Moldcell a fost nominalizată pentru două premii la World Communication Awards 2024

Moldcell va reprezenta din nou Moldova pe scena globală la World Communication Awards 2024 (WCA 2024). Pentru al doilea an consecutiv, compania câștigă recunoaștere internațională la unul dintre cele mai prestigioase premii din industria telecomunicațiilor, celebrând contribuțiile sale remarcabile și angajamentul față de inovare, responsabilitate socială și practici centrate pe client.

Nominalizările din acest an evidențiază conducerea ghidată de misiunea și rostul organizației a Carolinei Bugaian, selecționată pentru Premiul Femeia în Telecom, precum și Fundația Moldcell, selecționată pentru Premiul Contribuție Socială. Aceste nominalizări subliniază impactul semnificativ al companiei asupra sectorului de telecomunicații și rolul său de lider în promovarea dezvoltării durabile și abilitarea comunităților din Moldova.

Recunoașterea excelenței: Carolina Bugaian, nominalizată pentru Premiul «Femeia in Telecom» la World Communication Awards 2024

Carolina Bugaian este o susținătoare proeminentă a leadershipului bazat pe rost din care derivă responsabilitatea socială, abilitarea economică a femeilor și sustenabilitate. Cu un MBA de la Oxford-Brookes, doctor în economie și certificările de specialitate, Carolina a avansat de la CFO la CEO în 2022. Stilul ei de conducere, caracterizat prin transparență, agilitate și empatie, a influențat semnificativ cultura și operațiunile Moldcell.

Angajamentul de a promova un loc de muncă care acordă prioritate bunăstării angajaților și o conducere orientată spre un scop, i-a adus companiei Premiul People and Culture la World Communication Awards în 2023, precum și premiul CEO al Anului în 2024.

«Nominalizările Femeia în Telecom și Contribuția Socială este o distincție ce onorează eforturile întregii echipe în vederea realizării scopului propus de a crea un impact pozitiv asupra societății. Acestea subliniază angajamentul nostru față de incluziunea digitală și financiară, oferind astfel o viață plină de oportunități și șanse egale pentru toți», a menționat Carolina Bugaian.

Cu un efort al echipei, Moldcell a lansat inițiative care poziționează compania ca lider în sectorul telecomunicațiilor. În special, Moldcell a fost primul operator din Moldova care a lansat tehnologia 5G și și-a extins oferta de servicii pentru a include soluții FinTech și servicii digitale de sănătate. Viziunea strategică a impulsionat dezvoltarea Moldcell și a stabilit-o drept o companie «Digitaly Human», angajată să facă tehnologia accesibilă pentru toți.

Conducerea Carolinei se extinde dincolo de Moldcell. În calitate de președintă a Asociației Femeilor Antreprenoare din Moldova și vicepreședintă a Asociației Europene de Afaceri, ea promovează activ egalitatea de gen și abilitarea economică a femeilor din Moldova.

Fundația Moldcell, nominalizată la categoria Contribuție Socială la WCA 2024
Fundația Moldcell a obținut, de asemenea, recunoaștere pentru eforturile sale remarcabile, obținând o nominalizare la categoria Contribuție Socială la World Communication Awards 2024. Această categorie onorează organizațiile care furnizează produse sau servicii cu impact social pozitiv și demonstrează un angajament față de responsabilitatea socială și reducerea decalajului digital.

De la înființarea sa, sub ghidarea filantropului și președintelui Consiliului Moldcell, Dlui Nirvana Chaudhary, Fundația Moldcell a lansat numeroase programe axate pe incluziunea digitală, siguranța online, educație, antreprenoriat social, abilitarea economică femeilor. Aceste inițiative reflectă devotamentul companiei de a reduce inegalitățile și de a ajuta Moldova să devină un loc de trai mai bun, în conformitate cu Obiectivele de Dezvoltare Durabilă ale ONU.

Impactul Fundației Moldcell este amplificat prin parteneriate strategice cu diverse organizații și comunități locale. Prin colaborarea cu ONG-uri, instituții de învățământ și entități guvernamentale, Fundația promovează o cultură a cooperării și inovației, abordând în mod eficient provocările sociale.

Această nominalizare evidențiază importanța responsabilității sociale corporative în sectorul telecomunicațiilor și servește drept inspirație pentru alte companii pentru a se angaja în inițiative care beneficiază societatea în ansamblu. De asemenea, recunoaște contribuțiile Oamenilor Extraordinari, inclusiv voluntarii și membrii familiilor acestora, datorită cărora, aceste inițiative devin realitate.

World Communication 2024 prezintă o gamă impresionantă de lucrări, evidențiind inovația și excelența excepțională în industria telecomunicațiilor. WCA este recunoscut pe scară mondială ca fiind una dintre cele mai prestigioase distincții din industria telecomunicațiilor.

Despre Moldcell: Moldcell este operatorul de telecomunicații din Moldova care oferă o gamă largă de servicii mobile, inclusiv voce, internet mobil, televiziune și Internet fix prin Fibră optică și servicii financiare mobile. Moldcell se angajează să ofere clienților săi cea mai bună experiență posibilă și să sprijine dezvoltarea sustenabilă a economiei în Moldova prin conectivitate, servicii digitale și financiare.

Despre World Communication Awards (WCA): WCA celebrează realizările remarcabile din industria telecomunicațiilor și valorifică organizațiile și persoanele care stimulează inovația și excelența în serviciile de comunicații la nivel global. Premiile sunt organizate de Total Telecom, o sursă de informare și cercetare de top pentru industria telecomunicațiilor.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

IPN

„Nu mă tem”: Gutnic, prima reacție după ce a fost dată în judecată de Ceban

Fosta viceprimară a capitalei, Irina Gutnic, a declarat că este pregătită să-și susțină în instanță afirmațiile care îl vizează pe edilul Ion Ceban și că deține probe în acest sens. Declarațiile reprezintă o reacție la decizia primarului de a o acționa în judecată pentru a-și apăra „onoarea, demnitatea și reputația profesională”.

„Am aflat și eu că domnul Ion Ceban intenționează să își apere onoarea și demnitatea în instanță, susținând că l-aș fi calomniat. Dacă nu ar fi atât de grav, ar fi de râs”, a scris Gutnic pe o rețea de socializare.

Ulterior, ea a venit cu mai multe întrebări către primar: „Oare nu ați angajat persoane în întreprinderile municipale care, în loc să își exercite atribuțiile de serviciu, au desfășurat activități de promovare a imaginii dumneavoastră? (….) Oare nu au fost cheltuiți bani publici pentru materiale prezentate cică pentru promovarea imaginii Primăriei, dar care ridică întrebări legitime cu privire la scopul lor real? (…) Oare tot e calomnie faptul ca ți-ai angajat toți consilierii MAN în subdiviziunile PMC (nota red. Primăriei municipiului Chișinău) și în Consiliile de Administrare? La fel, vor trebui lămurite și toate aspectele privind acordarea ajutoarelor materiale către persoane loiale dvs, probabil sunt persoane vulnerabile care merită cu adevărat 100000 lei pentru nevoi, dar nu cele selectate de mama dvs”.

„Dacă tot mergeți în instanță, acolo vom avea ocazia să prezentăm documente, probe și explicații. (…) Nu mă tem. (…) Diferența dintre noi este că eu sunt pregătită să îmi susțin afirmațiile cu probe. Ne vom vedea în instanță. Acolo vor conta documentele, faptele și legea”, a conchis Gutnic.

În contextul celor comunicate de Irina Gutnic, NewsMaker a solicitat un comentariu de la reprezentanții primarului Ion Ceban.

***

Amintim că primarul Chișinăului, Ion Ceban, a dat-o în judecată pe Irina Gutnic, la aproape o lună și jumătate după ce a demis-o din funcția de viceprimară. Potrivit Portalului Național al Instanțelor de Judecată, dosarul, înregistrat la 1 iulie, are ca obiect apărarea onoarei, demnității și reputației profesionale.

Scandalul dintre Gutnic și Ceban a izbucnit în luna mai. Atunci, primarul a anunțat că a semnat o dispoziție de revocare din funcție a viceprimarului, Irina Gutnic.

Gutnic a calificat demiterea drept ilegală și a anunțat că va contesta decizia în instanță. Ea l-a acuzat pe Ceban că a transformat Primăria într-un „mecanism de PR politic” și că ar supune angajații „terorii administrative”. Gutnic și-a anunțat plecarea din Partidul MAN în aceeași zi. În replică, Ion Ceban a declarat că dezvăluirile Irinei Gutnic ar fi fost orchestrate din exterior cu scopul de a-l destitui din funcție. Potrivit edilului, Gutnic ar fi acționat la indicațiile unor forțe externe, ar fi înregistrat colegii cu microfonul ascuns și ar fi transmis materiale unor terțe părți în schimbul promisiunii că dosarele deschise împotriva sa vor fi închise. Deputatul Partidului de guvernare Acțiune și Solidaritate (PAS), Lilian Carp, a respins acuzațiile și a declarat că plecările din MAN și dezvăluirile despre ilegalități sunt consecința acțiunilor lui Ceban.

Între timp, Gutnic a depus un denunț la Centrul Național Anticorupție împotriva primarului general Ion Ceban, acuzându-l de „abuz de putere” și l-a chemat pe Ceban în instanță.

NewsMaker a explicat ce consecințe ar putea avea acest conflict și de ce avantajează partidul de guvernare PAS – AICI.

парламент, вотум недоверия, протест, гросу, санду
Максим Андреев/NewsMaker

Scandalul MoldATSA: ce impact ar putea avea asupra PAS și a Maiei Sandu? ANALIZĂ

În partidul de guvernare PAS au început epurări de cadre pe fundalul scandalului izbucnit în jurul întreprinderii de stat MoldATSA. Verișoara președintei Maia Sandu a fost exclusă din partid, iar șefa statului a convocat în regim de urgență, pe 1 iulie, o conferință de presă, în cadrul căruia a cerut Guvernului, Serviciului Fiscal de Stat și Centrului Național Anticorupție să verifice toate întreprinderile de stat. Vor ajuta aceste măsuri partidul de guvernare să evite o criză de imagine și de ce scandalul MoldATSA a izbucnit tocmai în perioada în care PAS promova reforme dificile? Explicăm în continuare.

Scandalul MoldATSA zguduie PAS

Întreprinderea de stat MoldATSA (responsabilă de serviciile de navigație aeriană, gestionarea traficului aerian și administrarea spațiului aerian) a ajuns în centrul unui scandal după publicarea unor investigații jurnalistice.

Potrivit publicației Ziarul de Gardă, Dumitru Vangheli, numit director al MoldATSA, ar fi inclus informații false în CV-ul depus pentru ocuparea funcției. Acesta ar fi declarat că a obținut o licență de pilot la una dintre cele mai mari academii private de aviație din Canada și că, ulterior, a lucrat timp de doi ani ca pilot pe cursele de pasageri ale companiei Air Canada.

Air Canada le-a comunicat însă jurnaliștilor că nu deține nicio evidență privind un astfel de angajat. De asemenea, potrivit ZdG, nici informația referitoare la licența de pilot trecută în CV de  de Vangheli nu s-a confirmat.

Candidatura lui Vangheli a fost promovată de deputatul PAS Radu Marian. Acesta și-a recunoscut public greșeala și a demisionat din funcția de președinte al Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe. Vangheli însuși a fost demis din funcție, „ca urmare a pierderii încrederii fondatorului în persoana administratorului”.

Un ecou și mai mare l-a avut scandalul legat de verișoara președintei, Anastasia Taburceanu. Potrivit investigației Rise Moldova, Taburceanu, activând în calitate de purtătoare de cuvânt la MoldATSA, primea un salariu de 120 de mii de lei pe lună – de opt ori mai mare decât salariul mediu pe economie și de aproape patru ori mai mare decât salariul șefei statului.

Într-un comentariu pentru NewsMaker, Taburceanu a declarat că salariul său oficial este de 25,7 mii de lei, la care se adaugă „sporuri pentru vechime și volumul de muncă, plăți legate de deplasările de serviciu”, fără a menționa alte surse de remunerare din cadrul companiei.

După izbucnirea scandalului, Taburceanu și-a dat demisia din funcția de la MoldATSA și a anunțat că va restitui toate sporurile și plățile suplimentare primite. Ea și-a cerut, de asemenea, scuze pentru consecințele deciziilor sale, declarând că din cauza acestora „au avut de suferit oameni care nu au nicio legătură cu această situație”.

Și directorul Agenției Proprietății Publice, Roman Cojuhari, și-a dat demisia. Totodată, autoritățile au decis să transfere Agenția din subordinea Guvernului în subordinea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării, condus de Eugen Osmochescu. Până a-și anunța demisia, prim-ministrul Alexandru Munteanu i-a cerut lui Osmochescu să efectueze o evaluare a activității Agenției și să prezinte „un plan clar de reorganizare”.

Între timp, de întreprinderea de stat MoldATSA s-a ocupat și Centrul Național Anticorupție (CNA). În urma perchezițiilor efectuate la MoldATSA, CNA a anunțat că, în anii 2023–2024, întreprinderea de stat a angajat 33 de persoane fără organizarea concursurilor. Totodată, niciuneia dintre acestea nu i-a fost solicitat certificatul de integritate profesională, deși acest lucru este prevăzut de lege. În plus, în cadrul verificărilor au fost identificate cazuri de numire în funcții de conducere prin metoda „căutării directe”, adică fără proceduri transparente și fără criterii obiective de selecție. Oamenii legii au semnalat, de asemenea, deficiențe în sistemul de acordare a premiilor și sporurilor. Potrivit CNA, mecanismele interne nu conțin criterii clare de evaluare a eficienței activității angajaților, ceea ce creează condiții pentru acordarea arbitrară a plăților.

De menționat că, în urma scandalului legat de Anastasia Taburceanu, în spațiul online a circulat o listă cu numele unor rude ale Maiei Sandu care ocupă diferite funcții publice și beneficiază de salarii mari. În ceea ce îl privește pe verișorul președintei, întreprinderea de stat Moldelectrica a precizat că acesta lucrează în cadrul companiei de peste 30 de ani și că a fost numit în funcție în urma unui concurs.

Lovitură pentru Sandu?

Pe 30 iunie, liderul PAS, Igor Grosu, a anunțat că Anastasia Taburceanu a fost exclusă din partid. Conducerea PAS a cerut, de asemenea, Guvernului să îl demită pe directorul întreprinderii de stat Metalferos, Petru Bondari. Atât acesta, cât și Mihaii Bondar și Lilia Coică au fost excluși din partid din cauza suspiciunilor privind existența unui conflict de interese.

Pe 1 iulie, președinta Maia Sandu a susținut o conferință de presă, anunțată cu doar o oră înainte. Șefa statului a cerut Guvernului să efectueze verificări la toate întreprinderile de stat și să revizuiască modul de numire în funcțiile-cheie. Potrivit acesteia, candidații trebuie verificați riguros, inclusiv cu implicarea SIS și a CNA. Totodată, Sandu a solicitat revizuirea componenței consiliilor de administrație ale întreprinderilor de stat și reducerea numărului de membri ai acestora. Referindu-se la verișoara sa, președinta a declarat: „Aproape în fiecare familie există câte o persoană care face câte o boroboață după care te doare capul”.

Președinta a recunoscut că PAS a pierdut o parte din sprijinul cetățenilor din cauza scandalului privind salariile de la MoldATSA.

Analistul politic Ian Lisnevschi consideră că scandalul din jurul MoldATSA o va afecta cel mai mult chiar pe Maia Sandu. „PAS nu are propriul său rating. Întregul lor rating este ratingul Maiei Sandu. Iar acum lovitura este îndreptată direct împotriva ei”, a remarcat expertul.

Potrivit lui Lisnevschi, scandalul este rezultatul unor probleme acumulate în timp. „Despre astfel de cazuri știau mulți, dar nu exista atât de multă nemulțumire”, a spus expertul. El consideră că tocmai nemulțumirea din societate, provocată de alte probleme, a determinat o reacție atât de puternică la actualul scandal. „Au mai fost scandaluri și înainte. Dar reacția la ele a fost diferită. Acum nivelul de nemulțumire față de actuala guvernare este foarte ridicat”, a declarat analistul.

De menționat că scandalul a izbucnit pe fundalul unei perioade dificile pentru putere, în care are loc dezbaterea reformei fiscale. Partidul PAS intenționează să majoreze impozitele, ceea ce va duce la creșterea prețurilor și a costului vieții în Republica Moldova. În paralel, partidul promovează și o altă reformă nepopulară – reforma administrativ-teritorială.

Lisnevschi admite că actualul scandal ar putea reprezenta o lovitură coordonată împotriva Maiei Sandu din interiorul partidului. „Se vorbește că totul ar fi fost planificat din exterior. Dar acest lucru este puțin probabil. Și nu este opera cuiva din opoziție. Este un conflict intern, chiar din partidul de guvernare”, consideră expertul.

Potrivit acestuia, în PAS nu există două, ci mai multe grupări. „Una dintre ele este gruparea care în curând își va pierde puterea. Adică președinta Sandu și cercul ei apropiat. Ei sunt cei care sunt atacați acum. Așa s-a întâmplat și în alte partide aflate la guvernare”, a spus Lisnevschi.

Cu toate acestea, în pofida rezonanței ample, scandalul din jurul MoldATSA cu greu va influența semnificativ rezultatele electorale ale partidului. „De regulă, astfel de scandaluri trăiesc 36 de ore. Apoi alegătorii uită treptat totul”, a remarcat Lisnevschi.

Totuși, analistul consideră că până la alegeri ar putea apărea și alte scandaluri, care ar putea influența rezultatele electorale ale PAS. În același timp, el avertizează că scandalul actual riscă să afecteze imaginea externă a Republicii Moldova. „Acest lucru poate încetini considerabil integrarea europeană. Și, în general, poate reduce nivelul de susținere pentru integrarea europeană, deoarece ratingul PAS este legat de ratingul parcursului european”, a declarat analistul.

PAS are nevoie de o resetare?

Doctorul în științe politice Angela Colațchi consideră, la rândul său, că „grupările din interiorul PAS s-au activizat”, însă precizează că acest lucru nu diminuează gravitatea actualului scandal. „Crăpăturile apar acolo unde este mai slab. PAS este la guvernare de cinci ani și este evident că vor începe să iasă la suprafață și situațiile negative. Acest caz a provocat un ecou deosebit, deoarece PAS a venit la putere pe valul sloganurilor anticorupție și al promisiunii de a aduce «oameni buni». În realitate, totul s-a dovedit a fi mai complicat”, a declarat Colațchi.

Experta consideră că PAS are nevoie de o resetare, în caz contrar consecințele asupra ratingului partidului ar putea fi sumbre. Totuși, momentul potrivit pentru această resetare a fost ratat, zice ea: „La congresul partidului din 14 iunie, Igor Grosu a fost ales din nou președinte. Nici măcar nu au încercat să creeze impresia unei discuții privind schimbarea conducerii. Desigur, astfel de discuții au existat în culise, dar s-a decis să rămână acolo. Nu am auzit dezbateri ample, astfel încât congresul a semănat mai degrabă cu un congres al PCUS”, a remarcat Colațchi.

Referindu-se la alegerile locale care vor avea loc anul viitor, aceasta a declarat că PAS are suficient timp pentru a-și corecta greșelile. „Trebuie trase toate învățămintele. Cel mai important este ca partidul de guvernare să nu considere că recunoașterea greșelilor este un semn de slăbiciune. Nu, aceasta este maturitate politică”, a concluzionat experta.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
ProTV

Dan Perciun confirmă discuția cu Alexandru Munteanu înainte de demisie: „Am spus ceea ce gândesc”

Ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, confirmă că a avut, marți, o discuție cu premierul demisionar Alexandru Munteanu, în cadrul căreia și-a exprimat nemulțumirile față de politica bugetar-fiscală. Oficialul susține că unele măsuri incluse în document nu au fost discutate suficient în Guvern și au generat reacții „foarte aprinse” în societate.

„Am spus ceea ce gândesc. (…) Întotdeauna am considerat că atunci când există o opinie, ea trebuie spusă. Am făcut lucrul acesta și în raport cu alți prim-miniștri – și doamna Gavriliță, și domnul Recean. O fac de fiecare dată și în discuțiile cu doamna președintă, pentru că unul dintre lucrurile distinctive pe care le avem în PAS, în cultura noastră organizațională, sunt discuțiile și dezbaterile deschise, pe subiecte, chiar dacă câteodată asta înseamnă contestarea opiniei unei persoane sau alteia. Eu cred foarte mult în necesitatea unor astfel de discuții și nu trebuie să existe opreliști în acest sens. Bineînțeles, ele trebuie să aibă loc într-un mod respectuos și corect”, a declarat Dan Perciun într-un live pe rețele.

În ceea ce privește viitorul său politic, ministrul a declarat că intenționează să rămână la conducerea Ministerului Educației și Cercetării.

„După cele întâmplate, urmează să fie luate anumite decizii, dar ceea ce am spus-o dintotdeauna – obiectivul meu este să continui să fac ceea ce fac la Ministerul Educației. (…) Sunt multe lucruri pe care le-am început și pe care doresc să le duc la sfârșit aici, la MEC, ca să putem cu adevărat vorbi de un salt calitativ al sistemului nostru educațional”, a mai declarat Perciun.

Amintim că prim-ministrul Republicii Moldova, Alexandru Munteanu, și-a anunțat demisia pe 3 iulie, la scurt timp după o întrevedere cu președinta Maia Sandu, potrivit surselor NewsMaker. În mesajul prin care și-a anunțat plecarea, Munteanu a scris că a ales să demisioneze „în momentul în care a înțeles că nu-și mai poate exercita mandatul în acord cu principiile și convingerile” sale.

În aceeași zi, Maia Sandu a declarat că fostul premier „a avut mână liberă” să conducă Guvernul și a respins speculațiile potrivit cărora acesta ar fi plecat din funcție pentru că nu ar fi fost lăsat să combată abuzurile.

Totodată, șefa statului a respins informațiile potrivit cărora Munteanu și-ar fi condiționat demisia de adoptarea unui plan mai amplu de reforme. Potrivit Maiei Sandu, Alexandru Munteanu nu a pus nicio condiție înainte de a pleca din funcție, iar singura obiecție exprimată în discuțiile cu ea a vizat relația interpersonală cu ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun. Solicitați pentru un comentariu, reprezentanții Executivului au precizat că nu vor comenta alte declarații după demisia premierului.

***

Potrivit Constituției, demisia premierului atrage automat și demisia întregului Guvern. Până la învestirea unui nou Cabinet, Executivul va exercita doar atribuțiile necesare administrării treburilor publice, fără a mai avea un mandat politic deplin.

Președinta Maia Sandu a anunțat că va începe săptămâna viitoare consultările cu fracțiunile parlamentare pentru desemnarea unui candidat la funcția de prim-ministru.

Reamintim, Guvernul condus de Alexandru Munteanu a fost învestit în funcție la 1 noiembrie 2025, după ce a obținut, cu o zi înainte, votul de încredere al Parlamentului.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

„Vouă nici opoziție nu vă trebuie”: Reacții la demisia lui Alexandru Munteanu: de la aprecieri la critici

„A luat o decizie corectă”, „Iată cum arată o demisie de onoare”, „Și-a luat jucăriile și a plecat”, „De ce ați demis guvernul?”, „Personal, am fost foarte critic la ședințele fracțiunii față de activitatea domnului Munteanu”, „N-am cerut demisia lui Munteanu” sunt doar câteva dintre reacțiile politicienilor din Republica Moldova la anunțul lui Alexandru Munteanu că își încheie mandatul de prim-ministru. NewsMaker a făcut o sinteză a reacțiilor postate pe rețelele de socializare la acest subiect.

Primarul municipiului Chișinău și liderul MAN, Ion Ceban, a declarat că „toată guvernarea PAS trebuie să demisioneze” și „organizate alegeri anticipate”. „Probabil că omul (nota red. Alexandru Munteanu) n-a răbdat. (…) Așteptăm următoarele acțiuni, dar situația este extrem de gravă în Republica Moldova”, a adăugat Ceban.

„De ce ați demis guvernul pro-european în plină criză economică, în care trebuia să muncim? (…) N-am cerut demisia lui Munteanu, n-am cerut schimbarea cursului european, noi doar v-am spus: opriți-vă din sărăcirea Moldovei. (…) Voi nu faceți jocul Moscovei? (…) Vouă nici opoziție nu vă trebuie, voi vă scoateți ochii unii la alții. (…) Noi suntem pregătiți la toate aspectele de alegeri anticipate”, a declarat deputatul și liderul partidului „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc. Ulterior, acesta s-a adresat cetățenilor: „Scrieți dacă trebuie sau are sens să ieșim în stradă”.

Primarul de Bălți, Alexandr Petkov, i-a mulțumit lui Alexandru Munteanu „pentru cooperare, pentru înțelegerea problemelor municipiului Bălți și pentru dorința reală de a contribui la soluționarea acestora”. „Sper ca această abordare în relația dintre autoritățile publice centrale și cele locale să fie păstrată și pe viitor”, a adăugat acesta.

Deputatul și liderul Partidului Socialiștilor, Igor Dodon, a declarat că „prim-ministrul, domnul Alexandru Munteanu, a părăsit la timp o corabie care s-a dovedit a fi putredă”. „A luat o decizie corectă. (…) Societatea așteaptă și cere alegeri anticipate”, a comunicat Dodon.

Deputatul și liderul „Partidul Nostru”, Renato Usatîi, a declarat că „demisia prim-ministrului, în sine, nu rezolvă principala problemă a Republicii Moldova”.

„Noul prim-ministru trebuie să inițieze de urgență un grup de lucru format din reprezentanții tuturor fracțiunilor parlamentare, ai partidelor extraparlamentare și ai experților din domeniile-cheie, pentru elaborarea unui Program Național de Guvernare. (…) Dacă un asemenea Guvern și un asemenea Program Național nu pot fi realizate, singura soluție democratică rămâne organizarea alegerilor parlamentare anticipate. (…) Am spus în repetate rânduri că Alexandru Munteanu trebuia să-și dea demisia încă din a doua jumătate a lunii mai. Da, acest lucru s-a întâmplat cu aproximativ o lună mai târziu. Însă întârzierea nu a fost pentru că cineva ar fi dorit să-l păstreze în funcție, așa cum afirmau mulți. După evaluarea mea, problema era doar că încă nu fusese identificată și convinsă persoana dispusă să preia conducerea noului Guvern”, a adăugat Usatîi.

„Nu a fost meritul meu, a fost datoria mea să demasc schemele de cumetrism și corupție din conducerea de vârf a Republicii Moldova. Construcția era putredă de mult timp, eu doar am împins-o”, a declarat liderul Partidului Național Moldovenesc, Dragoș Galbur, care în ultima perioadă a făcut publice inclusiv informații despre MoldATSA. „Moldova trebuie condusă de un guvern pluripartinic. Altfel nu avem cum să reușim și să împăcăm societatea. Orice partid ar conduce de unul singur Republica Moldova este sortit din start autocoruperii, intrigilor și bătăliilor pe intern, deci eșecului. (…) Termenul de valabilitate al PAS a expirat”, a adăugat acesta. „Iată cum arată o demisie de onoare”, a mai scris Galbur pe rețelele de socializare.

Lidera partidului „Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa”, Arina Spătaru, a declarat că motivul invocat de Munteanu pentru demisie „este o afirmație extrem de gravă”. „Cetățenii au dreptul să știe cine a împiedicat un prim-ministru să-și exercite mandatul. Cine ia, de fapt, deciziile în stat? (…) Dacă premierul a fost propus și susținut de președintă, atunci și responsabilitatea pentru această guvernare trebuie asumată, nu transferată”, a adăugat Spătaru.

Lidera partidului „Inima Moldovei”, Irina Vlah, a spus că „dacă premierul nu ar fi plecat singur, ar fi fost înlăturat”. Ea a spus că anterior i-a recomandat premierului „să nu aștepte până când va fi scos pe ușă umilitor”. „Văd că a ținut cont, cu întârziere, dar a luat decizia corectă”, a adăugat Vlah.

„Și-a luat jucăriile și a plecat… Despre plecarea premierului Alexandru Munteanu din funcție am vorbit încă pe 3 martie. Această demisie demonstrează că situația reală este foarte gravă și suntem aruncați într-o nouă criză politică pentru a acoperi scandalul salariilor nesimțite și traficul de influență exercitat de aleșii poporului”, a reacționat liderul partidului „Partidul Social Democrat European”, Vasile Bumacov.

Deputatul „Alternativa” și liderul „Partidul Dezvoltării şi Consolidării Moldovei”, Ion Chicu, a declarat că „este un moment ieșit din comun”. „Este prima dacă când un prim-ministru, având susținerea masivă parlamentară, după practic câteva luni și-a prezentat demisia”, a adăugat el.

În contextul celor întâmplate, fostul lider al partidului „Platforma Demnitate şi Adevăr”, Dinu Plîngău, în prezent deputat PAS și, de curând, membru al Biroului Național Politic și al Consiliului Național Politic al Platformei, a declarat că „trebuie să-i faci aliați și pe cei care critică, să oferi deschiderea de a include în viitorul Guvern și oameni care sunt din partidele-extraparlamentare sau cel puțin oamenilor care au stat pe aceeași scenă în perioada anilor 2015-2019, dar care s-au împrăștiat prin diferite colțuri sau activități”.

„Personal, am fost foarte critic la ședințele fracțiunii față de activitatea domnului Munteanu și a echipei din blocul economic. Principala critică a fost în raport cu politica fiscală. În rest, chiar îl consider un om bun și cu intenții bune, despre celelalte disensiuni discutate sau speculate eu nu cunosc”, a adăugat Plîngău.

Partidul „Platforma Demnitate şi Adevăr” a declarat că „procesul de curățare a instituțiilor statului de practici nocive, favoritisme și numiri pe criterii de rudenie sau apartenență politică trebuie dus până la capăt, indiferent cine va conduce viitorul Executiv”. „Viitorul Guvern trebuie să depășească logica îngustă a intereselor de partid și să coopteze în funcții oameni competenți, integri și bine pregătiți, inclusiv din alte formațiuni proeuropene și din societatea civilă. Apartenența la o gașcă politică, relațiile de rudenie sau cumetrismul nu pot constitui criterii pentru ocuparea funcțiilor publice”, a menționat partidul.

Guvernul Munteanu a fost învestit în funcție pe 1 noiembrie 2025, după ce cu o zi înainte a primit votul de încredere al Parlamentului.

În dimineața zilei de 3 iulie, Alexandru Munteanu a anunțat că își încheie mandatul de prim-ministru. El a precizat că a ales să plece în momentul în care a înțeles că nu-și mai poate exercita mandatul „în acord cu principiile și convingerile” pe care le are.

Șefa statului, Maia Sandu, a respins existența unor contradicții între valorile lui Alexandru Munteanu și cele ale guvernării. „Cel puțin aceste lucruri nu au fost exprimate și expuse”, a precizat Maia Sandu, adăugând că atât ea, cât și Munteanu au acționat cu integritate și onestitate. Maia Sandu a mai spus că „speculațiile că a vrut să lupte cu abuzurile și nu a fost lăsat sunt false”. Potrivit șefei statului, Munteanu a fost cel care a ales să plece. Șefa statului a anunțat, în acest context, că, săptămâna viitoare va începe consultările cu fracțiunile parlamentare în vederea desemnării unui candidat la funcția de prim-ministru.

Precizăm că demisia prim-ministrului atrage automat și demisia întregului Guvern. După demisie, Cabinetul de miniștri continuă să exercite doar funcțiile de administrare a treburilor publice până la învestirea unui nou Guvern. În această perioadă, Executivul nu mai dispune de un mandat politic deplin.

Moldpres

Grosu, prima reacție după ce Moldova a rămas fără premier: „Cel mai important – să continuăm fără întreruperi eforturile de aderare”

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, i-a mulțumit premierului demisionar Alexandru Munteanu pentru activitatea sa la conducerea Guvernului. Liderul partidului de guvernare Acțiune și Solidaritate (PAS) susține că prioritate rămâne continuarea reformelor și a parcursului european al Republicii Moldova.

„Îi mulțumim domnului prim-ministru Alexandru Munteanu pentru că a acceptat să vină într-o perioadă intensă pentru țara noastră și pentru eforturile depuse alături de ceilalți colegi din Guvern”, a scris Grosu pe rețele.

Speakerul a amintit că președinta Maia Sandu va începe, săptămâna viitoare, consultările cu fracțiunile parlamentare pentru desemnarea unui nou candidat la funcția de prim-ministru.

Potrivit lui Grosu, în următoarele zile, fracțiunea PAS va analiza prioritățile pentru perioada următoare.

„Vom discuta în următoarele zile despre lucrurile necesare a fi făcute în perioada următoare, inclusiv în ce privește reformele-cheie, politica fiscală și legea salarizării. Vom asculta mai multe opinii și vom analiza foarte atent așteptările societății. Cel mai important este să continuăm fără întreruperi eforturile legate de aderarea la UE”, a mai scris Grosu pe rețele.

Amintim că prim-ministrul Republicii Moldova, Alexandru Munteanu, și-a anunțat demisia pe 3 iulie, la scurt timp după o întrevedere cu președinta Maia Sandu, potrivit surselor NewsMaker. În mesajul prin care și-a anunțat plecarea, Munteanu a scris că a ales să demisioneze „în momentul în care a înțeles că nu-și mai poate exercita mandatul în acord cu principiile și convingerile” sale.

În aceeași zi, Maia Sandu a declarat că fostul premier „a avut mână liberă” să conducă Guvernul și a respins speculațiile potrivit cărora acesta ar fi plecat din funcție pentru că nu ar fi fost lăsat să combată abuzurile. Potrivit Maiei Sandu, Alexandru Munteanu nu a pus nicio condiție înainte de a pleca din funcție, iar singura obiecție exprimată în discuțiile cu ea a vizat relația interpersonală cu ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun.

Într-un comentariu pe X, Maia Sandu a scris că va începe luni, 6 iulie, consultările cu fracțiunile parlamentare pentru desemnarea unui nou prim-ministru. „Parcursul Republicii Moldova rămâne neschimbat: reformele și aderarea la Uniunea Europeană” – a mai scris șefa statului.

***

Potrivit Constituției, demisia premierului atrage automat și demisia întregului Guvern. Până la învestirea unui nou Cabinet, Executivul va exercita doar atribuțiile necesare administrării treburilor publice, fără a mai avea un mandat politic deplin.

Guvernul condus de Alexandru Munteanu a fost învestit în funcție la 1 noiembrie 2025, după ce a obținut, cu o zi înainte, votul de încredere al Parlamentului.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: