O parte din redacția NewsMaker

NewsMaker a împlinit 11 ani. Cum suntem și la ce visăm

Pe 1 august 2014, într-un apartament din Chișinău, se năștea o nouă redacție. Un grup restrâns de entuziaști visa la un alt tip de jurnalism – bazat nu pe etichete alb-negru și zgomot informațional, ci pe fapte și sens. Treptat, echipa a crescut. Apartamentul a fost înlocuit cu un birou, apoi cu un birou mai mare. La analiza politică și economică s-au adăugat știrile. Iar mai târziu – tot mai multe proiecte video.

Pe 1 octombrie 2019, la NewsMaker s-a născut versiunea română a site-ului. Cu un singur știrist. Apoi cu încă unul, și încă unul. Redacția continua să crească rapid, ideile deveneau tot mai multe, până ne-am pomenit că nu mai încăpem într-un spațiu la demisol și avem nevoie de unul mult mai mare, cu un studiou profesionist.

Și iată-ne astăzi, pe 1 august 2025. Suntem 46 de persoane care, zilnic, produc știri, reportaje, texte analitice, interviuri, shorts, reels, podcasturi, dar și rapoarte sau aplicații pentru noi proiecte de dezvoltare. Suntem pe site, pe Facebook, pe YouTube, pe TikTok, Telegram, Instagram și X. Și am reușit nu doar să păstrăm publicul de până acum, ci și să atragem unul nou, care urmărește tot mai des buletinele zilnice de știri, reportajele video de la fața locului, precum și reportajele speciale. Cel mai popular în acest an a fost reportajul de Ziua Victoriei de la Chișinău, care a fost vizionat de peste 800 de mii de ori. Mai mult, am arătat cum trăiesc rușii etnici în România și găgăuzii în Ucraina, am mers în Zona de Securitate, în Găgăuzia și în alte regiuni ale Moldovei.

În ultimul an, NewsMaker a început filmările celui de-al doilea sezon al proiectului „Другая Молдова”. Primul episod din nou sezon l-am urmărit împreună cu prietenii redacției și partenerii de dezvoltare în cadrul unui eveniment special.

În plus, am lansat formatul săptămânal de video-interviuri «Есть вопросы», în care discutăm cu politicieni, experți, foști și actuali miniștri, dar și oameni de afaceri despre situația economică din Moldova și problemele cu care se confruntă țara noastră. Iar sinteza săptămânii politice poate fi urmărită, în fiecare sâmbătă, pe YouTube, în cadrul emisiunii «Разборка».

Rezultatul acestui efort a fost o creștere de peste două ori a numărului de vizualizări ale videoclipurilor noastre în limbile română și rusă în ultimul an. Astfel, numărul total de vizualizări a depășit 16 milioane. Canalele noastre de YouTube, în română și rusă, au devenit surse de informare nu doar pentru locuitorii Republicii Moldova, ci și pentru cei din România, Italia, Rusia, Ucraina, Germania și alte țări cu o diaspora moldovenească semnificativă.

În 11 ani am reușit să devenim o sursă de informare de încredere, să ne impunem propriul stil și abordare. Pentru noi a fost mereu important și prețios să rămânem deschiși discuțiilor, dezbaterilor, diferențelor. Printre noi nu sunt doar absolvenți ai Facultății de Jurnalism. Avem și ingineri. Economiști. Și chiar un culturolog. Oameni care au învățat să scrie știri în redacție, nu la facultate. Pentru unii, e prima meserie. Pentru alții – a treia. Ce ne leagă nu e diploma.

Avem oameni cu viziuni politice diferite, de religii diferite, credincioși practicanți și atei. Moldoveni, ucraineni, români, ruși, evrei, etnici găgăuzi sau bulgari. Vorbitori de română și vorbitori de rusă. Unii lucrează de acasă, unii din alte țări, unii pe teren. Cu unii ne-am văzut doar pe Zoom.

Planeta NewsMaker, unde am învățat să conviețuim și să ne respectăm. Iar asta ne educă, ne face mai puternici, și, într-un final, mai buni și ca oameni, nu doar ca jurnaliști.

Când ești jurnalist, 11 ani pot părea 30. Am prins crize politice și sociale, pandemie, război la graniță, fake news, alegeri peste alegeri. Am văzut politicieni căzând în dizgrație și alții ridicați pe piedestal. Ne-au criticat, ne-au acuzat de interese ascunse. Ne-au respectat. Am primit premii. Și amenințări.

La 11 ani visăm la același lucru ca în prima zi: să rămânem relevanți. Să oferim context și claritate. Să spunem când nu știm. Să fim de partea adevărului, chiar și atunci când e incomod. Mai ales atunci. Sau să ne punem întrebări și să nu ne grăbim cu concluziile, atunci când nu știm care este adevărul. Cu riscul de a fi oaia neagră, de a fi priviți cu suspiciune.

Ne-am obișnuit, dar tot doare uneori. Însă privind în urmă, înțelegem că am avut dreptate.

La mulți ani, NewsMaker!

La mulți ani, nouă – celor care scriem, citim și ne pasă.

Stela Untila
redactor-șef NewsMaker

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

„Sunt populiste, ar tripla deficitul”: Belous despre amendamentele opoziției de peste 45 de miliarde propuse la bugetul de stat

Amendamentele propuse de opoziție la bugetul de stat pentru 2026, estimate la peste 45 de miliarde de lei, sunt populiste, fără acoperire financiară și ar putea tripla deficitul bugetar. Declarația a fost făcută de deputata PAS și fosta ministră a Finanțelor, Victoria Belous, în cadrul emisiunii „Есть Вопросы” de la NewsMaker. Potrivit acesteia, nu este responsabil să propui creșteri de salarii sau pensii fără să arăți de unde vor fi asigurate resursele.

O sumă exagerată pe lângă deficit, asta este jumătate de buget, practic ar tripla deficitul care îl avem acum. Majoritatea propunerilor sunt populiste. Vin cu propuneri de alocare de bani, fără să îi indice din care sursă, ori atunci când vii cu o măsură, trebuie să spui din care banii o să fie aceste achitări. După mine nu e responsabil să vii cu ideea de a aloca salarii, pensii mult mai mari, fără să arăți sursa din care o să fie făcute aceste încăsări”, a spus deputata.

Întrebată de ce bugetul pentru 2026 nu prevede majorări salariale substanțiale pentru profesori, Victoria Belous a explicat că Guvernul lucrează la o reformă amplă a salarizării în sectorul public.

„În 2025, la Ministerul Finanțelor a fost creat un grup de lucru care se ocupă de reforma salarială, pentru a corecta inechitățile existente. S-a lucrat la evaluarea tuturor posturilor din sectorul public, cu implicarea experților internaționali”, a declarat deputata.

Deputata a subliniat că orice creștere salarială presupune costuri semnificative.

„O majorare de 200 de lei la valoarea de referință costă bugetul circa 200 de milioane de lei. Când vorbim de creșteri de 500–800 de lei pentru profesori, medici sau polițiști, vorbim deja de miliarde. Aceste lucruri trebuie calculate și asumate responsabil”, a adăugat parlamentara.

Ce propune opoziția

Amendamentele la bugetul pentru 2026 au fost înaintate de mai multe fracțiuni de opoziție. PSRM a anunțat un pachet de modificări axate pe domeniul social și al sănătății, inclusiv:

  • Un ajutor forfetar de 5.000 de lei pentru familii în caz de doliu;
  • 3.000 de lei pentru elevi;
  • 10.000 de lei anual pentru familiile numeroase;
  • 100.000 de lei pentru veteranii celui de-al Doilea Război Mondial, cu ocazia Zilei Victoriei;
  • Alocarea a 200 de milioane de lei anual pentru programe de prevenire și tratament al dependenței de droguri.

La rândul său, fracțiunea Partidului Nostru (PN) critică proiectul de buget, argumentând că acesta ar ignora nevoile comunităților locale. Deputații PN au propus investiții în municipiul Bălți, orașele Glodeni și Drochia, precum și majorări pentru sectorul agricol.

Printre solicitări se numără:

  • 10 milioane de lei pentru reconstrucția taberei de copii din Bălți, nefuncțională din 2020;
  • 15 milioane de lei pentru reparația capitală a grădiniței „Luceafărul” din Bălți;
  • 40 de milioane de lei pentru reparația străzii Ștefan cel Mare și curățarea râului Răut;
  • Majorarea Fondului Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural de la 2,3 la 4,3 miliarde de lei;
  • Creșterea valorii de referință pentru cadrele didactice la 2.700 de lei.

Și Partidul Mișcarea Alternativa Națională (MAN) a venit cu mai multe propuneri la bugetul pentru 2026, axate în special pe proiecte mari din municipiul Chișinău. Liderul formațiunii, Ion Ceban, spune că în capitală există aproximativ 4.000 de clădiri cu statut neclar de proprietate, multe dintre ele aflate într-o stare avansată de degradare.

  • Reabilitarea curților europene – 2 miliarde de lei;
  • Centura de siguranță Chișinău – 2 miliarde de lei doar în 2026;
  • 1 miliard de lei pentru executarea hotărârilor judecătorești privind locuințele persoanelor nedreptățite, inclusiv 360 de milioane pentru Chișinău;
  • Investiții de zeci și sute de milioane de lei pentru Circul de Stat, Filarmonica Națională, Liceul Republican de Matematică și Grădina Botanică, toate prezentate ca proiecte cu impact pe termen lung.

Amintim că proiectul bugetului pentru anul viitor a fost adoptat de Parlament în prima lectură. Proiectul prevede venituri de 79,67 miliarde de lei și cheltuieli de 100,57 miliarde de lei. Deficitul va constitui 20,9 miliarde de lei, sau 5,5% din PIB. Opoziția a refuzat să voteze în favoarea acestuia.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: