Moldova Innovation Awards: Oportunitate extinsă pentru companiile IT și Creative din Moldova

Moldova Innovation Awards (MIA) anunță cu bucurie extinderea perioadei de depunere a aplicațiilor până pe 3 iunie. Această măsură vine în urma numeroaselor solicitări primite din partea companiilor care încă nu sunt rezidente ale Moldova Innovation Technology Park, iar orice companie din Moldova care activează în sectorul IT sau creativ este încurajată să participe.

Moldova Innovation Awards este un eveniment-cheie pentru industriile IT și creative din Moldova, având ca scop recunoașterea, încurajarea și recompensarea celor mai inovatoare companii din aceste domenii. Prin intermediul MIA, se dorește evidențierea talentelor locale, stimularea inovației și promovarea unui spirit de excelență în rândul companiilor din Moldova.

Moldova devine din ce în ce mai atractivă pentru investitori și parteneri internaționali, iar acest lucru se datorează în mare parte sectorului nostru tehnologic și creativ, care se află într-o continuă evoluție și expansiune.

Participarea la MIA aduce numeroase avantaje pentru companiile din Moldova:

Recunoaștere: Un premiu MIA nu reprezintă doar o validare a muncii depuse de companiile locale, ci și o recunoaștere a calității și inovației pe care acestea le aduc în domeniul tehnologic și creativ.

Vizibilitate: Companiile finaliste și câștigătoare vor beneficia de o vizibilitate sporită pe scena locală și internațională, ceea ce poate deschide noi oportunități și colaborări.

Networking: MIA oferă o oportunitate unică pentru companii de a interacționa și conecta cu lideri și experți de top din industrie, atât la nivel național, cât și internațional.

Categoriile la care companiile pot participa includ «Best Product Innovation», «Best Service Innovation», «Impactful Initiative of the Year», «Rising STARtup» și «Special Jury Prize». Fiecare categorie este concepută pentru a evidenția și onora diferite tipuri de inovație și excelență în domeniul IT și creativ.

MIA este mândră să prezinte un juriu format din experți de renume din industrie, cum ar fi Angelos Angelou, Mateusz Majewski, Rick Rasmussen și Manisha Aryal, Kadri Tuisk, alături de figuri notabile din Moldova, precum Vasile Tofan, Ion Sturza, Victor Guzun și Vitalie Eșanu. Ei sunt cei care vor evalua și vor selecta cele mai strălucite idei și proiecte.

Primii 40 de aplicanți eligibili vor primi invitații exclusive la Gala Awards, care va avea loc pe 15 iunie. Această competiție vine pentru a accentua progresul Moldovei în domeniul tehnologiei și creativității. Cu industria autohtonă în plină dezvoltare, MIA își propune să arate lumii curajul și ingeniozitatea companiilor. Participând la MIA, acestea își pot etala talentul și pot evidenția modul în care inovația lor contribuie la progresul societății și al economiei naționale.

Poți pentru Moldova Innovation Awards aici: http://awards.mitp.md/#nominations.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

(VIDEO) Grecia a trimis actele lui Plahotniuc/Rușii nu achită gazul în Transnistria?/Ajutoare pentru Ucraina

Cele mai importante știri din Moldova și din lume în noua ediție NewsMaker!
— Plahotniuc rămâne în Penitenciarul nr. 13
— Ședința CMC: lipsă de cvorum după ce socialiștii au părăsit sala
— Chiveri, în vizită în satele din Zona de Securitate: situația este sub control
— Încă un accident feroviar în Spania, în doar o săptămână
— Moldova pregătește ajutor umanitar pentru Ucraina
— Cine plătește pentru gazul din regiunea transnistreană? Răspunsul Moldovagaz
— Ambasadoarea UE în Moldova pleacă în prima sa vizită în Găgăuzia
— Alegerile pentru Adunarea Populară a Găgăuziei, programate în martie, anulate
— Erori în acte: „URSS” sau „Rusia” în loc de Moldova
— Două partide riscă să fie dizolvate
— Procuror condamnat la cinci ani de închisoare
— Permisele moldovenești, recunoscute în Franța
— Verificări în stațiile PECO, după plângerile șoferilor
Abonați-vă la NewsMaker – cele mai actuale știri fără cenzură.
Nu uitați să apăsați pe clopoțel pentru a nu rata noile ediții: zilnic, la 15:00 și 19:00, de luni până vineri. 


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Moldova va primi 8 milioane de euro de la UE. Pentru ce vor fi folosiți banii

Republica Moldova va primi 8 milioane de euro pentru proiecte umanitare din partea Uniunii Europene. Suma face parte dintr-un amplu pachet de ajutor umanitar , în valoare totală de 1,9 miliarde de euro, anunțat pe 21 ianuarie pentru anul 2026 de Comisia Europeană. Fondurile sunt destinate sprijinirii statelor și regiunilor afectate de crize umanitare, pe fondul reducerii finanțărilor din partea altor donatori internaționali.

Totodată, Uniunea Europeană va direcționa 145 de milioane de euro către Ucraina.

Per ansamblu, 1,9 miliarde de euro vor fi alocate în 2026 pentru ajutor umanitar în întreaga lume, cu prioritate pentru Africa de Vest și Centrală, Orientul Mijlociu, Asia și America Latină. Resursele vor acoperi nevoi precum accesul la alimente, adăposturi de urgență, îngrijiri medicale, educație pentru copii și intervenții rapide în situații neprevăzute.

„În timp ce alți donatori se retrag, iar dreptul umanitar se confruntă cu o presiune fără precedent, UE își menține angajamentul: ajutor bazat pe principii care ajunge la persoanele aflate în nevoie, oriunde s-ar afla acestea”, afirmă Comisia Europeană într-un comunicat.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Doi martori, inclusiv un fost deputat al ex-Partidului „Șor”, au refuzat să depună declarații în dosarul lui Plahotniuc

Doi martori ai apărării au refuzat să depună declarații în dosarul privind frauda bancară, în care este vizat Vladimir Plahotniuc. Este vorba despre fostul deputat al Partidului „Șor”, declarat neconstituțional, Denis Ulanov, și fostul administrator al Băncii Sociale, Sergiu Albot.

În cadrul ședinței de judecată din 21 ianuarie, avocatul lui Denis Ulanov a depus o cerere prin care a informat instanța că acesta refuză să fie audiat în calitate de martor al apărării. Absența a fost motivată prin probleme de sănătate.

În anul 2021, Procuratura Anticorupție a finalizat și a expediat în judecată cauza penală în care Denis Ulanov este învinuit de comiterea infracțiunilor de „escrocherie” și „spălare de bani”, ambele săvârșite în proporții deosebit de mari și în interesul unei asociații criminale. Rechizitoriul cuprinde 630 de file, iar probatoriul administrat însumează 81 de volume.

Cauza face parte din dosarul denumit generic „Frauda bancară”. Pentru recuperarea prejudiciului cauzat, procurorii au instituit sechestre pe bunurile lui Denis Ulanov, estimate la peste 9,7 milioane de lei.

Totodată, Sergiu Albot a refuzat să depună declarații. Acesta este vizat într-un episod al dosarului privind frauda bancară și a deținut funcții de conducere la Banca Socială și Unibank în perioada decembrie 2013 – mai 2014, instituții implicate în așa-numitul „furt al miliardului”.

Instanța a mai anunțat că, vineri, 23 ianuarie, urmează să fie audiați alți doi martori ai apărării: fostul deputat democrat Vladimir Andronachi, aflat în arest, și fostul ministru al Finanțelor Anatol Arapu, care se află în afara țării și a solicitat să fie audiat prin videoconferință.

De asemenea, instanța a informat că au fost expediate citații fostului șef al Cancelariei de Stat și ex-secretar general al Guvernului, Victor Bodiu, însă acesta nu s-a prezentat. A fost citat și fostul lider al PDM, Marian Lupu, însă, potrivit informațiilor prezentate în ședință, locul aflării acestuia nu este cunoscut în prezent.

Precizăm că, din peste 160 de martori propuși de partea apărării în acest dosar, instanța a admis audierea a doar 27.

Amintim că Vladimir Plahotniuc va rămâne în arest preventiv pentru următoarele 30 de zile, în Penitenciarul nr. 13 din Chișinău. Decizia a fost pronunțată miercuri, 21 ianuarie 2026, de Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, care a admis cererea procurorului de caz, Alexandru Cernei, privind prelungirea arestului în dosarul „Frauda bancară”. Fostul lider democrat nu s-a prezentat la ședință, refuzând să fie escortat în instanță.

***

Reamintim că Vladimir Plahotniuc a fost extrădat în Republica Moldova pe 25 septembrie 2025 și se află în prezent în Penitenciarul nr. 13 din Chișinău. La sfârșitul anului trecut, instanța a prelungit arestul preventiv cu 30 de zile, mandatul fiind valabil până la 23 ianuarie 2026.

Fostul lider al Partidului Democrat este inculpat în mai multe dosare penale, cel mai cunoscut fiind cel privind frauda bancară, în care procurorii susțin că acesta ar fi beneficiat de zeci de milioane de dolari și euro provenite din banii sustrași din sistemul bancar.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
wikipedia.org

„Noi nu avem WC pentru cetățeni”: O moldoveancă reclamă o „experiență umilitoare” la Consulatul R. Moldova din Frankfurt. Reacție

O femeie s-a plâns de o „experiență umilitoare” la Consulatul R. Moldova din Frankfurt. Ea a relatat un schimb de replici cu angajații pe tema mamelor cu copiii care ar fi stat afară în rând, dar și privind „WC-ul privat” al instituției. Femeia a mai spus că, pentru un document, i s-ar fi cerut cu 20 de euro în plus. În reacție, Consulatul a calificat drept „denigratoare” postarea acesteia. Totodată, Consulatul a considerat regretabil faptul că „autorul postării a efectuat un atac direct la persoana funcționarului consular insinuând, în mod indirect, că acesta din urmă a cerut bani suplimentari”. Potrivit Consulatului, „autorul postării a cerut scuze pentru situația creată”. Între timp, femeia a reacționat la cele spuse de consulat.

Ce a raportat femeia

O femeie a scris pe Facebook despre o „experiență umilitoare la Consulatul Republicii Moldova din Frankfurt”. Ea a spus că avea o programare pentru perfectarea unor documente.

Potrivit femeii, odată ajunsă la consulat, care „se află într-o vilă mare”, ea a întrebat de ce mai multe mame cu copii, inclusiv bebeluși, care erau în fața clădirii „pe un frig puternic”, nu au fost lăsate să intre în interior. „Răspunsul primit a fost că „nu sunt primiți”, pentru că „nu este capacitate””, a relatat femeia.

Odată intrată în consulat, femeia a spus că a întrebat persoana de la intrare dacă poate merge la WC. „Răspunsul a fost șocant: „Noi nu avem WC pentru cetățeni. Avem WC-ul nostru privat. Mergeți la o cafenea””, a mai spus femeia. Ea a menționat că a revenit și la subiectul mamelor cu copii. „Mi s-a spus din nou că nu pot fi primite în interior. Repet: o vilă mare, cu două sau trei etaje, fără sală de așteptare și fără WC pentru cetățeni”, a menționat ea.

„Ulterior am fost chemată în biroul doamnei consul. Fără un „bună dimineața”, prima replică a fost: „De ce faceți gălăgie? De ce faceți atâta gălăgie aici?”. (…) Am fost făcută lipsită de rușine și mi s-a spus că nu am dreptul să vorbesc așa. Atitudinea a fost extrem de urâtă și lipsită total de respect. (…) Vreau să menționez că sunt cetățeană a Republicii Portugheze și merg des la Consulatul Portugaliei din Mainz. Diferența este enormă. (…) După experiența de astăzi cu moldovenii noștri, din păcate, pot spune că nu mi-e dor de Moldova”, se arată în postarea sa de pe Facebook.

În aceeași postare, femeia a scris că, „pentru declarația întărită”, consulul i-a cerut 30 de euro. „Când am primit însă documentul finalizat, pe declarație scrie clar că am achitat doar 10 euro. Întrebarea este una simplă: unde sunt restul de 20 de euro”, a menționat ea.

Reacție

Consulatul General al Republicii Moldova la Frankfurt pe Main a calificat drept „denigratoare postarea cetățeanului Republicii Moldova Carp/Daniliuc Lucia”. Consulatul și-a exprimat „regretul pentru faptul că, informațiile expuse în postarea sus menționată nu corespund adevărului, că autorul postării (care a beneficiat totuși de servicii consulare în pofida faptului că era nepregătită) a manifestat un comportament neprietenos, ofensator și verbal agresiv vis a vis de colaboratorii Consulatului General”.

„Regretabil este faptul că, autorul postării a efectuat un atac direct la persoana funcționarului consular insinuând, în mod indirect, că acesta din urmă a cerut bani suplimentari, precum și regretabil este faptul că autorul postării nu a menționat cât de nepoliticos și pe tonalitate ridicată a vorbit în incinta Consulatului General. Totodată, funcționarul consular a reușit să explice lucrurile corect, să întocmească dosarele, iar autorul postării a cerut scuze pentru situația creată (fapt nemenționat în postare)”, a declarat Consulatul.

Potrivit instituției, „costul oricărui serviciu consular, oferit la Consulatul General al Republicii Moldova la Frankfurt pe Main, se efectuează exclusiv prin transfer bancar la contul Consulatului General și niciodată în birourile colaboratorilor”. „La Consulatul General al Republicii Moldova la Frankfurt pe Main mituirea sau orice insinuare de mituire nu se admite”, a adăugat Consulatul.

O nouă postare

„Resping afirmația potrivit căreia informațiile expuse de mine „nu corespunde adevărului””, a menționat femeia într-o nouă postare pe rețelele de socializare.

În același timp, ea a spus că achitările efectuate de ea au fost „exclusiv prin transfer bancar”. De această dată, ea a menționat că a achitat în total, pentru două documente, 60 de euro. „Nu am formulat o acuzație directă de solicitare a mitei la adresa vreunui funcționar consular. Am relatat percepția creată de situație, percepție care putea fi evitată printr-o comunicare mai transparentă”, a adăugat ea.

Cu privire la afirmația referitoare la scuze, femeia a spus că „o eventuală detensionare verbală sau exprimare de politețe nu echivalează cu recunoașterea unei vine exclusive din partea mea și nici cu retractarea celor relatate public”. „Prezentarea acestei situații în comunicatul Consulatului este interpretativă și incompletă”, a adăugat ea.

captură de ecran

Replici în rusă, română și engleză, la ședința CMC. Consilier: „Putem și în spaniolă să vorbim, nu-i o problemă”

Ședința Consiliului Municipal Chișinău (CMC) din 21 ianuarie a fost marcată de un schimb de replici despre limba în care trebuie să se desfășoare reuniunile CMC, după ce consilierul „Partidului Nostru” (PN), Denis Șova, a discutat în rusă cu colegul său de la PSRM, Alexandr Odințov. Consilierul Mișcării Alternative Naționale (MAN), Corneliu Pîntea, i-a cerut lui Șova, care a prezidat ședința, să vorbească limba română în CMC, iar reprezentantul PN a replicat că va vorbi în rusă, „dacă va fi necesar”, argumentând că aceasta este limba de comunicare pentru o parte semnificativă a populației țării. Ulterior, Pîntea i-a amintit că Regulamentul privind funcționarea CMC prevede că ședințele Consiliului trebuie să se desfășoare în română.

În timp ce se discuta ordinea de zi, consilierii MAN au propus ca proiectul Planului de mobilitate urbană durabilă a Chișinăului să fie examinat la următoarea ședință CMC. Fracțiunea și-a argumentat inițiativa prin faptul că șeful interimar al Direcției Generale Mobilitate Urbană, Dorin Ciornii, care trebuia să prezinte strategia, se află în concediu de medical.

Consilierul PSRM, Alexandr Odințov, a declarat că nu este de acord, pledând pentru examinarea subiectului la actuala ședință. Acesta a sugerat că un alt angajat al Direcției ar trebuie să raporteze asupra proiectului în locul lui Ciornii.

Cele două poziții divergente au stârnit o dispută la subiect. În cursul acesteia, Odințov a expus poziția fracțiunii sale și de la tribuna centrală a Consiliului Municipal, făcând o intervenție în limba rusă. Consilierul „Partidului Nostru”, Denis Șova, care a fost președintele ședinței, a răspuns la remarcile lui Odințov la fel în limba rusă.

Ulterior, consilierul MAN, Corneliu Pîntea, a avut o alocuțiune la tribuna centrală, în cadrul căreia i-a cerut lui Șova să vorbească în limba română atunci când prezidează ședințele CMC. „Când conduceți ședințele Consiliului Municipal, conduceți-le vă rog în limba română. Că vedeți că deja și la Eurovision ne felicită în limba rusă și pe urmă ne întrebăm din ce cauză”, a spus Pîntea.

În replică, Denis Șova i-a spus: „Suntem într-o țară democratică și liberă și, în cazul în care va fi nevoie, eu am să vorbesc și în limba rusă. Deoarece chiar ultimul recensământ arată că 11% din populația din Republica Moldova numesc că sunt ruși și 27% din populație spun că limba rusă este prima limbă pe care o folosesc la comunicare. Eu chestia dată o folosesc nu permanent, dar atunci când vreau să găsesc numitor comun cu cineva sau când vreau să mă înțeleagă cineva”.

Ulterior, consilierul PN a vorbit și în engleză, declarând: „Dacă va fi necesar, voi vorbi în engleză… ca să știu că ne facem treaba”.

În continuare, Pîntea i-a spus că remarca a venit ca un îndemn de a respecta Regulamentul privind funcționarea CMC, care prevede că ședințele Consiliului trebuie să fie desfășurate în limba de stat, adică româna. „Eu am vrut să vă rog să vă conduceți doar de Regulament. (…) Putem și în spaniolă să vorbim, nu-i o problemă. Și în italiană, și în franceză. Dar citiți Regulamentul”, a menționat Pîntea.

La rândul său, Șova spus că „respectă” Regulamentul privind funcționarea CMC. „Cunosc că legea spune că orice ședință a Consiliului și a Parlamentului și așa mai departe trebuie să fie condusă în limba de stat. Doar că încă o dată vă rog să nu trecem la chestiunea dată”, a adăugat consilierul PN.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: