agora.md

Moscova cere ca NATO să se retragă din România și Bulgaria. Cum reacționează autoritățile române

Printre garanțiile de securitate pe care Rusia le cere Occidentului se numără și retragerea forţelor NATO din România și Bulgaria, a anunţat în data de 21 decembrie Ministerul Afacerilor Externe (MAE) al Federaţiei Ruse. România respinge pretențiile Moscovei.

Rusia a cerut garanţii din partea NATO potrivit cărora blocul militar va înceta să se mai extindă şi va reveni la graniţele sale din 1997, scrie Reuters, relatează Europa Liberă România.

Răspunzând unei întrebări despre ce ar însemna acest lucru pentru România şi Bulgaria, care au aderat la NATO după 1997, MAE al Rusiei a transmis că Moscova doreşte ca toate trupele străine, armamentul şi alte echipamente militare grele să fie retrase din cele două ţări.

„Unul dintre elementele de bază ale iniţiativelor noastre este formulat în mod special foarte clar şi nu permite alte interpretări. Este vorba de retragerea forţelor străine, tehnicii şi armamentelor, precum şi de alţi paşi în scopul revenirii la configuraţia care era în 1997 pe teritoriul ţărilor care nu erau membre NATO la acea dată. Printre acestea se numără şi Bulgaria şi România”, a menţionat MAE al Rusiei.

După discuțiile de vineri de la Geneva, ministrul de Externe rus a spus că dialogul va continua cu privire la cererile Moscovei de securitate și că se așteaptă ca săptămâna viitoare Washington să trimită răspunsuri scrise. Serghei Lavrov a acuzat că „NATO lucrează acum împotriva Rusiei”. „Am explicat că Rusia nu are niciun plan privind atacarea Ucrainei”, a spus Lavrov.

Reacția MAE din România: O astfel de solicitare este inadmisibilă

Într-un răspuns pentru Europa Liberă, Ministerul Afacerilor Externe respinge ca fiind inoportune și lipsite de orice fundament declarațiile Ministerului de Externe al Federației Ruse privind prezența militară aliată pe Flancul Estic al NATO.

„MAE reamintește că prezența NATO în statele aliate, care este rezultatul deciziilor adoptate la cel mai înalt nivel de către liderii aliați și implementate de structurile aliate politice și militare responsabile în acest sens, este o reacție strict defensivă la comportamentul tot mai agresiv al Federației Ruse în Vecinătatea Estică, mai ales începând cu anul 2014, când teritoriul ucrainean Crimeea a fost ilegal ocupat de către Rusia. Acest comportament continuă să se intensifice în prezent, în ciuda încercărilor NATO de a se angaja în dialog constructiv”, arată reprezentanții MAE.

Partea română susține că ceea ce a cerut vineri ministerul rus se află deja în propunerile Rusiei cu privire la securitatea europeană făcute în decembrie 2021. „Această solicitare a fost deja respinsă fără echivoc ca inacceptabilă de către Alianța Nord-Atlantică atât public, cât și în cadrul dialogului NATO cu Rusia și, respectiv, SUA-Rusia”, a precizat MAE.

La rândul său, ministrul Apărării al României, Vasile Dâncu, a declarat că solicitarea Rusiei nu este una nouă, fiind deja respinsă de către NATO. „Federația încearcă să readucă lumea la nivelul terminării Războiului Rece, din 1991, ceea ce este inacceptabil și, așa cum NATO a declarat, este o cerere nenegociabilă”, a spus Vasile Dâncu.

Mircea Geoană a calificat pretențiile Moscovei ca „inacceptabile”

Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a precizat vineri că pretențiile Moscovei sunt „inacceptabile”.

„Este treaba NATO unde și în ce configurație ne așezăm prezența militară în țările membre. Nu este problema Federației Ruse. (…) Este anacronic și o întoarcere în istorie ideea că poți să ameninți un stat independent și suveran”, a declarat Geoană.

***

Nu este prima dată când Rusia transmite o solicitare de acest fel. Începând cu luna decembrie 2021, Kremlinul a cerut de mai multe ori garanții de securitate Occidentului care includ oprirea extinderii în Europa, dar și retragerea forțelor NATO din Estul Europei. Rusia a anunțat că dorește o garanție obligatorie din punct de vedere juridic că alianța nord-atlantică va renunța la orice activitate militară în Europa de Est și Ucraina.

În cadrul mai multor întâlniri dintre oficialii americani și ruși, Rusia a cerut Statelor Unite să ia în serios cerințele sale. Răspunsul din partea SUA și al țărilor occidentale a venit rapid, iar NATO a declarat că nu va pleca din Estul Europei și nici nu va putea opri extinderea în Estul Europei mai ales în cazul țărilor care își doresc acest lucru.

Zilele trecute, președintele american Joe Biden a anunțat sporirea prezenței NATO în România și Polonia, ca „o obligație sacră” din partea alianților occidentali. Și Franța a anunțat trimiterea de trupe în România prin vocea președintelui Emmanuel Macron care a anunțat că este dispusă să aducă militari pe teritoriul României în cadrul misiunilor NATO.

Declarațiile de la Ministerul rus al Afacerilor Externe vin în contextul în care, vineri, are loc la Geneva o a treia întâlnire între secretarul de stat american, Antony Blinken, cu omologul să rus, Serghei Lavrov. Cei doi s-au mai întâlnit săptămâna aceasta și la Kiev și la Berlin. Discuțiile de la Geneva se vor concentra asupra propunerilor de securitate venite din partea Rusiei în decembrie 2021.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Facebook/Viorel Ursu

Viorel Ursu nu rămâne fără funcție: după rechemarea din SUA, este propus ambasador în Suedia

Ministerul Afacerilor Externe a anunțat că, pe 9 iulie, Comisia politică externă și integrare europeană a Parlamentului a aprobat candidatura lui Viorel Ursu pentru funcția de ambasador al Republicii Moldova în Regatul Suediei. Anunțul vine la două săptămâni după ce Ursu a fost rechemat din funcția de ambasador în Statele Unite ale Americii.

„Comisia politică externă și integrare europeană a legislativului a aprobat, în ședința de astăzi, avizul consultativ pozitiv pentru candidatura agreată a unui nou ambasador al Republicii Moldova. Astfel, Viorel Ursu urmează să fie desemnat în calitate de Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar al Republicii Moldova în Regatul Suediei”, au comunicat reprezentanții Ministerului de Externe.

Potrivit sursei citate, ministrul Afacerilor Externe, Mihai Popșoi, a declarat că Viorel Ursu „este un diplomat cu o experiență remarcabilă în afaceri europene, guvernanță democratică și cooperare internațională”. „Sunt convins că va consolida substanțial parteneriatul cu Regatul Suediei, un partener-cheie pentru dezvoltarea țării noastre”, a comunicat Popșoi.

Ministerul de Externe a menționat că Viorel Ursu este diplomat și expert în afaceri europene, cu peste două decenii de experiență în domeniul relațiilor internaționale, dezvoltării democratice și extinderii Uniunii Europene. Anterior, a fost director al Departamentului Europa în cadrul Fundației Open Society din Londra, unde a coordonat programe dedicate bunei guvernări, statului de drept și consolidării societății civile. A activat și ca analist politic senior la Open Society European Policy Institute din Bruxelles, contribuind la formularea politicilor europene pentru vecinătatea estică.

Și-a început cariera la Ministerul Afacerilor Externe, iar ulterior a fost lector la Universitatea de Stat din Moldova, predând drept internațional și drepturile omului. Este absolvent al Colegiului Europei (Polonia), cu un master în studii europene. Deține diplomă de licență în drept de la Universitatea de Stat din Moldova.

Amintim că, la ședința Guvernului din 24 iunie curent, au fost aprobate mai multe rechemări și numiri în funcții diplomatice. Printre altele, Viorel Ursu a fost rechemat din funcția de ambasador în Statele Unite ale Americii, iar fostul vicepremier Vladislav Kulminski a fost desemnat să preia acest post. Pe 27 iunie, președinta Maia Sandu a semnat decretul privind numirea lui Vladislav Kulminski în calitate de ambasador extraordinar și plenipotențiar al Republicii Moldova în SUA.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: