Susține NM

Moldcell a fost nominalizată pentru două premii la World Communication Awards 2024

  • P.

Moldcell va reprezenta din nou Moldova pe scena globală la World Communication Awards 2024 (WCA 2024). Pentru al doilea an consecutiv, compania câștigă recunoaștere internațională la unul dintre cele mai prestigioase premii din industria telecomunicațiilor, celebrând contribuțiile sale remarcabile și angajamentul față de inovare, responsabilitate socială și practici centrate pe client.

Nominalizările din acest an evidențiază conducerea ghidată de misiunea și rostul organizației a Carolinei Bugaian, selecționată pentru Premiul Femeia în Telecom, precum și Fundația Moldcell, selecționată pentru Premiul Contribuție Socială. Aceste nominalizări subliniază impactul semnificativ al companiei asupra sectorului de telecomunicații și rolul său de lider în promovarea dezvoltării durabile și abilitarea comunităților din Moldova.

Recunoașterea excelenței: Carolina Bugaian, nominalizată pentru Premiul «Femeia in Telecom» la World Communication Awards 2024

Carolina Bugaian este o susținătoare proeminentă a leadershipului bazat pe rost din care derivă responsabilitatea socială, abilitarea economică a femeilor și sustenabilitate. Cu un MBA de la Oxford-Brookes, doctor în economie și certificările de specialitate, Carolina a avansat de la CFO la CEO în 2022. Stilul ei de conducere, caracterizat prin transparență, agilitate și empatie, a influențat semnificativ cultura și operațiunile Moldcell.

Angajamentul de a promova un loc de muncă care acordă prioritate bunăstării angajaților și o conducere orientată spre un scop, i-a adus companiei Premiul People and Culture la World Communication Awards în 2023, precum și premiul CEO al Anului în 2024.

«Nominalizările Femeia în Telecom și Contribuția Socială este o distincție ce onorează eforturile întregii echipe în vederea realizării scopului propus de a crea un impact pozitiv asupra societății. Acestea subliniază angajamentul nostru față de incluziunea digitală și financiară, oferind astfel o viață plină de oportunități și șanse egale pentru toți», a menționat Carolina Bugaian.

Cu un efort al echipei, Moldcell a lansat inițiative care poziționează compania ca lider în sectorul telecomunicațiilor. În special, Moldcell a fost primul operator din Moldova care a lansat tehnologia 5G și și-a extins oferta de servicii pentru a include soluții FinTech și servicii digitale de sănătate. Viziunea strategică a impulsionat dezvoltarea Moldcell și a stabilit-o drept o companie «Digitaly Human», angajată să facă tehnologia accesibilă pentru toți.

Conducerea Carolinei se extinde dincolo de Moldcell. În calitate de președintă a Asociației Femeilor Antreprenoare din Moldova și vicepreședintă a Asociației Europene de Afaceri, ea promovează activ egalitatea de gen și abilitarea economică a femeilor din Moldova.

Fundația Moldcell, nominalizată la categoria Contribuție Socială la WCA 2024
Fundația Moldcell a obținut, de asemenea, recunoaștere pentru eforturile sale remarcabile, obținând o nominalizare la categoria Contribuție Socială la World Communication Awards 2024. Această categorie onorează organizațiile care furnizează produse sau servicii cu impact social pozitiv și demonstrează un angajament față de responsabilitatea socială și reducerea decalajului digital.

De la înființarea sa, sub ghidarea filantropului și președintelui Consiliului Moldcell, Dlui Nirvana Chaudhary, Fundația Moldcell a lansat numeroase programe axate pe incluziunea digitală, siguranța online, educație, antreprenoriat social, abilitarea economică femeilor. Aceste inițiative reflectă devotamentul companiei de a reduce inegalitățile și de a ajuta Moldova să devină un loc de trai mai bun, în conformitate cu Obiectivele de Dezvoltare Durabilă ale ONU.

Impactul Fundației Moldcell este amplificat prin parteneriate strategice cu diverse organizații și comunități locale. Prin colaborarea cu ONG-uri, instituții de învățământ și entități guvernamentale, Fundația promovează o cultură a cooperării și inovației, abordând în mod eficient provocările sociale.

