noi.md

Moldova a dublat cantitatea de exporturi. Unde, ce și cât vindem în străinătate?

Exporturile de mărfuri în luna mai 2022 au avut o valoare de 416,1 milioane dolari. Potrivit Biroului Național de Statistică, aceasta este de 2,1 ori mai mult, comparativ cu luna mai 2021. În ianuarie-mai 2022, cele mai exportate mărfuri au fost cerealele, mașinile și aparatele electrice, precum și semințele și fructele oleaginoase. 

Biroul mai menționează că în ianuarie-mai 2022, exporturile de mărfuri au însumat 1875,2 milioane dolari SUA – cu 1,7 ori mai mult, comparativ cu anul 2021.

Exporturile de mărfuri autohtone în ianuarie-mai 2022 au constituit 1444,8 milioane dolari SUA (77,0% din total exporturi), fiind în creștere de 1,8 ori față de perioada similară din anul 2021.

Reexporturile de mărfuri străine în ianuarie-mai 2022 s-au cifrat la 430,4 milioane dolari SUA – cu 49,7% mai mult, comparativ cu anul 2021.

În ianuarie-mai 2022, principalele țări de destinație a exporturilor de mărfuri au fost: România (30,4% din total exporturi), Italia (9,4%), Turcia (9,2%), Ucraina (8,4%), Germania (5,7%), Federația Rusă (4,9%), Bulgaria (4,6%), Elveția și Polonia (câte 2,8%), Regatul Țarilor de Jos (Netherlands).

Totodată, s-au majorat lucrările de mărfuri în România (de 1,9 ori), Ucraina (de 5,0 ori), Italia (de 2,3 ori), Turcia (de 1,7 ori), Bulgaria (de 6,0 ori), Elveția (de 3,7 ori), Regatul Țărilor de Jos (Netherlands) (de 2,5 ori), Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (de 1,6 ori), Iran (de 617,7 ori).

În același timp, s-au micșorat exporturile de mărfuri în Federația Rusă (-11,9%), Germania (-6,9%), Spania (-20,0%), Georgia (-35,0%), China (-43,1%), Belarus (-7,7%), Libia (-97,7%), Portugalia (-11,0%), Slovacia (-16,4%), Belgia (-8,4%), Kazahstan (-14,3%), Finlanda (-92,9%).

În ianuarie-mai 2022 au fost exportate următoarele grupe de mărfuri: cereale și preparate pe bază de cereale (16,3%); mașini și aparate electrice și părți ale acestora (12,2%); semințe și fructe oleaginoase (11,8%); grăsimi și uleiuri vegetale fixate, brute, rafinate sau fracționate (9,8%); legume și fructe (8,2%); petrol, produse petroliere și produse înrudite (6,5%); îmbrăcăminte și accesorii (6,4%).

S-au redus exporturile de băuturi alcoolice și nealcoolice (-23,3%), mașini și aparate electrice și părți ale acestora (-6,4%), produse medicinale și farmaceutice (-19,3%), mobilă și părțile ei (-7,1%), mașini și aparate specializate pentru industriile specifice (-34,6%), carne și preparate din carne (-63,8%), instrumente și aparate, profesionale, științifice și de control (-12,4%).


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

NewsMaker

„Compensații vor fi”: Sandu avertizează asupra „celui mai prost” scenariu în contextul crizei din regiune

Șefa statului, Maia Sandu, susține că cetățenii Republicii Moldova vor primi compensații și în următorul sezon rece. Sandu a spus că Guvernul încearcă să identifice resursele, dar trebuie să se pregătească totodată pentru „cel mai prost” scenariu, care presupune continuarea secetei, o producție mai mică de electricitate în regiune și prețuri mai mari la energie. „Dacă nu se materializează, ne vom bucura cu toții, dar trebuie să fim pregătiți”, a adăugat șefa statului. Declarațiile au fost făcute în ediția din 17 august a emisiunii „La 360 de grade”, difuzată la Teleradio Moldova.

În timpul emisiunii, șefa statului a fost întrebată ce capacitate financiară are statul pentru a acoperi costurile din facturi, în contextul tarifului la gaz, care s-ar putea scumpi, dar și al situației cu energia electrică, în contextul crizei din regiune.

„Urmează să vedem cum va evolua piața energetică, pentru că, pe de o parte, prețurile la resursele energetice – la electricitate, la curent electric – depind de faptul dacă va ploua și va fi mai multă apă în Dunăre. Sunt tot felul de elemente și toate s-au adunat acum. (…) Pe de altă parte – și cu motorina și benzina avem problemă. (…) Pe problema gazelor naturale s-a micșorat oferta din cauza războiului din Iran. (…) Deci, sunt toți factorii externi. (…) Pentru anumite resurse energetice, prețurile deja au fost influențate, pentru altele – dacă se îmbunătățesc condițiile climaterice, dacă începe să plouă, va fi mai mult curent electric și atunci prețurile vor fi mai mici”, a comunicat Maia Sandu.

Potrivit șefei statului, „Guvernul trebuie să se pregătească pentru scenariul cel mai prost”. „Asta ar însemna să continue seceta. Respectiv, să fie producție mai puțină de electricitate și, când e producție mai puțină în regiune, asta înseamnă că și prețurile cresc. (…) Dacă nu se materializează, ne vom bucura cu toții, dar trebuie să fim pregătiți”.

„Sigur că guvernul încearcă să identifice resurse pentru compensații. Își face toate calculele și o să ne anunțe la momentul potrivit cât poate să ajute, pe cine poate să ajute. Ca de obicei, se pornește de la cei cu venituri mai mici”, a spus Maia Sandu.

Întrebată cu cât este gata să ajute Guvernul cetățenii în cel mai prost scenariu de scumpire, șefa statului a răspuns: „Asta nu este o întrebare la care pot să vă răspund eu. Este o întrebare la care o să răspundă Ministerul Finanțelor. Sunt niște cifre aproximative acum și nu stau eu să fac calculele. (…) Compensații vor fi. (…) Aici întrebarea este câte resurse pot fi identificate pe intern, câte resurse pot fi atrase de la partenerii noștri de dezvoltare, dacă mai pot fi atrase. Știți că în anii precedenți foarte mulți bani din cei care au mers la compensații au venit de la partenerii noștri externi. (…) Acum o să vedem, pentru că toată lumea se confruntă cu probleme”.

***

Amintim că gazele naturale s-ar putea scumpi cu aproape 6 lei pentru consumatorii casnici. ANRE a propus un tarif de 20,30 lei pentru un metru cub, cu TVA inclus, față de 14,42 lei în prezent. Proiectul urmează să fie examinat pe 21 august. Detalii AICI.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: