Tudor Mardei | NewsMaker

Moldova, încă vulnerabilă în fața dronelor și rachetelor rusești? Recean: avem nevoie de miliarde de euro ca să le putem detecta

Radarul primit de Moldova din Franța, la sfârșitul anului trecut, nu poate detecta dronele de tip Shahed, fragmentele căreia au căzut zilele trecute pe teritoriul țării. Declarația a fost făcută de prim-ministrul Dorin Recean pe 14 februarie, în cadrul unei conferințe de presă. Șeful Cabinetului de miniștri susține că pentru a putea detecta în timp util toate tipurile de drone și rachete, care zboară la diferite altitudini, Moldova are nevoie de „câteva miliarde de euro”. Oficialul a precizat că țara noastră nu are acești bani, deocamdată.

Recean susține că primul obiectiv al guvernării în domeniul apărării anti-aeriene este de a dezvolta capacitatea de detectare a tuturor dronelor și rachetelor, indiferent de altitudinea la care acestea zboară. Ulterior, spune premierul, va fi construită capacitatea de apărare anti-aeriană.

„Am început cu prima fază în măsura mijloacelor financiare pe care ni le putem permite, cu ajutorul partenerilor din Vest. Obiectivul este să avem un sistem care acoperă total necesitățile de identificare la timp a acestor rachete, drone, etc, ca la prima etapă să putem preîntâmpina la timp cetățenii despre pericol pentru evacuare. Următoarea etapă de investiții va fi pentru a avea capacitatea de a putea doborî aceste fie rachete, fie drone”, a declarat Dorin Recean.

Premierul susține că în prezent, grație radarului pe care țara noastră la obținut din Franța la sfârșitul anului trecut, estimat la 14 milioane de euro, echivalentul a circa 270 de milioane de lei, „putem vedea din timp o anumită categorie de rachete și drone”. Este vorba doar de cele care zboară de la o altitudine de la 2 mii de metri în sus.

„Pentru ca să putem să avem o acoperire totală și pentru rachete de diferite tipuri, dar și drone care zboară la diferite altitudini, avem nevoie de o investiție de câteva miliarde de euro. Acest lucru nu este posibil să o facem din resursele noastre, corespunzător trebuie să avem o colaborare și să acționăm împreună cu prietenii noștri”, a mai declarat Dorin Recean.

Întrebat dacă radarul din Franța poate detecta dronele Shahed, de tipul celei fragmentele căreia au căzut recent pe teritoriul Republicii Moldova, premierul a spus: „Cu părere de rău, nu”.

Prim-ministrul a fost întrebat și când Moldova ar putea achiziționa un sistem de apărare a spațiului aerian. Șeful Cabinetului de miniștri a îndemna societatea „să nu se grăbească”. Potrivit lui, asta se va întâmpla „pe parcurs”.

„Trebuie să înțelegem acest lucru, nu putem să facem toate lucrurile în același timp. În primul rând, trebuie să avem capacitatea de detectare, după care vom construi capacitatea de apărare anti-aeriană și începem cu obiecte strategice, de infrastructură, de exemplu aeroport, noduri feroviare, noduri de distribuție a energiei electrice, etc”, a mai declarat premierul.

Potrivit prim-ministrului, obiectivul guvernării este ca până în 2030 spațiul aerian al țării să fie complet protejat.

***

Amintim că mai multe fragmente de dronă de tip Shahed, folosite de Federația Rusă în invazia împotriva Ucrainei, au fost descoperite pe 11 februarie în apropierea localității Etulia, raionul Vulcănești. În seara aceleiași zile, Poliția Republicii Moldova a anunțat că fragmentele au fost ridicate de experții Centrului tehnico-criminalistic și expertize judiciare al IGP și că acestea urmează să fie supuse expertizei. Pe 12 februarie, IGP a comunicat că rămășițele conțineau 50 kg de substanță explozivă și că acesta va fi detonată în scurt timp. În aceeași zi, pericolul a fost eliminat, prin detonarea explozibilului în condiții de securitate, a precizat ulterior Poliția.

Președinta Maia Sandu, prim-ministrul Dorin Recean și ministrul de Externe Mihai Popșoi au condamnat războiul Rusiei împotriva Ucrainei, după incident, și au cerut sprijin internațional pentru țara vecină, atacată militar de aproape doi ani. Detalii – AICI.

Precizăm că, în decembrie 2023, Republica Moldova a intrat în posesia unui radar de supraveghere aeriană performant, estimat la circa 14 milioane de euro. Acesta a fost achiziționat din bugetul național de apărare, prin intermediul companiei franceze „THALES”, care a asigurat sprijinul informațional și logistic. Detalii – AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Roberta Metsola, despre garanțiile pe care le-ar putea cere Bulgaria pentru minoritatea bulgară din Moldova și Ucraina: Vom lucra cu toate țările candidate și le vom sprijini

Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a comentat discuțiile apărute în spațiul public privind garanțiile suplimentare pe care le-ar putea cere Bulgaria în cadrul negocierilor de aderare, pentru protecția etnicilor bulgari din Ucraina și Republica Moldova. Într-un interviu acordat pentru NewsMaker, înalta oficială a explicat că protecția minorităților rămâne una dintre valorile centrale ale Uniunii Europene, fiind prevăzută explicit în criteriile de la Copenhaga, pe care fiecare țară trebuie să le respecte pentru a adera. Metsola a precizat că Legislativul UE va ajuta țările candidate pentru a le sprijini în această direcție.

„Protecția minorităților este una dintre valorile aflate în centrul Uniunii Europene. Ea se regăsește în criteriile de la Copenhaga, pe care fiecare țară trebuie să le îndeplinească pentru a adera la Uniunea noastră. Aceste criterii reflectă ceea ce apărăm: democrația, libertatea, statul de drept, egalitatea și respectarea drepturilor omului”, a declarat Metsola.

Aceasta a subliniat totodată că procesul de extindere nu trebuie privit ca un simplu exercițiu de bifare a unor condiții, ci ca un parcurs comun către un viitor comun pentru toate țările implicate.

„Procesul de extindere nu este un simplu exercițiu de bifare a unor condiții, ci un parcurs comun, orientat spre un viitor comun. Parlamentul European va lucra cu toate țările candidate și le va sprijini pe acest drum, prin împărtășirea expertizei, încurajarea cooperării, consolidarea instituțiilor și respectarea drepturilor fundamentale. Despre asta este extinderea: să devenim mai puternici împreună”, a adăugat Metsola.

Precizăm că toamna trecută, consilierii Consiliului Raional Taraclia au adoptat în unanimitate un apel adresat conducerii bulgare și europarlamentarilor bulgari, prin care își exprimă îngrijorarea cu privire la posibila lichidare a raionului în cadrul reformei administrativ-teritoriale și solicită Bulgariei să intervină pentru protejarea drepturilor comunității bulgare, potrivit Radio Bulgaria. Documentul cere ca raionul să fie păstrat ca „Regiune culturală națională Taraclia”.

Amintim că, pe 8 aprilie, Guvernul prezentase un concept de reformă administrativă potrivit căruia raionul Taraclia ar putea deveni al 14-lea municipiu al Republicii Moldova, fără să fie comasat după modelul general aplicat celorlalte raioane. Conform conceptului prezentat de secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, administrația raională ar fi unită cu cea a orașului Taraclia, funcția de președinte de raion ar fi înlocuită cu cea de primar general, iar Consiliul raional ar deveni Consiliu municipal, păstrând în același timp identitatea locală și culturală a regiunii, unde aproximativ 65% din populație este de etnie bulgară, potrivit recensământului din 2024.

Pe 10 iunie, prim-ministrul Alexandru Munteanu s-a întâlnit cu omologul său bulgar, Rumen Radev, la Sofia, în marja Summitului Procesului de Cooperare din Europa de Sud-Est. Munteanu a reconfirmat angajamentul autorităților de la Chișinău pentru protejarea identității lingvistice și culturale a minorității bulgare, inclusiv în contextul reformelor administrative, și a menționat importanța dezvoltării filialei din Taraclia a Universității „Angel Kanchev”. Premierul a mulțumit Bulgariei pentru sprijinul acordat Republicii Moldova în educație, infrastructură, eficiență energetică și dezvoltare locală, care a depășit 600 de mii de euro în perioada 2024-2025.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: