Tudor Mardei | NewsMaker

Moldova, încă vulnerabilă în fața dronelor și rachetelor rusești? Recean: avem nevoie de miliarde de euro ca să le putem detecta

Radarul primit de Moldova din Franța, la sfârșitul anului trecut, nu poate detecta dronele de tip Shahed, fragmentele căreia au căzut zilele trecute pe teritoriul țării. Declarația a fost făcută de prim-ministrul Dorin Recean pe 14 februarie, în cadrul unei conferințe de presă. Șeful Cabinetului de miniștri susține că pentru a putea detecta în timp util toate tipurile de drone și rachete, care zboară la diferite altitudini, Moldova are nevoie de „câteva miliarde de euro”. Oficialul a precizat că țara noastră nu are acești bani, deocamdată.

Recean susține că primul obiectiv al guvernării în domeniul apărării anti-aeriene este de a dezvolta capacitatea de detectare a tuturor dronelor și rachetelor, indiferent de altitudinea la care acestea zboară. Ulterior, spune premierul, va fi construită capacitatea de apărare anti-aeriană.

„Am început cu prima fază în măsura mijloacelor financiare pe care ni le putem permite, cu ajutorul partenerilor din Vest. Obiectivul este să avem un sistem care acoperă total necesitățile de identificare la timp a acestor rachete, drone, etc, ca la prima etapă să putem preîntâmpina la timp cetățenii despre pericol pentru evacuare. Următoarea etapă de investiții va fi pentru a avea capacitatea de a putea doborî aceste fie rachete, fie drone”, a declarat Dorin Recean.

Premierul susține că în prezent, grație radarului pe care țara noastră la obținut din Franța la sfârșitul anului trecut, estimat la 14 milioane de euro, echivalentul a circa 270 de milioane de lei, „putem vedea din timp o anumită categorie de rachete și drone”. Este vorba doar de cele care zboară de la o altitudine de la 2 mii de metri în sus.

„Pentru ca să putem să avem o acoperire totală și pentru rachete de diferite tipuri, dar și drone care zboară la diferite altitudini, avem nevoie de o investiție de câteva miliarde de euro. Acest lucru nu este posibil să o facem din resursele noastre, corespunzător trebuie să avem o colaborare și să acționăm împreună cu prietenii noștri”, a mai declarat Dorin Recean.

Întrebat dacă radarul din Franța poate detecta dronele Shahed, de tipul celei fragmentele căreia au căzut recent pe teritoriul Republicii Moldova, premierul a spus: „Cu părere de rău, nu”.

Prim-ministrul a fost întrebat și când Moldova ar putea achiziționa un sistem de apărare a spațiului aerian. Șeful Cabinetului de miniștri a îndemna societatea „să nu se grăbească”. Potrivit lui, asta se va întâmpla „pe parcurs”.

„Trebuie să înțelegem acest lucru, nu putem să facem toate lucrurile în același timp. În primul rând, trebuie să avem capacitatea de detectare, după care vom construi capacitatea de apărare anti-aeriană și începem cu obiecte strategice, de infrastructură, de exemplu aeroport, noduri feroviare, noduri de distribuție a energiei electrice, etc”, a mai declarat premierul.

Potrivit prim-ministrului, obiectivul guvernării este ca până în 2030 spațiul aerian al țării să fie complet protejat.

***

Amintim că mai multe fragmente de dronă de tip Shahed, folosite de Federația Rusă în invazia împotriva Ucrainei, au fost descoperite pe 11 februarie în apropierea localității Etulia, raionul Vulcănești. În seara aceleiași zile, Poliția Republicii Moldova a anunțat că fragmentele au fost ridicate de experții Centrului tehnico-criminalistic și expertize judiciare al IGP și că acestea urmează să fie supuse expertizei. Pe 12 februarie, IGP a comunicat că rămășițele conțineau 50 kg de substanță explozivă și că acesta va fi detonată în scurt timp. În aceeași zi, pericolul a fost eliminat, prin detonarea explozibilului în condiții de securitate, a precizat ulterior Poliția.

Președinta Maia Sandu, prim-ministrul Dorin Recean și ministrul de Externe Mihai Popșoi au condamnat războiul Rusiei împotriva Ucrainei, după incident, și au cerut sprijin internațional pentru țara vecină, atacată militar de aproape doi ani. Detalii – AICI.

Precizăm că, în decembrie 2023, Republica Moldova a intrat în posesia unui radar de supraveghere aeriană performant, estimat la circa 14 milioane de euro. Acesta a fost achiziționat din bugetul național de apărare, prin intermediul companiei franceze „THALES”, care a asigurat sprijinul informațional și logistic. Detalii – AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

hotnews.ro

„Frontierele nu trebuie modificate prin forță”. Declarația a 14 lideri, majoritatea europeni, despre planul de pace al SUA

Planul de pace propus de SUA reprezintă o bază care va necesita eforturi suplimentare, au comunicat într-o declarație comună mai mulți oficiali, majoritatea dintre aceștia fiind europeni, după o reuniune sâmbătă în marja summitului G20 de la Johannesburg. Aceștia au mai spus că „frontierele nu trebuie modificate prin forță” și s-au arătat îngrijorați „de limitările propuse privind forțele armate ale Ucrainei”.

Declarația, publicată pe site-ul Consiliului European, a fost adoptată de președintele Consiliului European António Costa, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, prim-ministrul Canadei Mark Carney, președintele Finlandei Alexander Stubb, președintele Franței Emmanuel Macron, cancelarul Germaniei Friedrich Merz, premierul Irlandei Micheal Martin, premierul Italiei Giorgia Meloni, premierul Japoniei Sanae Takaichi, premierul Olandei Dick Schoof, premierul Norvegiei Jonas Gahr Støre, premierul Spaniei Pedro Sánchez și premierul Marii Britanii Keir Starmer. Prim-ministrul Poloniei, Donald Tusk, s-a alăturat declarației.

Politicienii au salutat „eforturile continue ale SUA de a aduce pacea în Ucraina”. Aceștia au mai spus că proiectul inițial al planului, format 28 de puncte, include elemente importante care vor fi esențiale pentru o pace justă și durabilă.

„Prin urmare, considerăm că proiectul reprezintă o bază care va necesita eforturi suplimentare. Suntem pregătiți să ne angajăm pentru a asigura durabilitatea unei păci viitoare. Suntem clari în ceea ce privește principiul că frontierele nu trebuie modificate prin forță. De asemenea, suntem îngrijorați de limitările propuse privind forțele armate ale Ucrainei, care ar face Ucraina vulnerabilă la atacuri viitoare”, se arată în declarația adoptată.

În același timp, politicienii au declarat că „implementarea elementelor referitoare la Uniunea Europeană și la NATO ar necesita acordul membrilor UE, respectiv NATO”.

„Profităm de această ocazie pentru a sublinia cât de puternic este sprijinul nostru continuu acordat Ucrainei. Vom continua să colaborăm îndeaproape cu Ucraina și SUA în zilele următoare”, se mai arată în declarație.

***

Amintim că administrația președintelui SUA, Donald Trump, a propus un plan de pace format din 28 de puncte. Documentul prevede ca Crimeea, Lugansk și Donețk să fie recunoscute de facto ca teritorii rusești, iar regiunile Herson și Zaporojie să fie înghețate de-a lungul liniei de contact. Ucraina ar urma să își retragă trupele din zona pe care o controlează în prezent în regiunea Donețk, aceasta devenind zonă tampon neutră și demilitarizată, recunoscută internațional ca aparținând Rusiei. Planul introduce, pentru prima dată, garanții de securitate pentru Ucraina, însă fără detalii: doar că, în cazul unei noi invazii ruse, ar exista un răspuns militar coordonat, iar sancțiunile împotriva Moscovei ar fi restabilite. Totodată, conform planului, Ucraina ar trebui să includă în Constituție că nu va adera niciodată la NATO, iar Alianța să adopte o prevedere similară. La fel, potrivit planului, Kievul poate adera la UE. În același timp, trebuie să organizeze alegeri în termen de 100 de zile.

Potrivit presei internaționale, SUA ar fi cerut ca Ucraina să accepte planul până joi, sugerând că, în caz contrar, ar putea înceta sprijinul militar.

Președintele ucrainean, Vladimir Zelenski, a declarat că a oferit deja un răspuns în timpul inaugurării sale în calitate de președinte, când s-a angajat „prin toate acțiunile sale să apere suveranitatea și independența Ucrainei”. „Pentru mine nu a fost o formalitate, ci un jurământ pe care îl respect zilnic și pe care nu îl voi trăda niciodată. Interesul național ucrainean trebuie să fie respectat”, a comunicat el. Liderul de la Kiev a menționat, în adresarea sa către popor, că dorește modificarea documentului, astfel încât acesta să includă clar „onoarea și demnitatea ucrainenilor”. Totodată, Zelenski a avertizat că urmează o săptămână dificilă, iar asupra Ucrainei ar putea fi exercitate presiuni.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat că Federația Rusă a primit „planul de pace”. Potrivit lui Putin, acest plan „ar putea sta la baza unei reglementări finale de pace”, însă a precizat că textul documentului nu a fost discutat cu Moscova.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: