În ultimii ani, Republica Moldova s-a afirmat ca o «oază» unică pentru industria IT din regiune. Această poziționare devine tot mai evidentă pe măsură ce antreprenorii din țările vecine, afectați de crize precum războaie, conflicte militare și modificări ale politicilor fiscale, își orientează afacerile către piața moldovenească. O analiză detaliată a sectorului IT din Moldova scoate în evidență potențialul său semnificativ de creștere și contribuția esențială la dezvoltarea economiei naționale.
Această analiză editorială, semnată de Nadejda Hodus, Analist Financiar la Moldova Innovation Technology Park (MITP), explorează dinamica în continuă evoluție a sectorului IT din Republica Moldova. Cele mai recente statistici au fost prezentate la SUM IT UP #6: Global Connect, organizat de MITP pe 17 septembrie.
Creștere Excepțională a Exporturilor de Servicii IT
În ultimii cinci ani, Republica Moldova a înregistrat cele mai rapide rate de creștere a exporturilor de servicii IT din întreaga regiune, depășind țări precum România, Ucraina, Estonia și Letonia. În 2023, volumul exporturilor de servicii IT a ajuns la 580 de milioane de dolari, marcând o creștere impresionantă de patru ori față de nivelul din 2018. Spre comparație, Estonia, un important jucător în sectorul IT, a înregistrat o creștere de 3,4 ori în aceeași perioadă. Această performanță subliniază ascensiunea rapidă a Moldovei în peisajul regional al tehnologiei. «Deși suntem cea mai mică țară din regiune în ceea ce privește numărul de angajați în sectorul IT, cu 25.853 de specialiști în 2023, Moldova se clasează pe locul doi în Europa Emergentă ca procent din forța de muncă activă în domeniul TIC, reprezentând 4,4% din totalul populației angajate. Acest indicator evidențiază concentrarea semnificativă de talente în sectorul IT, subliniind potențialul puternic al Moldovei de a susține o creștere sustenabilă în industrie», a declarat Nadejda Hodus, Analist Financiar la MITP.
Implicații Economice
Expansiunea rapidă a sectorului de servicii IT din Moldova nu reprezintă doar o tendință regională, ci devine un motor esențial al creșterii economice naționale. În ultimii cinci ani, PIB-ul Moldovei a înregistrat un avans de 58%, în timp ce exporturile de servicii IT au crescut spectaculos cu 274%. «Acest contrast semnificativ evidențiază rolul central pe care sectorul IT îl are în accelerarea progresului economic al țării. Creșterea impresionantă a exporturilor IT, în paralel cu expansiunea solidă a PIB-ului, subliniază importanța crucială a acestui sector în fundamentarea dezvoltării economice a Moldovei», a explicat Nadejda Hodus, Analist Financiar la MITP.
Poziționarea Strategică a Moldovei și Perspective pentru Viitor Așadar, într-un context regional marcat de tensiuni geopolitice și provocări fiscale, stabilitatea și creșterea constantă a Republicii Moldova devin atractive pentru investitori și talente calificate. Creșterea substanțială a exporturilor de IT consolidează poziția Moldovei ca un hub emergent de tehnologie și inovație, în linie cu tendințele globale de transformare digitală.
Mai mult, inițiativele strategice ale Guvernului, orientate spre optimizarea mediului de afaceri, dezvoltarea educației și stimularea inovației, joacă un rol esențial în susținerea acestei expansiuni. Menținerea unui focus constant pe aceste direcții va fi vitală pentru ca Moldova să-și păstreze avantajul competitiv pe scena IT globală.
Un post moldovenesc de televiziune online, Moldova24 (MD24), recent creat și prezentat drept o platformă independentă din Republica Moldova, este direct legat de infrastructura media afiliată statului rus. Găzduit în Rusia și conectat la entități finanțate de Kremlin, precum RT și TV Novosti, MD24 operează o rețea de cel puțin șaisprezece domenii-clonă și conturi de social media coordonate pentru a evita controlul autorităților și a promova narațiuni pro-Kremlin.
În iulie 2024, cu doar trei luni înainte de alegerile prezidențiale și referendumul privind aderarea la Uniunea Europeană (UE), a fost înregistrat un nou radiodifuzor online, Moldova24 (MD24), care a început să emită non-stop din Moscova. Fondatorii MD24 nu au fost identificați public, iar Șor nu și-a revendicat oficial apartenența la proiect. Totuși, direcția editorială a canalului sugerează că acesta funcționează ca o extensie neoficială a rețelei media controlate de Șor, folosind anonimatul pentru a-și ascunde implicarea în operațiuni coordonate de influență.
Această investigație cartografiază ecosistemul care susține MD24, urmărește infrastructura digitală a canalului și analizează modul în care actorii pro-Kremlin afiliați lui Șor exploatează adăposturile digitale rusești și platformele online pentru a influența spațiul informațional fragil al Republicii Moldova.
Despre MD24
Crearea MD24 a marcat o schimbare strategică în tacticile informaționale ale rețelei Șor. Spre deosebire de posturile TV anterior interzise, care emiteau prin rețelele naționale de cablu, MD24 funcționează exclusiv online, ceea ce îi permite să ocolească reglementările naționale privind difuzarea și mecanismele de moderare a conținutului. Platforma găzduiește un flux constant de conținut politic, transmisii live, talk-show-uri și materiale preînregistrate, promovând mesaje care reflectă în mare măsură punctele de vedere ale propagandei pro-Kremlin și care discreditează conducerea pro-europeană a Republicii Moldova. Narațiunile promovate de MD24 urmăresc să submineze încrederea în instituțiile democratice ale țării, să slăbească sprijinul public pentru cooperarea cu UE, NATO și să deturneze parcursul de integrare europeană.
MD24 și-a construit o prezență semnificativă în mediul online. Potrivit informațiilor de pe site-ul propriu, canalul activează pe mai multe platforme de social media, inclusiv TikTok, Telegram, Instagram și YouTube, toate lucrând în coordonare pentru a disemina și amplifica narațiuni pro-Kremlin.
Canalul exploatează crizele interne și încearcă să manipuleze opinia publică. De exemplu, MD24 a fost extrem de activ în timpul crizei energetice care a afectat Republica Moldova la începutul anului 2025, in mod special regiunea transnistreană. Între 1 ianuarie și 24 februarie, pagina de TikTok a MD24 a publicat 929 de videoclipuri, care au acumulat peste 17 milioane de vizualizări, un volum de postări ce sugerează o strategie deliberată de saturare a rețelelor sociale cu conținut politic și de maximizare a impactului asupra publicului. Majoritatea acestor videoclipuri s-au concentrat pe criza energetică, o temă recurentă în campaniile de dezinformare ale Rusiei. Conținutul promova în mod covârșitor comentarii din partea unor figuri pro-ruse, consolidând narațiuni care dădeau vina pe Occident, guvernul moldovean sau Ucraina pentru dificultățile economice ale țării. Manipularea emoțională era o tactică centrală, cu videoclipuri însoțite de muzică dramatică, titluri senzaționaliste și secvențe video montate selectiv, menite să alimenteze nemulțumirea publică și să erodeze încrederea în conducerea Republicii Moldova.
Captură de ecran care evidențiază activitatea și impactul contului TikTok al MD24 în perioada 1 ianuarie – 24 februarie 2025. (Sursa: DFRLab, via Exolyt)
La momentul publicării acestei investigații, contul de TikTok al MD24, care adunase peste 53.000 de urmăritori, nu mai era accesibil, ceea ce indică faptul că ar fi putut fi suspendat sau șters. Pe 25 aprilie 2025 a apărut un nou canal TikTok al MD24, care, în primele zece zile de activitate, a publicat 176 de videoclipuri. Cu toate acestea, noul cont s-a confruntat cu dificultăți în a-și recâștiga audiența, având doar 49 de urmăritori la momentul redactării acestui material. Canalul de YouTube al postului nu mai este nici el disponibil. Singurele conturi care rămâneau active la data redactării erau cele de pe Instagram – cu 1.814 postări video și 1.700 de urmăritori – și Telegram, unde erau găzduite peste 3.000 de videoclipuri și mai mult de 10.000 de abonați.
Infrastructura digitală a MD24
Analiza tehnică a indicat că infrastructura MD24 este profund integrată în ecosistemul digital al Rusiei, atât găzduirea, cât și înregistrarea domeniului fiind legate de furnizori de servicii ruși. Adresa IP 91.218.228.51, asociată în prezent cu MD24, este găzduită de rețeaua Ihc.ru – un furnizor de internet din Rusia frecvent utilizat de publicații media aliniate Kremlinului și de site-uri proxy.
Pe parcursul investigației, am identificat o strategie de tip multi-domeniu adoptată de operatorii din spatele MD24. În loc să se bazeze pe un singur domeniu, platforma funcționează printr-o rețea de cel puțin șaisprezece site-uri clone. Proliferarea acestor domenii indică o intenție clară de a ocoli restricțiile și eventualele închideri. În cazul în care un domeniu este blocat de autorități sau furnizori de servicii, celelalte pot fi activate pentru a asigura accesul continuu la conținut și distribuirea acestuia fără întreruperi.
Pentru a evidenția caracterul centralizat al operațiunii, site-urile clone folosesc același cod Google Analytics (G-1F9WVPBDS6) și același ID Google Tag Manager (GTM-MNPJQVSF). Această suprapunere indică în mod clar că domeniile nu sunt operate independent, ci sunt gestionate printr-o infrastructură unificată, cel mai probabil de către aceeași echipă sau entitate care coordonează conținutul și partea tehnică.
Un alt domeniu relevant, jtf-ilan.com (Just the Facts: Ilan Shor), împarte aceeași adresă IP cu MD24. Site-ul pare să fi fost creat special pentru a construi și promova imaginea lui Ilan Șor la nivel internațional. Înregistrat pe 11 noiembrie 2023, cu dată inițială de expirare pe 10 octombrie 2024, domeniul a fost actualizat ultima dată în aprilie 2025, când perioada de valabilitate a fost extinsă până la 10 octombrie 2025. Deși site-ul nu era accesibil la momentul redactării, DFRLab a analizat conținutul acestuia folosind capturi arhivate din Wayback Machine.
Potrivit ultimei capturi disponibile, din 4 octombrie 2024, site-ul îl prezintă pe Șor drept o victimă a represiunii politice în Moldova, susținând că guvernul ar fi lansat o „campanie amplă de represalii” pentru a-i bloca participarea la alegerile viitoare. Acesta este un exemplu clasic al narațiunii privind „opoziția persecutată” – o tactică de dezinformare utilizată frecvent de actorii afiliați Kremlinului pentru a submina instituțiile democratice, portretizând indivizii sancționați ca victime ale unei nedreptăți politice.
Pentru a-și conferi credibilitate, site-ul include citate ale unor personalități și instituții internaționale, adesea prezentate selectiv, într-un mod care sugerează susținere largă pentru Ilan Șor. Printre cei menționați se numără Ryszard Henryk Czarnecki, fost membru al Parlamentului European din partea partidului Lege și Justiție din Polonia. Czarnecki are un trecut controversat, fiind implicat în acuzații de corupție și înlăturat din funcția de vicepreședinte al Parlamentului European pentru „abateri grave”, după ce a insultat-o pe colega sa Róża Thun. DFRLab a relatat anterior despre modul în care figuri politice partizane, precum Czarnecki, au fost folosite pentru a oferi legitimitate unor alegeri contestate în Georgia, prezentându-se ca observatori internaționali.
Legături cu presa de stat rusă
MD24 face parte dintr-o infrastructură digitală mai largă, asociată ecosistemului media controlat de statul rus. Adresa IP pe care este găzduit site-ul MD24, 91.218.228.51, găzduiește și un grup de domenii conectate la RT (Russia Today) și proiectele sale afiliate, inclusiv putinspeaks-rt.com, rtdoc.tv, rtred.online și msimonyan.ru.
DFRLab a remarcat, de asemenea, prezența domeniului navalny.lol pe același server – un site de parodie creat pentru a batjocori liderul opoziției ruse Alexei Navalnîi. Platforma pretindea că oferă „investigații la comandă” și imita tacticile folosite de regimul rus pentru a discredita vocile critice prin dezinformare și campanii de denigrare.
Alte domenii care împart aceeași adresă IP includ Gateway to Russia (gw2ru.com), o versiune rebranduită a platformei Russia Beyond, anunțată oficial pe 23 decembrie 2024. Operată de TV Novosti – aceeași entitate de stat care gestionează Russia Today – și finanțată de Ministerul rus al Dezvoltării Digitale, Comunicațiilor și Mass-Mediei, Gateway to Russia promovează narațiuni de tip soft power, menite să modeleze imaginea internațională a Rusiei. Site-ul include subdomenii multilingve orientate spre audiențe din Spania (es.gw2ru.com), Franța (fr.gw2ru.com), Croația (hr.gw2ru.com), Italia (it.gw2ru.com), Japonia (jp.gw2ru.com) și Macedonia (mk.gw2ru.com), sugerând o campanie de propagandă coordonată la nivel internațional.
De asemenea, MD24 operează și prin subdomeniul md24.b37m.ru, parte a domeniului b37m.ru, înregistrat de TV Novosti, organizatie care detine Russia Today,Russia Beyond și Gateway to Russia, consolidând și mai mult legăturile cu infrastructura media de stat a Kremlinului.
Pagina de autentificare md24.b37m.ru, marcată cu sigla MD24, conține câmpuri pentru e-mail și parolă, indicând existența unui portal de acces dedicat. Utilizarea acestui subdomeniu depășește o simplă coincidență de infrastructură. Ea evidențiază o legătură operațională profundă între MD24 și aparatul global de propagandă al Kremlinului.
Rețea globală de propagandă
În cadrul setului de date analizat de DFRLab și asociat adresei IP a MD24 – 91.218.228.51 – au fost identificate și alte platforme concepute pentru a viza audiențe internaționale cu propagandă pro-rusă și pentru a influența discursul politic local. Una dintre aceste platforme este rețeaua “Kanzlerdaddy” (Tăticul Cancelarului) – o operațiune de propagandă rusească adresată publicului german.
Rețeaua este activă pe mai multe platforme: un site dedicat (kanzlerdaddy.ru), două canale de Telegram (unul în limba rusă și unul în limba germană), precum și conturi pe TikTok și VKontakte. Strategia de conținut se bazează pe o combinație de satiră, dezinformare și relatări trunchiate despre probleme sociale și politice din Germania. Prin exploatarea temelor emoționale și polarizante – adesea prin umor, meme și materiale video editate – Kanzlerdaddy urmărește să submineze încrederea în instituțiile germane, să ridiculizeze liderii occidentali și să promoveze narațiuni aliniate intereselor Kremlinului.
Site-ul ahilesva.info reprezintă un alt exemplu de platformă concepută pentru a viza audiențe străine cu propagandă pro-rusă. Funcționând sub brandul “¡Ahí les Va!” – site-ul face parte din ecosistemul media controlat de statul rus, fiind administrat de TV Novosti. Proiectat special pentru publicul din America Latină, Ahí les Va folosește satira, narațiunile încărcate emoțional și cadrele anti-occidentale pentru a promova punctele de vedere aliniate cu Kremlinul.
Asemenea rețelei Kanzlerdaddy, platforma are o prezență puternică pe Telegram, TikTok și alte rețele sociale, folosind limbaj local și mesaje adaptate cultural pentru a insera dezinformarea în formate familiare și ușor de distribuit. Împreună, aceste platforme evidențiază un efort coordonat de extindere a influenței Rusiei prin operațiuni de conținut țintit, multilingv, adaptat la contexte regionale diverse.
Concluzie
În ciuda eforturilor continue ale Republicii Moldova de a-și proteja spațiul informațional, operațiunile de influență rusești au devenit tot mai adaptabile și reziliente. Investigația privind MD24 scoate la iveală strategia actorilor afiliați Kremlinului de a ocoli restricțiile naționale și de a menține un flux constant de dezinformare. Prin găzduirea pe servere rusești și utilizarea unei rețele coordonate de domenii-clone, MD24 demonstrează cum propaganda pro-rusă poate persista, se poate rebrandui și poate evita măsurile de blocare, subminând controlul autorităților și erodând încrederea publică.
Integrarea profundă a canalului MD24 în infrastructura digitală partajată cu entități finanțate de statul rus, precum RT și TV Novosti, confirmă că nu este vorba despre o inițiativă mediatică izolată, ci despre o componentă a unei campanii de influență mai ample, susținută de stat. MD24 funcționează, în esență, ca o enclavă digitală protejată de Kremlin, orientată spre publicul din Republica Moldova, cu scopul de a destabiliza instituțiile democratice ale țării și de a deturna parcursul său pro-european.
Penetrarea infrastructurii digitale ruse în platformele media din Moldova reprezintă o vulnerabilitate strategică majoră, cu atât mai critică în contextul apropiatelor alegeri parlamentare.
Ministrul Mediului, Sergiu Lazarencu, a efectuat pe 3 iunie o vizită în raionul Ialoveni, pentru a evalua progresul lucrărilor de decolmatare a râului Botna. Intervențiile actuale se desfășoară pe un tronson de 23 km, care trece prin 6 localități din raion: Costești, Pojăreni, Bardar, Ruseștii Noi, Văsieni și Ulmu.
Potrivit Ministerului Mediului, proiectul are ca scop reducerea riscului de inundații, îmbunătățirea scurgerii apelor și revitalizarea ecosistemelor locale. După finalizarea lucrărilor de decolmatare, pe marginea râului vor fi plantate perdele forestiere de protecție, contribuind astfel la stabilizarea malurilor și la crearea de habitate pentru fauna locală.
În paralel se desfășoară lucrări de decolmatare a râului Botna și în raionul Căușeni, pe o distanță de 21 km, de la satul Cîrnățeni până la satul Zaim.
Până la sfârșitul anului curent, Administrația Națională „Apele Moldovei” va demara o nouă etapă a proiectului, ce prevede curățarea sectorului de râu dintre satele Costești și Răzeni, pe o porțiune de 12 km, iar ultima etapă presupune decolmatarea celui mai lung tronson de la Răzeni până în s. Zaim, pe o porțiune de 45 km.
Urmare a implementării întreg proiectului vor fi decomandat 110 km din râul Botna.
Șeful Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova, Janis Mazeiks, a transmis un mesaj de condoleanțe în urma decesului compozitorului Eugen Doga, pe care l-a descris drept „o legendă a Republicii Moldova și unul dintre cei mai prețuiți compozitori ai Europei”.
„Melodiile lui Eugen Doga vor rămâne pentru totdeauna parte a sufletului Moldovei și a patrimoniului cultural al Europei. Iar el va rămâne mereu în amintirile mele despre Moldova. Condoleanțe familiei sale și celor apropiați. Să le fie consolare moștenirea pe care maestrul a lăsat-o în urma sa, o moștenire care va continua să inspire generații”, a scris Janis Mazeiks pe rețelele de socializare.
Marele compozitor Eugen Doga s-a stins din viață pe 3 iunie, la vârsta de 88 de ani. Ministerul Culturii a confirmat decesul printr-un necrolog publicat pe rețelele sociale.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Trei bărbați, cu vârste de 39, 34 și, respectiv, 24 de ani, au fost trimiși în judecată, fiind acuzați de comiterea unui omor cu „deosebită cruzime”. Fapta ar fi avut loc în iunie 2024, iar corpul victimei a fost descoperit trei luni mai târziu.
Potrivit Procuraturii, în luna iunie a anului trecut, într-o casă nelocuibilă din orașul Cimișlia, în urma consumului de băuturi alcoolice, cei trei „l-ar fi maltratat și bătut pe un amic de pahar”, în vârstă de 49 de ani. Victima a suferit multiple leziuni corporale și „ar fi fost lăsată să zacă timp de mai multe zile, până când a decedat”. Ulterior, „făptuitorii ar fi transportat corpul neînsuflețit într-o pădure, încercând să ascundă urmele infracțiunii”.
Cadavrul a fost descoperit în septembrie 2024, după ce vecinii au semnalat un miros persistent și specific provenind din direcția pădurii. Poliția a fost alertată, iar în urma măsurilor întreprinse, a fost identificat cadavrul victimei.
Doi dintre suspecți au fost reținuți imediat, în timp ce al treilea a părăsit domiciliul și a fost găsit abia după o lună de căutări, fiind plasat în arest preventiv.
Niciunul dintre cei trei învinuiți nu și-a recunoscut vinovăția în timpul urmăririi penale. Se menționează că aceștia nu sunt la prima abatere de la lege, unul dintre ei fiind eliberat din detenție chiar în anul 2024.
Dacă vor fi găsiți vinovați de săvârșirea omorului, cei trei bărbați riscă pedepse cu închisoarea de la 15 la 20 de ani sau chiar detențiune pe viață.
Avocații bașcanului Găgăuziei, Evghenia Guțul, și șefei oficiului principal al ex-Partidului „ȘOR”, Svetlana Popan, au solicitat trimiterea unei sesizări la Curtea Constituțională pentru verificarea constituționalității articolului penal în baza căruia sunt judecate cele două inculpate. O solicitare în acest sens a fost înaintată instanței la ședința de judecată din 3 iunie.
Este vorba despre punctul 5 al articolului 181² din Codul Penal, conform căruia acceptarea conștientă de către un partid politic sau un concurent electoral a finanțării din partea unui grup infracțional organizat sau a unei organizații criminale se pedepsește cu amendă de la 850 la 1 350 de unități convenționale (42 500–67 500 de lei) sau cu închisoare de la 1 la 6 ani, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita anumite activități pe o perioadă de la 2 la 5 ani.
Avocatul Sergiu Moraru a motivat această cerere prin faptul că articolul menționat din Codul Penal nu prevede o sumă minimă pe care trebuie să o primească o persoană de la un grup infracțional organizat pentru ca aceasta să poată fi acuzată în baza acestui articol. „Rezultă că, chiar și în cazul primirii a doar 20 de lei, această lege poate fi aplicată”, a spus el.
Esența cererii avocaților constă în faptul că lipsa unui prag minim al sumei face aplicarea acestui articol din lege neclară. Aceasta, în opinia avocaților, poate constitui temei pentru declararea articolului ca fiind neconstituțional.
La rândul său, procurorul Cristina Gladcov a declarat că cererea avocaților ar trebui respinsă, întrucât Curtea Constituțională a examinat deja o solicitare similară și a emis o decizie în februarie anul acesta, declarând articolul constituțional. Potrivit ei, Înalta Curte a precizat clar că norma poate fi flexibilă, iar instanța are dreptul să stabilească singură limitele aplicării acesteia.
Avocații au cerut, de asemenea, efectuarea unei expertize a calculelor pe baza cărora procurorii au stabilit suma incriminată inculpatelor. Ei indică faptul că, pe parcursul procesului, apărătorii au descoperit în repetate rânduri erori și inexactități în calculele acuzării, care în unele cazuri ar fi putut ajunge până la 600 000 de lei.
Și în acest caz, procurorul a calificat solicitarea avocaților drept „neîntemeiată”. Mai mult, ea a transmis avocaților și instanței calculele corectate și a menționat că legislația permite acuzării să modifice sumele incriminate sau calculele, atâta timp cât acest lucru nu agravează învinuirea.
Instanța a acceptat cererile pentru examinare și va anunța decizia sa în cadrul următoarei ședințe, programată pentru 6 iunie.
Precizăm că, în aprilie 2024, Procuratura Anticorupție (PA) a anunțat că a finalizat urmărirea penală și a trimis în instanță cauza împotriva guvernatoarei Găgăuziei, Evghenia Guțul. Potrivit PA, Evghenia Guțul, activând în cadrul Departamentului de monitorizare, planificare și control al ex-Partidului „ȘOR”, a introdus sistematic bani de contrabandă în Moldova, preponderent din Rusia, în perioada 2019-2022. De asemenea, Evghenia Guțul este învinuită că a coordonat activitatea unor Oficii Teritoriale ale ex-Partidului „ȘOR”, fiind responsabilă de verificarea, confirmarea listelor și remunerarea participanților la protestele organizate la Chișinău de fosta formațiune. Astfel, prin această activitate Guțul a acceptat finanțarea ex-partidului din partea unei grupări criminale organizate cu 42,4 milioane de lei.
Acuzații similare au fost înaintate și împotriva șefei oficiului principal al ex-Partidului „ȘOR”, Svetlana Popan. Potrivit actului de acuzare, în perioada septembrie-noiembrie 2022, aceasta a acceptat cu bună știință 9,7 milioane de lei de la o grupare criminală organizată. Mijloacele financiare au fost utilizate pentru a achita protestatarii ex-partidului, precum și salarii necontabilizate (în plicuri) membrilor de oficii teritoriale.
