Moldova: Hub regional tehnologic în plină ascensiune. Află noile statistici MITP și analiza completă

P.
| 26 septembrie, 2024
14:06

Promo

În ultimii ani, Republica Moldova s-a afirmat ca o «oază» unică pentru industria IT din regiune. Această poziționare devine tot mai evidentă pe măsură ce antreprenorii din țările vecine, afectați de crize precum războaie, conflicte militare și modificări ale politicilor fiscale, își orientează afacerile către piața moldovenească. O analiză detaliată a sectorului IT din Moldova scoate în evidență potențialul său semnificativ de creștere și contribuția esențială la dezvoltarea economiei naționale.

Această analiză editorială, semnată de Nadejda Hodus, Analist Financiar la Moldova Innovation Technology Park (MITP), explorează dinamica în continuă evoluție a sectorului IT din Republica Moldova. Cele mai recente statistici au fost prezentate la SUM IT UP #6: Global Connect, organizat de MITP pe 17 septembrie.

Creștere Excepțională a Exporturilor de Servicii IT
În ultimii cinci ani, Republica Moldova a înregistrat cele mai rapide rate de creștere a exporturilor de servicii IT din întreaga regiune, depășind țări precum România, Ucraina, Estonia și Letonia. În 2023, volumul exporturilor de servicii IT a ajuns la 580 de milioane de dolari, marcând o creștere impresionantă de patru ori față de nivelul din 2018. Spre comparație, Estonia, un important jucător în sectorul IT, a înregistrat o creștere de 3,4 ori în aceeași perioadă. Această performanță subliniază ascensiunea rapidă a Moldovei în peisajul regional al tehnologiei.
«Deși suntem cea mai mică țară din regiune în ceea ce privește numărul de angajați în sectorul IT, cu 25.853 de specialiști în 2023, Moldova se clasează pe locul doi în Europa Emergentă ca procent din forța de muncă activă în domeniul TIC, reprezentând 4,4% din totalul populației angajate. Acest indicator evidențiază concentrarea semnificativă de talente în sectorul IT, subliniind potențialul puternic al Moldovei de a susține o creștere sustenabilă în industrie», a declarat Nadejda Hodus, Analist Financiar la MITP.

Implicații Economice
Expansiunea rapidă a sectorului de servicii IT din Moldova nu reprezintă doar o tendință regională, ci devine un motor esențial al creșterii economice naționale. În ultimii cinci ani, PIB-ul Moldovei a înregistrat un avans de 58%, în timp ce exporturile de servicii IT au crescut spectaculos cu 274%. «Acest contrast semnificativ evidențiază rolul central pe care sectorul IT îl are în accelerarea progresului economic al țării. Creșterea impresionantă a exporturilor IT, în paralel cu expansiunea solidă a PIB-ului, subliniază importanța crucială a acestui sector în fundamentarea dezvoltării economice a Moldovei», a explicat Nadejda Hodus, Analist Financiar la MITP.

Poziționarea Strategică a Moldovei și Perspective pentru Viitor
Așadar, într-un context regional marcat de tensiuni geopolitice și provocări fiscale, stabilitatea și creșterea constantă a Republicii Moldova devin atractive pentru investitori și talente calificate. Creșterea substanțială a exporturilor de IT consolidează poziția Moldovei ca un hub emergent de tehnologie și inovație, în linie cu tendințele globale de transformare digitală.

Mai mult, inițiativele strategice ale Guvernului, orientate spre optimizarea mediului de afaceri, dezvoltarea educației și stimularea inovației, joacă un rol esențial în susținerea acestei expansiuni. Menținerea unui focus constant pe aceste direcții va fi vitală pentru ca Moldova să-și păstreze avantajul competitiv pe scena IT globală.

Chișinău, MITP, Moldova Innovation Technology Park

Știri similare

Video

(VIDEO) În Transnistria, doar cu cardul/ Grosu îl compară pe Dodon cu o muscă/ Usatîi: „nu discriminează”

Politică

„Unele momente vin pe neașteptate și îți schimbă drumul”: Igor Zaharov pleacă din funcția de consilier al Maiei Sandu

NM espresso

NM Espresso: Dodon a propus susținerea «planului de pace al lui Trump», Usatîi a răspuns acuzațiilor LGBT, Konstantinov se ascunde în Transnistria?

Marina Ghilien
| 30 decembrie, 2025
08:09

Konstantinov, dat în căutare: continuare

Fostul președinte al Adunării Populare a Găgăuziei, Dmitrii Konstantinov, condamnat la 12 ani de detenție și dat în căutare, se ascunde în Transnistria, a declarat ministra Afacerilor Interne, Daniela Misail-Nichitin. Iar președintele Parlamentului, liderul PAS Igor Grosu, comentând situația, a criticat activitatea organelor de drept, menționând că, având în vedere riscul de evadare, acestea ar fi trebuit să-l «supravegheze mai atent» pe Konstantinov.

Dodon, Trump și Grosu

Liderul Partidului Socialiștilor, Igor Dodon, a propus Parlamentului adoptarea unei rezoluții de susținere a «planului de pace al lui Trump» pentru Ucraina. În opinia lui Dodon, «Chișinăul trebuie să adopte o poziție clară pe fundalul discuțiilor internaționale privind pacea în regiune».

Speakerul Grosu a numit inițiativa socialiștilor «un gest demonstrativ ieftin» și a propus, în schimb, ca Putin să fie îndemnat «să oprească omorurile din Ucraina».

Usatîi despre plângerea LGBT

Între timp, liderul «Partidului Nostru», deputatul Renato Usatîi, comentând acțiunea în instanță intentată de Genderdoc-M împotriva «Partidului Nostru», a respins acuzațiile de incitare la discriminarea comunității LGBT. El a declarat că «ei se plâng tot timpul și încearcă astfel să obțină bani de la partenerii internaționali, prefăcându-se că sunt persecutați sau discriminați».

Deputata Nichita: politică sau sport

Deputata PAS, medaliată olimpică Anastasia Nichita, a recunoscut că îmbinarea sportului de performanță cu activitatea parlamentară s-a dovedit a fi «extrem de dificilă». Ea nu s-a decis încă la ce va renunța: la politică sau la sport. Decizia a promis că o va lua la începutul anului 2026.

Criminalizarea violenței online

În Moldova vor fi înăsprite pedepsele pentru hărțuire, violență și presiune în mediul online. Modificările la Codul penal introduc sancțiuni pentru stalking (urmărire obsesivă și hărțuire) și oferă posibilitatea de a obține prin instanță eliminarea din internet a materialelor ofensatoare. Detalii citiți în articolul «Violența online va deveni infracțiune».

Granturi pentru business

Guvernul a aprobat un program de susținere a mediului de afaceri, cu un buget de 3,68 milioane euro (circa 72,9 milioane de lei), în cadrul căruia cel puțin 24 de companii vor primi granturi pentru implementarea proiectelor de eficiență energetică. Pentru granturi vor fi alocate 1,85 milioane euro (aproximativ 36,6 milioane de lei), fiecare companie având acces la sume de până la 1,5 milioane de lei, ceea ce ar acoperi până la 50% din investițiile preconizate.

Ecologia râurilor Moldovei

În 2026, în Moldova vor fi instalate încă trei sisteme plutitoare de curățare a râurilor. NM a relatat unde vor apărea noile instalații, cum vor funcționa și ce probleme speră autoritățile să rezolve cu ajutorul lor.

Bătaie la Ialoveni: continuare

Anul viitor, în Moldova se planifică lansarea unui serviciu de suport psihologic pentru copiii și familiile aflate în situații dificile. Anunțul a fost făcut de ministra Muncii și Protecției Sociale, Natalia Plugaru, comentând cazul snopirii în bătaie a unei fete de 13 ani de către colegele sale în raionul Ialoveni. Între timp, autoritățile raionale au obligat școala să elaboreze un plan de sprijin și reabilitare pentru victimă.

Bolea, amendat cu 500 de lei

Judecătoria Chișinău l-a amendat cu 500 de lei pe fostul deputat Vasile Bolea pentru «neîndeplinirea obligațiilor de întreținere, educare și instruire a copilului». Totodată, cauza privind violența în familie a fost clasată din lipsa elementelor constitutive ale contravenției.

Agenda zilei, 30 decembrie:

09:00 — Conferință de presă a ministrului Sănătății Emil Ceban;
09:00 — Conferință de presă a ministrului Dezvoltării Economice Eugeniu Osmochescu;
11:00 — Ședința CEC.

NM espresso, top

Știri similare

Politică

Ministrul Justiției rămâne membru de drept în Consiliul Superior al Procurorilor încă 2 ani. Proiect de lege votat în lectură finală

Ana-Maria Dolghii
| 29 decembrie, 2025
21:33

Proiectul de lege cu modificări la legislația din justiție, care prevede inclusiv extinderea perioadei în care ministrul Justiției va fi membru de drept în Consiliul Superior al Procurorilor (CSP), a fost adoptat în lectură finală, în cadrul ședinței plenare din 29 decembrie. Deputatul „Alternativa” Alexandr Stoianoglo a criticat amendamentul privind prelungirea termenului pentru deținerea calității de membru de drept în CSP de către ministrul Justiției, menționând că acesta ar avea drept obiectiv menținerea factorului politic asupra activității Consiliului. Veronica Roșca, deputată PAS și președintă a Comisiei juridice, numiri și imunități, a respins acuzația și a catalogat-o drept „nejustificată”.

Prevederile proiectului de lege

Proiectul de lege, care aparține unui grup de deputați ai formațiunii de guvernământ PAS, prevede că Consiliul Superior al Magistraturii și Consiliul Superior al Procurorilor vor fi incluse în lista autorităților care publică gratuit actele normative în Monitorul Oficial. Totodată, anunțurile despre suplinirea funcțiilor de judecător nu vor mai fi publicate în Monitorul Oficial. Potrivit legislației, acestea se publică în mass-media și pe pagina web a CSM. Inițiativa mai propune actualizarea denumirii Agenției Informaționale de Stat „Moldpres”, care anterior a fost reorganizată. Iar noua denumire a Agenției Informaționale Juridice va fi Agenția Digitalizare în Justiție și Administrare Judecătorească.

Modificările legislative se mai referă la procesul de evaluare externă. Lista subiecților a fost completată cu o categorie nouă – judecătorii din cadrul Colegiului specializat anticorupție al Judecătoriei Chișinău şi candidații la funcția de judecător din cadrul acestui colegiu. De asemenea, s-a propus extinderea termenului-limită pentru evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor până la 31 august 2026.

De asemenea, documentul mai prevede extinderea perioadei de tranziție în care ministrul Justiției exercită calitatea de membru de drept în CSP până la data de 1 ianuarie 2028. Autorii inițiativei legislative argumentează că extinderea temporară a calității de membru de drept a ministrului Justiției este necesară pentru a asigura „stabilitatea” și „predictibilitatea” procesului de reformare a justiției, fiind vorba despre evaluare externă a actorilor din justiție, inclusiv a procurorilor, care se află în desfășurare. În același timp, competențele ministrului Justiției în cadrul CSP au fost îngustate: acesta nu va participa la examinarea contestațiilor împotriva hotărârilor Colegiului de disciplină și etică, precum și la examinarea cauzelor disciplinare împotriva procurorului general.

„Alternativa”: acuzații și amendament respins

În timpul dezbaterilor asupra proiectului de lege, deputatul „Alternativa” Alexandru Stoianoglo a declarat că prelungirea termenului aflării ministrului Justiției în componența Consiliului Superior al Procurorilor ar viza menținerea factorului politic în activitatea CSP.

„Este evident pentru toată lumea că păstrarea ministrului Justiției în Consiliul Superior al Procurorilor menține politicul în activitatea Consiliului Superior al Procurorilor. Deși toată lumea știe că asta contravine și recomandărilor instituțiilor internaționale, și GRECO, și Comisiei de la Veneția, și partenerilor noștri de dezvoltare, chiar acreditat în Chișinău”, a spus el.

Veronica Roșca, deputată PAS și președinta Comisiei juridice, numiri și imunități, care a prezentat proiectul, a calificat acuzația colegului său drept „nejustificată”. „Scopul păstrării ministrului Justiției în Consiliul Superior al Procuraturii pe o perioadă de tranziție de 2 ani de zile, din 2026 până în 2028, a fost argumentat. Este un scop, în primul rând, de a implementa harta teritorială a procuraturii, de a ajuta, și nici într-un fel de a ave un rol de ingerință sau vreun alt aspect care se încearcă a invoca”, a adăugat Roșca.

De asemenea, un alt deputat al fracțiunii „Alternativa”, Ion Chicu, a propus un amendament la proiectul de lege, care prevedea excluderea ministrului Justiției din cadrul CSP. Amendamentul nu a întrunit însă suficiente voturi pentru a fi inclus în inițiativa legislativă.

Proiectul de lege a fost votat în lectură finală de 54 de deputați.

Modificările legislative adoptate vor intra în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial.

Alexandr Stoianoglo, csp, ministrul justiției, proiect de lege, top

Știri similare

Viață

Cei patru moldoveni blocați în Munții Făgăraș – evacuați. Cum se simt

Ana-Maria Dolghii
| 29 decembrie, 2025
19:14

Cei patru moldoveni blocați în Muntele Făgăraș din România au fost evacuați. Anunțul a fost făcut pe 29 decembrie de Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova, care a precizat că persoanele nu au avut de suferit.

„Potrivit informațiilor oferite de către ambasada Republicii Moldova la București, intervenția echipei de salvare a fost finalizată cu succes. Cei patru cetățeni ai Republicii Moldova au fost preluați de salvatori și conduși la automobilul cu care se deplasau. Aceștia nu au avut de suferit și sunt în stare bună”, a transmis MAE.

Amintim că, pe 28 decembrie, un grup de patru persoane din Republica Moldova au rămas blocați în Refugiul Călțun din Munții Făgăraș. Salvamont Argeș a transmis că nu s-a putut interveni pentru a-i evacua în aceiași zi, din cauza unei avertizări meteo de cod roșu de vreme extremă. O echipă de salvatori montani a demarat operațiunea de evacuare în dimineața de 29 decembrie.

evacuare, moldoveni, Munții Făgăraș, top

Știri similare

Politică

Parlamentul a adoptat bugetul de stat pentru 2026 după dezbateri aprinse. Majoritatea amendamentelor opoziției respinse

Dumitru Petruleac
| 29 decembrie, 2025
17:35

Parlamentul a votat în lectura a doua proiectul legii bugetului de stat pentru anul 2026, în ședința din 29 decembrie. Documentul a fost votat de 54 de deputați ai majorității PAS, după o serie de dezbateri între partidul de guvernare și opoziție. Reprezentanții majorității parlamentare au susținut că majoritatea amendamentelor propuse de opoziție ar fi dus la „triplarea” deficitului bugetar, în timp ce opoziția a acuzat guvernarea de gestionarea ineficientă a fondurilor publice și de ignorarea problemelor sociale și economice.

Critici privind datoria publică și cheltuielile instituționale

Fostul prim-ministru și deputat al Blocului Alternativa, Ion Chicu, a atras atenția asupra creșterii accentuate a costurilor de deservire a datoriei de stat. Potrivit acestuia, în bugetul pentru anul 2026 sunt prevăzute aproximativ 6,2 miliarde de lei doar pentru plata dobânzilor, ceea ce ar reprezenta un risc major pentru sustenabilitatea finanțelor publice.

Ion Chicu a subliniat că aceste cheltuieli vor fi de aproape trei ori mai mari decât fondul rutier și de trei ori mai mari decât fondul de subvenționare a agriculturii.

„Serviciul datoriei de stat crește față de 2025 cu circa două miliarde de lei. Asta înseamnă că, peste doi ani, vom plăti doar pe dobânzi echivalentul bugetului municipiului Chișinău. Majorăm deficitul prin cheltuieli care ne vor aduce, în timp, la situația în care pe dobânzi vom plăti patru sau cinci miliarde, adică un buget întreg al Chișinăului”, a declarat deputatul.

Totodată, Chicu a criticat majorarea cheltuielilor pentru instituțiile publice într-un context bugetar dificil și a propus limitarea acestora.

„Dacă anul 2026 este atât de greu, de ce este absolut necesar să majorăm bugetul Parlamentului cu 12 milioane de lei, al Cancelariei de Stat cu 320, al Avocatului Poporului, al Curții Constituționale, al Curții de Conturi? Haideți să acționăm solidar cu oameni, oameni buni, învățători. 2026 e greu, nu vă putem da nici 4%, dar hai să arătăm că suntem solidari și nu ne luăm nici nouă”, a adăugat acesta.

Agricultură și amendamente ignorate

Deputatul Partidului „Democrația Acasă”, Sergiu Stefanco, a criticat modul în care sunt examinate amendamentele opoziției, menționând că inclusiv cele care au primit aviz pozitiv din partea Guvernului sunt respinse de majoritatea parlamentară.

Potrivit lui, procedura de votare a devenit una formală, fără o analiză reală a propunerilor. Stefanco a propus ca cele 628 de milioane de lei prevăzute în proiect pentru măsuri de creștere economică să fie redirecționate către achitarea datoriilor din fondul de subvenționare a agriculturii, estimate la 2,3 miliarde de lei.

„Văd că sunt amendamente cu avizul pozitiv al Guvernului, dar nu se votează. Puteți face multe amendamente dar tot degeaba. Eu v-aș recomanda dumneavoastră, înainte de a vota legile care le votați, să le consultați așa cum scrie în lege”, a spus parlamentarul.

Propunerile opoziției

Fracțiunea PSRM a înaintat mai multe amendamente, printre care acordarea unui ajutor forfetar de 5.000 de lei în caz de deces, 3.000 de lei pentru elevi, 10.000 de lei anual pentru familiile numeroase și 100.000 de lei pentru veteranii celui de-al Doilea Război Mondial. De asemenea, socialiștii au solicitat alocarea anuală a 200 de milioane de lei pentru programe de prevenire și tratament al dependenței de droguri.

Fracțiunea Partidului Nostru a propus amendamente ce vizează investiții în mai multe localități, inclusiv municipiul Bălți și orașele Glodeni și Drochia. Printre acestea se numără alocarea a 10 milioane de lei pentru reconstrucția unei tabere de copii din Bălți, 15 milioane de lei pentru reparația capitală a unei grădinițe, 40 de milioane de lei pentru infrastructură și majorarea Fondului Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural de la 2,3 la 4,3 miliarde de lei.

Partidul Mișcarea Alternativa Națională (MAN) a înaintat amendamente axate pe proiecte de investiții în municipiul Chișinău, inclusiv două miliarde de lei pentru reabilitarea curților de bloc, două miliarde de lei pentru centura de siguranță a capitalei, un miliard de lei pentru executarea hotărârilor judecătorești privind locuințele, precum și fonduri pentru reabilitarea unor instituții culturale și educaționale.

Replica PAS: „Amendamentele opoziției ar tripla deficitul”

În replică, președintele Comisiei economie, buget și finanțe, deputatul PAS Radu Marian, a respins acuzațiile opoziției și a declarat că amendamentele propuse ar fi majorat cheltuielile bugetare cu aproximativ 46 de miliarde de lei.

„Ceea ce e foarte interesant, că voi toți în opoziție vorbiți de deficit, dar, repet, 46 de miliarde lei amendamente, triplarea deficitului într-un an.Dincolo de costul de servire a datorii, noi avem peste 12 miliarde lei cheltuieli capitale. Și multe alte lucruri și investiții pe care o să le facem în anul 2026. Și atunci când vorbiți de responsabilitate, vă rog, uitați-vă în oglindă”, a subliniat deputatul.

***

Pentru lectura a doua, au fost înregistrate 81 de amendamente care presupuneau cheltuieli suplimentare, însă doar o parte dintre acestea au fost acceptate.

Printre amendamentele aprobate din partea opoziției se numără cel înaintat de deputatul Vladimir Odnostalco, care prevede majorarea cu 15 milioane de lei a alocațiilor pentru compensarea cheltuielilor de transport ale persoanelor cu dizabilități. De asemenea, a fost acceptat amendamentul deputatei Olga Ursu, ce vizează alocarea a cinci milioane de lei pentru renovarea Arcului de Triumf din Chișinău, precum și amendamentul deputatului Vlad Batrîncea privind alocarea a trei milioane de lei pentru dotarea întreprinderilor silvice cu sisteme de drone.

Conform proiectului adoptat, bugetul de stat pentru anul 2026 prevede venituri de 79,67 miliarde de lei și cheltuieli de peste 100,57 miliarde de lei, ceea ce va genera un deficit bugetar de 20,9 miliarde de lei, care urmează să fie acoperit din surse interne și externe de finanțare.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Chișinău, Moldova, top

Știri similare

Justiție

Chișinăul a recepționat notificarea privind mandatul de arest internațional pe numele lui Filat. Ce urmează

Ana-Maria Dolghii
| 29 decembrie, 2025
17:10

Autoritățile Republicii Moldova au recepționat notificarea privind mandatul de arestare internațional emis pe numele ex-premierului Vlad Filat, condamnat recent la 2 ani de închisoare în Franța. Precizarea a fost făcută de ministrul Justiției, Vladislav Cojuhari, în cadrul unor declarații de presă.

Vladislav Cojuhari a menționat că autoritățile Republicii Moldova au recepționat notificarea privind mandatul de arestare internațional pe numele lui Vlad Filat pe 27 decembrie. „Astăzi s-a făcut confirmarea recepționării. Mai departe se întreprind deja măsurile operaționale, care cumva depășesc Ministerul Justiției”, a adăugat el.

Oficialul a mai menționat că următoarea etapă presupune transmiterea de către autoritatea competentă din Franța a unei hotărâri definitive de condamnare și cererea de executare.

„Hotărârile străine penale definitive pot fi remise statului unde a fost localizată persoana și cu cererea de executare a acesteia. Mai pe scurt vorbind, autoritatea competentă, în cazul respectiv Republica Franceză, poate remite acea cerere însoțită de o hotărâre definitivă către Republica Moldova. În cazul nostru – Ministerul Justiției, care la rândul său, după ce verifică corespunderea cu toate segmentele pe normativ, pe toate convențiile internaționale, o remite instanței de judecată abilitate, care se va expune asupra executării acesteia”, a spus Cojuhari.

Amintim că, pe 8 decembrie, Tribunalul corecțional din Paris l-a condamnat pe Vlad Filat la 2 ani de închisoare într-un dosar de corupție. Instanța a constatat că Filat ar fi fost implicat într-un mecanism de spălare de bani legat de mituirea unui funcționar public străin. Conform anchetatorilor, în anii 2012 și 2014, el și fosta sa soție ar fi achiziționat mai multe proprietăți imobiliare în Franța, în special în regiunea Haute-Savoie, prin intermediul unor companii și al unui interpus, folosind fonduri provenite de la o companie canadiană. Aceasta obținuse, în 2011, contractul de gestionare a Loteriei Naționale a Republicii Moldova, pe perioada în care Filat era prim-ministru.

Politicianul a calificat sentința ca fiind „motivată politic” și „puternic influențată din Republica Moldova”.

Pe 26 decembrie, Biroul Central Internațional INTERPOL Paris a emis un mandat de arestare internațional pe numele fostului prim-ministru. O zi mai târziu, Filat a scris pe Facebook că este „pe loc” și că „nu se eschivează”. Totodată, el a spus că a contestat decizia judecătorească și că până la epuizarea tuturor căilor de atac, cauza penală „nu poate” fi transmisă autorităților Republicii Moldova pentru executare.