibile”, a declarat Chiveri.

Viceprim-ministrul a precizat că, în cazul în care resursele acumulate în Fondul de Convergență nu vor fi suficiente, diferența va fi acoperită din bugetul de stat.

„Deja utilizăm aceste resurse. În primul semestru al anului 2026, în Fondul de Convergență au fost acumulate peste 218 milioane de lei. Estimările noastre arată că, până la sfârșitul anului, Republica Moldova va cheltui peste 500 de milioane de lei pentru sprijinirea locuitorilor din stânga Nistrului”, a spus Chiveri.

Totodată, vicepremierul a explicat modul în care va funcționa Fondul de Convergență, unde vor fi direcționate veniturile obținute din plata TVA-ului și a accizelor de către agenții economici din regiunea transnistreană. Conform oficialului, banii nu vor ajunge în bugetul administrației nerecunoscute de la Tiraspol, ci vor fi utilizați direct pentru proiecte de infrastructură și pentru susținerea populației din regiune.

Anterior, pe 18 septembrie, Chiveri anunța că Fondul de Convergență, creat de Chișinău pentru finanțarea proiectelor din regiunea transnistreană și pentru apropierea celor două maluri ale Nistrului, acumulase deja peste 218 milioane de lei în primul semestru al anului 2026, deși mecanismul încă nu era operațional. El a subliniat atunci că principalul obiectiv al fondului este sprijinirea cetățenilor Republicii Moldova care locuiesc în stânga Nistrului și reducerea treptată a diferențelor privind accesul la servicii și oportunități.

Amintim că, de la 1 septembrie, agenții economici din regiunea transnistreană achită TVA și accize pentru anumite categorii de mărfuri importate în Republica Moldova. Măsura reprezintă prima etapă a eliminării treptate a facilităților fiscale de care beneficiază regiunea. De la 1 ianuarie și 1 aprilie 2027, regimul va fi extins și asupra altor categorii de produse.

Autoritățile de la Chișinău își propun să uniformizeze complet regimul fiscal pe întreg teritoriul țării până la 1 ianuarie 2030.

Știri similare

Больше нет статей для показа
Mai multe noutăți
Lucru în Chișinău
Microinvest semnează un nou acord de finanțare în sumă de 15 milioane EUR cu BSTDB, pentru extinderea finanțării IMM-urilor și investițiilor verzi în Moldova
Summer Fest 2026 a adunat peste 23.000 de vizitatori, alături de Orange Moldova în calitate de Partener Oficial
5 motive să alegi Škoda Kodiaq Smart acum
Premieră pentru Republica Moldova: aproape 50 de tone de uleiuri uzate, expediate în UE pentru regenerare
Expertiză internațională pentru centrul comercial din Satul German: Ceslav Ciuhrii colaborează cu Nhood
Acciza pe băuturile carbogazoase şi energizante ar putea duce la scumpiri de până la 34%
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors:

Send