NM espresso

NM Espresso: ce se va întâmpla cu gazele naturale în Moldova, cine va pleca la Moscova la negocieri și ce fel de percheziții se fac iarăși la procuratură

Igor Svitrov
| 20 octombrie, 2021
08:13

Gazele naturale

Moldova începe să achiziționeze gaze naturale din surse alternative. În același timp, autoritățile continuă negocierile cu Moscova în privința livrărilor de gaze naturale rusești. Despre aceasta a comunicat premierul Natalia Gavrilița, care a dat asigurări că «gaze în Moldova vor fi, problema o constituie doar prețul și furnizorii». Potrivit informațiilor «Moldovagaz», prețul gazelor naturale din surse alternative ar putea depăși 1000 de dolari pentru o mie de metri cubi, ceea ce înseamnă de cinci ori mai mult decât prețul mediu de achiziție din acest an.

Pentru a continua negocierile privind gazele naturale rusești, vicepremierul pentru reintegrare Vladislav Kulminski va fi trimis la Moscova. Gavrilița nu a putut răspunde clar la întrebarea, de ce «subiectul gazelor» a fost încredințat vicepremierului pentru reintegrare. NM a decis să analizeze această chestiune cu ajutorul unor experți. De ce aceștia nu au fost mirați de alegerea noului «negociator» în problema gazelor naturale — aflați din articolul «Вектор газа» («Vectorul gazelor»).

Marți, Gavrilița a discutat despre problema gazelor cu Vadim Krasnoselski, liderul administrației Transnistriei.

Și Nicu Popescu, ministrul de externe, a vorbit poporului despre acțiunile întreprinse de către guvern în vederea soluționării crizei gazelor naturale. Acesta a anunțat despre disponibilitatea partenerilor europeni de a oferi asistență Moldovei și a subliniat faptul că «nu doar Moldova se confruntă cu o criză energetică fără precedent».

Autoritățile de la Bălți au anunțat despre o situație critică privind conectarea agentului termic în oraș. Iar în raionul Sângerei, școlile, grădinițele și instituțiile medico-sanitare vor fi conectate la instalațiile de gaze și la agentul termic doar câteva ore pe zi. Întreprinderea «Nord Gaz-Sângerei» a expediat autorităților locale orarul de conectare a agentului termic.

Președinte

Președintele Maia Sandu a prezentat un discurs la Conferința Internațională în domeniul prevenirii și combaterii violenței față de femei și violenței în familie. La conferință au mai vorbit ambasadori europeni, care au felicitat Moldova pentru ratificarea Convenției de la Istanbul.

Convenția de la Istanbul

Deputații PSRM s-au adresat către Curtea Constituțională să-și expună opinia în privința conformității Convenției de la Istanbul cu Constituția Moldovei. Iar Mitropolia Moldovei a comentat ratificarea convenției și a avertizat autoritățile despre pericolul adoptării «unor legi incorecte» care «contravin religiei ortodoxe, culturii, obiceiurilor și tradițiilor poporului».

Găgăuzia

Aflându-se la Strasbourg, Irina Vlah, bașcanul Găgăuziei, l-a informat pe Fernand de Varennes, Raportorul special al ONU pentru problemele minorităților etnice și drepturile omului, despre «deficitul de comunicare între autoritățile Republicii Moldova și autoritățile autonomiei», precum și despre problemele care derivă din lipsa dialogului. Drept răspuns, de Varennes i-a sugerat să informeze organizațiile internaționale despre problemele menționate.

Procuratură

În seara de 18 octombrie, colaboratorii Procuraturii Anticorupție au efectuat percheziții în biroul lui Dumitru Răileanu, procuror la Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale. Potrivit informațiilor Procuraturii Anticorupție, perchezițiile se referă la circumstanțele ce țin de dosarul lui Alexandr Stoianoglo. În articolul «Платон, Плахотнюк и „прослушки“» («Platon, Plahotniuc și interceptările»), NM a relatat, ce se știe despre procurorul Răileanu și ce dosare de rezonanță a gestionat acesta.

Justiție

Cu ocazia Zilei juristului, care a fost marcată ieri în Moldova, NM a selectat 10 istorii ale judecătorilor, procurorilor și avocaților, care au fost publicate în cadrul proiectului «JusticeInside. Oamenii din interiorul sistemului». După ce a discutat cu protagoniștii acestor istorii, Nadejda Coptu, autorul proiectului, a înțeles că nu e totul atât de rău în justiția moldovenească și că în sistem există persoane care doresc ca acesta să funcționeze conform legii și nu conform conceptelor.

Situația epidemiologică

1715 cazuri noi de coronavirus s-au înregistrat în Moldova în ultimele 24 de ore, inclusiv la 40 de lucrători medicali. 36 de persoane cu vârstele cuprinse între 48 și 92 de ani au decedat din cauza complicațiilor provocate de Covid.

Și despre ceea ce va fi astăzi, 20 octombrie

Va avea loc ședința guvernului.
Ministerul Sănătății va prezenta într-o conferință de presă informații privind coronavirusul.
Iuliana Cantaragiu, ministrul mediului, va susține o conferință de presă.

top, Transnistria

Știri similare

Externe

Incendiu la o centrală electrică din regiunea Moscova, după un atac cu drone (VIDEO)

Viață

Cei trei reținuți în Moldova în cazul camionului cu armament, arestați pentru 30 de zile

Război în Ucraina

„Frontierele nu trebuie modificate prin forță”. Declarația a 14 lideri, majoritatea europeni, despre planul de pace al SUA

Mihaela Conovali
| 22 noiembrie, 2025
18:22

Planul de pace propus de SUA reprezintă o bază care va necesita eforturi suplimentare, au comunicat într-o declarație comună mai mulți oficiali, majoritatea dintre aceștia fiind europeni, după o reuniune sâmbătă în marja summitului G20 de la Johannesburg. Aceștia au mai spus că „frontierele nu trebuie modificate prin forță” și s-au arătat îngrijorați „de limitările propuse privind forțele armate ale Ucrainei”.

Declarația, publicată pe site-ul Consiliului European, a fost adoptată de președintele Consiliului European António Costa, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, prim-ministrul Canadei Mark Carney, președintele Finlandei Alexander Stubb, președintele Franței Emmanuel Macron, cancelarul Germaniei Friedrich Merz, premierul Irlandei Micheal Martin, premierul Italiei Giorgia Meloni, premierul Japoniei Sanae Takaichi, premierul Olandei Dick Schoof, premierul Norvegiei Jonas Gahr Støre, premierul Spaniei Pedro Sánchez și premierul Marii Britanii Keir Starmer. Prim-ministrul Poloniei, Donald Tusk, s-a alăturat declarației.

Politicienii au salutat „eforturile continue ale SUA de a aduce pacea în Ucraina”. Aceștia au mai spus că proiectul inițial al planului, format 28 de puncte, include elemente importante care vor fi esențiale pentru o pace justă și durabilă.

„Prin urmare, considerăm că proiectul reprezintă o bază care va necesita eforturi suplimentare. Suntem pregătiți să ne angajăm pentru a asigura durabilitatea unei păci viitoare. Suntem clari în ceea ce privește principiul că frontierele nu trebuie modificate prin forță. De asemenea, suntem îngrijorați de limitările propuse privind forțele armate ale Ucrainei, care ar face Ucraina vulnerabilă la atacuri viitoare”, se arată în declarația adoptată.

În același timp, politicienii au declarat că „implementarea elementelor referitoare la Uniunea Europeană și la NATO ar necesita acordul membrilor UE, respectiv NATO”.

„Profităm de această ocazie pentru a sublinia cât de puternic este sprijinul nostru continuu acordat Ucrainei. Vom continua să colaborăm îndeaproape cu Ucraina și SUA în zilele următoare”, se mai arată în declarație.

***

Amintim că administrația președintelui SUA, Donald Trump, a propus un plan de pace format din 28 de puncte. Documentul prevede ca Crimeea, Lugansk și Donețk să fie recunoscute de facto ca teritorii rusești, iar regiunile Herson și Zaporojie să fie înghețate de-a lungul liniei de contact. Ucraina ar urma să își retragă trupele din zona pe care o controlează în prezent în regiunea Donețk, aceasta devenind zonă tampon neutră și demilitarizată, recunoscută internațional ca aparținând Rusiei. Planul introduce, pentru prima dată, garanții de securitate pentru Ucraina, însă fără detalii: doar că, în cazul unei noi invazii ruse, ar exista un răspuns militar coordonat, iar sancțiunile împotriva Moscovei ar fi restabilite. Totodată, conform planului, Ucraina ar trebui să includă în Constituție că nu va adera niciodată la NATO, iar Alianța să adopte o prevedere similară. La fel, potrivit planului, Kievul poate adera la UE. În același timp, trebuie să organizeze alegeri în termen de 100 de zile.

Potrivit presei internaționale, SUA ar fi cerut ca Ucraina să accepte planul până joi, sugerând că, în caz contrar, ar putea înceta sprijinul militar.

Președintele ucrainean, Vladimir Zelenski, a declarat că a oferit deja un răspuns în timpul inaugurării sale în calitate de președinte, când s-a angajat „prin toate acțiunile sale să apere suveranitatea și independența Ucrainei”. „Pentru mine nu a fost o formalitate, ci un jurământ pe care îl respect zilnic și pe care nu îl voi trăda niciodată. Interesul național ucrainean trebuie să fie respectat”, a comunicat el. Liderul de la Kiev a menționat, în adresarea sa către popor, că dorește modificarea documentului, astfel încât acesta să includă clar „onoarea și demnitatea ucrainenilor”. Totodată, Zelenski a avertizat că urmează o săptămână dificilă, iar asupra Ucrainei ar putea fi exercitate presiuni.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat că Federația Rusă a primit „planul de pace”. Potrivit lui Putin, acest plan „ar putea sta la baza unei reglementări finale de pace”, însă a precizat că textul documentului nu a fost discutat cu Moscova.