Această nominalizare evidențiază importanța responsabilității sociale corporative în sectorul telecomunicațiilor și servește drept inspirație pentru alte companii pentru a se angaja în inițiative care beneficiază societatea în ansamblu. De asemenea, recunoaște contribuțiile Oamenilor Extraordinari, inclusiv voluntarii și membrii familiilor acestora, datorită cărora, aceste inițiative devin realitate.

World Communication 2024 prezintă o gamă impresionantă de lucrări, evidențiind inovația și excelența excepțională în industria telecomunicațiilor. WCA este recunoscut pe scară mondială ca fiind una dintre cele mai prestigioase distincții din industria telecomunicațiilor.

Despre Moldcell: Moldcell este operatorul de telecomunicații din Moldova care oferă o gamă largă de servicii mobile, inclusiv voce, internet mobil, televiziune și Internet fix prin Fibră optică și servicii financiare mobile. Moldcell se angajează să ofere clienților săi cea mai bună experiență posibilă și să sprijine dezvoltarea sustenabilă a economiei în Moldova prin conectivitate, servicii digitale și financiare.

Despre World Communication Awards (WCA): WCA celebrează realizările remarcabile din industria telecomunicațiilor și valorifică organizațiile și persoanele care stimulează inovația și excelența în serviciile de comunicații la nivel global. Premiile sunt organizate de Total Telecom, o sursă de informare și cercetare de top pentru industria telecomunicațiilor.

Abonați-vă la NM Espresso

Rezumat zilnic cu cele mai importante știri din Moldova direct pe emailul dvs

Știri similare

Fundația Moldcell a obținut Premiul de Argint la World Communication Awards 2025

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

parlament.md

Popșoi, Dodon, Usatîi, Gherman – la sesiunea de iarnă a APCE de la Strasbourg. Maia Sandu va răspunde la întrebări

Deputați, miniștri și președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, vor participa, în perioada 26 – 30 ianuarie, la sesiunea de iarnă a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), care se va desfășura la Strasbourg, Franța.

Din delegația Parlamentului fac parte vicepreședinta Legislativului, Doina Gherman, șeful delegației naționale la APCE, deputatul Ion Groza, precum și deputații Veronica Roșca, Renato Usatîi și Igor Dodon.

În cadrul reuniunii, președinta Maia Sandu va susține o adresare în plen și va răspunde la întrebările parlamentarilor APCE, anunță Parlamentul. Totodată, viceprim-ministrul și ministrul Afacerilor Externe, Mihai Popșoi, va prezenta comunicarea tradițională din partea Președinției Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei, deținută în prezent de Republica Moldova.

Pe agenda sesiunii de iarnă figurează șase subiecte de actualitate propuse pentru dezbateri în procedură de urgență, inclusiv amenințările la adresa ordinii internaționale – cazul Groenlandei, acțiunile SUA împotriva Venezuelei și posibilele riscuri pentru alte state din America Latină și pentru Groenlanda și Danemarca – precum și protejarea sistemului de justiție internațională. Alte dezbateri vizează pacea justă și durabilă pentru Ucraina, securitatea continentului european și organizarea alegerilor în perioade de criză, mai anunță Parlamentul de la Chișinău.

În cadrul sesiunii va avea loc alegerea noului președinte și a vicepreședinților APCE, precum și a unor judecători ai Curții Europene a Drepturilor Omului. De asemenea, este programată o ceremonie dedicată Zilei Internaționale de Comemorare a Victimelor Holocaustului.

Republica Moldova deține Președinția Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei în perioada 14 noiembrie 2025 – 15 mai 2026 și este stat membru al Consiliului Europei din anul 1995.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Știri similare

NewsMaker/Tudor Mardei

„În momentul acesta, Republica Moldova este un stat suveran”. Noua declarație a lui Nicușor Dan despre unire

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că țara sa va fi pregătită să ia în serios scenariul unirii „în momentul în care o majoritate în Republica Moldova va dori asta”. „Pentru moment nu suntem acolo”, a spus Nicușor Dan, adăugând că „dacă, în viitorul, mediu, îndepărtat, majoritatea cetățenilor va avea altă opinie, vom acționa în consecință”.

În seara zilei 22 ianuarie, aflat la Bruxelles pentru reuniunea extraordinară a Consiliului European, Nicușor Dan a fost întrebat de jurnaliști dacă România este pregătită să ia în serios scenariul unirii – juridic, politic, instituțional, nu doar simbolic. „În momentul în care o majoritate în Republica Moldova va dori asta. Pentru moment nu suntem acolo”, a răspuns președintele României.

Ulterior, în timpul unor declarații de presă de după participarea la reuniune, Nicușor Dan a fost solicitat să comenteze noile declarații ale Maiei Sandu despre unirea Moldovei cu România, care a spus că pacea și siguranța cetățenilor Republicii Moldova pot fi asigurate prin aderarea țării la UE și, eventual, pot fi asigurate dacă Moldova ar fi sub protecția României. „Având în vedere că obiectivul strategic declarat atât al Bucureștiului, cât și al Chișinăului este să se regăsească împreună în marea familie europeană, în cazul în care această integrare întârzie, unirea Republicii Moldova cu România ar fi un plan B?”, a întrebat un jurnalist.

„În momentul acesta, Republica Moldova este un stat suveran, și suveranitatea se exprimă prin majoritatea opiniilor cetățenilor săi. Majoritatea opiniilor cetățenilor săi este că obiectivul acestui stat este integrarea în Uniunea Europeană. România, evident, frate mai mare, cum vreți să-i spuneți, identitate de cultură, de istorie, susține obiectivul pe care cetățenii Republicii Moldova și l-au ales. Eu sunt optimist că lucrul ăsta se va întâmpla. Dacă, în viitorul, mediu, îndepărtat, majoritatea cetățenilor va avea altă opinie, vom acționa în consecință. Pentru moment, respectăm suveranitatea exprimată de opinia cetățenilor”, a declarat Nicușor Dan.

Menționăm că, pe 22 ianuarie, Maia Sandu a făcut o nouă declarație despre unirea Moldovei cu România. Ea a spus că ceea ce își dorește cel mai mult pentru Republica Moldova „este să fim în pace, cetățenii noștri să fie în pace și siguranță, și să rămânem parte a lumii libere”. Potrivit șefei statului, „acest lucru poate fi asigurat prin aderarea Republicii Moldova și, eventual, poate fi asigurat dacă Republica Moldova ar fi sub protecția României”. Maia Sandu a mai spus că, actualmente, obiectivul aderării la Uniunea Europeană este sprijinit de majoritatea cetățenilor Republicii Moldova, spre deosebire de ideea unirii cu România, iar autoritățile naționale vor acționa în conformitate cu voința populară.

***

Subiectul unirii a fost readus în discuție după ce, într-un interviu pentru presa britanică, publicat pe 11 ianuarie, președinta Maia Sandu a declarat că, dacă ar avea loc un referendum, ar vota pentru unirea Republicii Moldova cu România. „Uitați-vă la ce se întâmplă în jurul Moldovei astăzi! (…) Devine din ce în ce mai dificil pentru o țară mică precum Moldova să supraviețuiască ca democrație, ca stat suveran și, bineînțeles, să reziste Rusiei”, a spus Maia Sandu. Ea a mai declarat că, în prezent, nu există o majoritate de cetățeni moldoveni care să susțină acest deziderat, iar autoritățile de la Chișinău urmăresc mai degrabă aderarea Republicii Moldova la UE, sprijinită de majoritatea populației.

Nu este pentru prima dată când Maia Sandu se pronunță în favoarea unirii cu România. În 2016, anul în care a participat pentru prima dată la alegerile prezidențiale, ea a declarat că ar vota pentru unirea cu România în eventualitatea unui referendum.

Ultima declarație a Maiei Sandu a generat un val de reacții în spațiul public. Unii au lansat apeluri la demisie și acuzații de trădare, în timp ce alții au transmis mesaje de susținere. NewsMaker a analizat ce impact ar putea avea această declarație asupra reputației politice a Maiei Sandu și asupra mișcării unioniste.

Menționăm că, la câteva zile după declarațiile Maia Sandu, Nicușor Dan a spus că autoritățile de la București vor sprijini aderarea Republicii Moldova la UE, adăugând că „integrarea europeană a Republicii Moldova reprezintă una din căile de a fi împreună„.

În prezent, datele sociologice arată că ideea unirii nu se bucură de susținerea majorității cetățenilor moldoveni. Un sondaj al Barometrului Opiniei Publice, publicat în septembrie 2025, a arătat că 33,4% dintre cetățenii moldoveni ar susține unirea cu România, în timp ce 45,7% ar vota împotrivă, iar 16,7% rămân indeciși.

Știri similare

„Suntem gata să ne asumăm costul?” Popșoi explică de ce Moldova nu-l expulzează pe Ozerov

Ministrul Afacerilor Externe, Mihai Popșoi, a declarat că expulzarea ambasadorului desemnat al Federației Ruse la Chișinău, Oleg Ozerov, în contextul încălcării spațiului aerian național de către drone rusești, nu este o soluție viabilă întrucât nu va preveni astfel de incidente pe viitor. În schimb, potrivit oficialului, Moscova ar putea riposta cu măsuri care să afecteze economia țării noastre și moldovenii din Rusia. Diplomatul consideră că cea mai bună soluție este consolidarea capacităților de apărare antiaeriană. Afirmațiile au fost făcute în cadrul ediției din 22 ianuarie a emisiunii „Cabinetul din umbră” de la Jurnal TV.

„Din păcate, alte instrumente decât să ne cimentăm apărarea antiaeriană, dacă dorim cu adevărat să ne protejăm de aceste incursiuni, nu sunt. Da, putem chema ambasadorul. Putem, ipotetic, scăpa de ambasador. Asta nu o să schimbe intensitatea dronelor. Și aici ne uităm la experiența țărilor membre NATO, care, cu regret, au și ele parte de aceiași experiență prin care trecem și noi. Și reacțiile lor sunt similare, chiar pe alocuri mai modeste decât cele pe care le facem noi pe acel palier diplomatic. De aceea voi repeta a câta oară: cel mai bun răspuns este să avem grijă de securitatea și apărarea țării. Așa încât, în mod cât se poate de clar, să putem urmări tot ce survolează în spațiul aerian și ceea ce prezintă amenințare să poată fi mitigată până ajunge, Doamne ferește, să dăuneze cetățenilor noștri”, a declarat Mihai Popșoi.

Oficialul a sugerat că expulzarea lui Ozerov nu este o opțiune bună, fiindcă nu va avea impact asupra situației de securitate din Republica Moldova, dar ar putea determina Moscova să riposteze.

„Ce s-ar schimba în fapt? Cum s-ar îmbunătăți situația în fapt? Ar impacta asta cumva căderea dronelor? Nu cred. Ne-ar oferi asta mai multă securitate? Nu cred. Ar avea asta impact economic sau impact pe capacitatea noastră de a oferi servicii consulare cetățenilor noștri din Federația Rusă? Probabil. Ar putea exista alte măsuri de răspuns asimetrice din partea Federației Ruse? Probabil. Suntem noi gata să ne asumăm costul acestei decizii doar de dragul de a primi o satisfacție morală sau psihologică? Deciziile în activitatea publică, în serviciul statului și al cetățenilor trebuie mereu să ia în calcul ce obținem, în afară de plăcerea deciziei, și care sunt consecințele”, a spus ministrul.

De la începutul invaziei ruse la scară largă împotriva Ucrainei, mai multe drone au survolat spațiul aerian al Republicii Moldova, iar unele dintre acestea s-au prăbușit pe teritoriul țării. Autoritățile de la Chișinău au condamnat în repetate rânduri aceste încălcări ilegale ale spațiului aerian național. Ambasadorul desemnat al Federației Ruse în Republica Moldova, Oleg Ozerov, a fost convocat de mai multe ori la Ministerul Afacerilor Externe după astfel de incidente, unde i s-au înmânat note de protest și chiar i s-au prezentat fragmente ale aparatelor de zbor. Diplomatul însă a pus la îndoială faptul că dronele care au ajuns pe teritoriul Republicii Moldova ar fi aparținut Rusiei, menționând că nu i-au fost prezentate dovezi care să confirme acest lucru.

Cel mai recent caz în care un aparat de zbor a încălcat spațiul aerian al Republicii Moldova a avut loc pe 22 ianuarie. O dronă de model „Gheran-2”, echipată cu partea de luptă „БСТ-52” și focos de model „493M”, care transporta aproximativ 50 de kilograme de explozibil, a căzut în grădina unei case nelocuite satul Crocmaz, raionul Ștefan Vodă. Drona a fost distrusă printr-o explozie controlată.

Știri similare

PAS pregătește o lege pentru a împiedica fuga condamnaților în Transnistria. Grosu: să închidem „portița”

Parlamentul ar putea vota, în sesiunea de primăvară, modificări la legislație pentru a împiedica persoanele condamnate la închisoare să se sustragă de la pedeapsă fugind în regiunea transnistreană – teritoriu aflat în afara controlului autorităților constituționale. Declarația a fost făcută de președintele Parlamentului, Igor Grosu, în cadrul emisiunii „În profunzime” de la ProTV.

Speakerul a precizat că a discutat cu reprezentanții organelor de drept – Poliția, Procuratura, Serviciul de Informații și Securitate și Consiliul Superior al Magistraturii – despre situațiile în care persoane condamnate dispar chiar înainte de pronunțarea sentinței și „apar în mod miraculos pe malul stâng” al Nistrului.

Potrivit lui Grosu, instituțiile susțin că problema apare din lipsa unor reguli clare care să asigure transmiterea imediată a deciziilor instanțelor către poliție, în special atunci când este vorba de condamnări cu executare.

„Am văzut pe alocuri o încercare de a pasa și că nu ar exista o reglementare foarte clară în cadrul legal. (…) Am zis ok, ca să nu mai existe situații din acestea,  noi vom modifica legislația, eu sunt deschis. O să ne așezăm împreună cu voi, cei din SIS, poliția, procuratura, și noi votăm în sesiunea asta, ca să nu mai existe posibilitate de refugiu, zonă neagră, zonă sură – spuneți-i cum vreți – în stânga Nistrului pentru cei condamnați. Să închidem portița asta legislativă, dacă ea există, fisura asta care nu le-ar oferi mandat celor responsabili să intervină”, a declarat Igor Grosu.

În ceea ce privește soluționarea problemei transnistrene, speakerul spune că aceasta „o să dureze”: „Aici trebuie să ne înarmăm cu răbdare”.

Amintim că, la sfârșitul anului 2025, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a cerut Guvernului să inițieze modificări legislative pentru a preveni eschivarea persoanelor condamnate de la executarea pedepsei. Șefa statului a explicat atunci că simpla interdicție de a părăsi Republica Moldova nu este suficientă, în condițiile în care există „o regiune care nu este controlată de autoritățile constituționale”.

Declarațiile au fost făcute pe 30 decembrie, în cadrul unei conferințe de presă, la câteva zile după ce, potrivit autorităților, fostul președinte al Adunării Populare a Găgăuziei, Dmitrii Constantinov, condamnat la 12 ani de închisoare, ar fi ajuns în regiunea transnistreană cu o zi înainte de pronunțarea sentinței.

Cazul Constantinov nu este singular. Datele organelor de drept arată că, în 2025, în stânga Nistrului s-au refugiat și foștii deputați afiliați lui Ilan Șor – Alexandr Nesterovschi și Irina Lozovan. Potrivit șefului Inspectoratului General al Poliției, Viorel Cernăuțeanu, există informații că cei doi ar fi reușit ulterior să părăsească regiunea transnistreană și să fugă în Federația Rusă.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Știri similare

Reuters

Putin, negocieri cu reprezentanții lui Trump: Rusia a fost de acord la primele negocieri trilaterale cu Ucraina și SUA

Președintele rus și delegația americană, ajunsă la Moscova pentru negocieri, au avut discuții „extrem de substanțiale”. Cel puțin asta a declarat consilierul pentru politică externă al lui Putin, Iurii Ușakov. Potrivit lui Ușakov, părțile au convenit desfășurarea primei reuniuni a grupului de lucru trilateral – Rusia, SUA și Ucraina – pe probleme de securitate, pe 23 ianuarie la Abu Dhabi. Totuși, potrivit lui Ușakov, cel mai important este că, în cursul negocierilor lui Putin cu partea americană, „s-a constatat din nou că, fără rezolvarea problemei teritoriale, nu se poate conta pe atingerea unei soluții pe termen lung”.

La negocierile cu Vladimir Putin de la Moscova au venit trimisul special al președintelui SUA, Steve Witkoff, ginerele lui Donald Trump, Jared Kushner, și consilierul principal al Casei Albe, Josh Greenbaum.

Consilierul lui Putin a spus că negocierile au durat aproximativ patru ore și au fost „extrem de substanțiale”. „Și, aș spune, extrem de sincere și bazate pe încredere”, a adăugat el.

Potrivit lui Ușakov, per ansamblu, întâlnirea lui Putin cu partea americană „a fost concentrată pe obținerea de informații despre rezultatele contactelor americanilor cu ucrainenii și partenerii europeni” și pe stabilirea, împreună cu delegația americană, a acțiunilor viitoare.

Ce s-a stabilit

„S-a stabilit că chiar astăzi, adică vineri, 23 ianuarie, la Abu Dhabi va avea loc prima reuniune a grupului de lucru trilateral pe probleme de securitate – ceea ce înseamnă reprezentanți ai Rusiei, SUA și Ucrainei. În paralel, tot la Abu Dhabi, se vor întâlni și conducătorii grupului bilateral pentru probleme economice. Acesta este deja un grup bilateral, adică Rusia-SUA, Kirill Dmitriev și Steve Witkoff”, a spus consilierul lui Putin.

Ușakov a spus că Rusia va fi reprezentată în grupul de lucru trilateral pentru probleme de securitate de oficiali ai conducerii Ministerului Apărării. „Delegația noastră a primit de la președintele Rusiei instrucțiuni concrete, luând în considerare toate detaliile discuției care a avut loc astăzi cu americanii”, a precizat consilierul lui Putin.

„Fără rezolvarea problemei teritoriale nu se poate conta pe atingerea unei soluții pe termen lung”

Potrivit lui Ușakov, cel mai important este că, în cursul negocierilor lui Putin cu delegația americană, „s-a constatat din nou că, fără rezolvarea problemei teritoriale conform formulei convenite la Anchorage, nu se poate conta pe atingerea unei soluții pe termen lung”.

„Așa cum a subliniat Vladimir Putin, suntem sincer interesați de soluționarea crizei ucrainene prin metode politico-diplomatice. Însă, până când acest lucru nu se va realiza, Rusia va continua să urmărească consecvent obiectivele stabilite pentru operațiunea militară specială, exact pe câmpul de luptă, unde Forțele Armate ruse dețin inițiativa strategică”, a adăugat Ușakov.

„Consiliul pentru Pace”, discutat la negocieri

Consilierul lui Putin a mai spus că, la întâlnirea de la Kremlin, a fost discutată și inițiativa lui Donald Trump, „Consiliul pentru Pace”.

„În schimbul de opinii privind „Consiliul Păcii” s-a subliniat disponibilitatea noastră de a aloca în bugetul acestei structuri 1 miliard de dolari din activele rusești înghețate încă de administrația precedentă a SUA. Restul fondurilor din rezervele rusești blocate de SUA ar putea fi utilizate pentru reconstrucția teritoriilor afectate de acțiunile militare, doar după încheierea unui tratat de pace între Rusia și Ucraina. Discuția pe această temă va continua în cadrul grupului bilateral pentru probleme economice”, a comunicat Ușakov.

***

Anterior, Kremlinul declara că este necesară retragerea trupelor ucrainene de pe întreg teritoriul Donbasului pentru a opri acțiunile militare. Witkoff, înainte de călătoria la Moscova, menționa că negocierile pentru un acord de pace se află în faza finală și că soluționarea se reduce la rezolvarea „unei singure probleme”. Despre ce problemă este vorba, el nu a precizat. La sfârșitul lunii decembrie, președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, declara că rămân nerezolvate două probleme: Donbasul și gestionarea centralei nucleare de la Zaporojie.

Știri similare

Больше нет статей для показа
Mai multe noutăți
Lucru în Chișinău
Cum puteți reduce facturile la energie și crește confortul în blocul în care locuiți cu ajutorul programului guvernamental FEERM
Škoda a vândut peste 1.000.000 de automobile în 2025. Rezultate solide și în Republica Moldova
Achită cu cardul tău Mastercard de la Moldindconbank și poți câștiga 10 000 de lei
10 posturi vacante bine plătite în Chișinău: salarii până la 5 mii de euro
Experții, formatorii și profesioniștii TIC sunt invitați să se alăture ecosistemului de securitate digitală din Republica Moldova
Iute Group primește aprobarea de reglementare pentru înființarea unei bănci digitale în Ucraina
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors:

Send