NM espresso

NM Espresso: despre anularea stării de urgență în Moldova, decretul lui Sandu cu privire la dizolvarea parlamentului și despre «noua formațiune» a judecătorilor

Igor Svitrov
| 29 aprilie, 2021
08:15

Alegeri anticipate

Președintele Maia Sandu a semnat la 28 aprilie decretul cu privire la dizolvarea parlamentului și organizarea alegerilor parlamentare anticipate la 11 iulie. «Guvernul trebuie să aloce surse pentru pregătirea și desfășurarea alegerilor. Cetățenii au obținut dreptul de a-și decide viitorul», a spus Sandu, comentând decretul.

Președintele a semnat acest decret la doar câteva ore după ce Curtea Constituțională (CC) a declarat neconstituțională decizia majorității parlamentare de a institui stare de urgență în țară (Live NM). Dacă vă mai amintiți, în timpul stării de urgență, parlamentul nu poate fi dizolvat și nici alegerile nu pot fi organizate.

CC a examinat sesizarea cu privire la starea de urgență pe fundalul unui nou miting organizat lângă sediul instanței de către simpatizanții PAS la care au aderat «Partidul Nostru» și Partidul «Democrația Acasă» (Live NM). Aceștia s-au declarat pentru anularea stării de urgență. Sergiu Litvinenco, deputat PAS, s-a adresat către CC cu o sesizare privind constituționalitatea instituirii stării de urgență.

Dodon

Comentând decizia CC și decretul lui Sandu, Igor Dodon, liderul PSRM, a scris: «Vreți alegeri, mergem la alegeri!». Și a chemat cetățenii Moldovei «să fie pregătiți pentru a opune rezistență uzurpatorilor care tind să lichideze statul moldovenesc independent și să instaureze o guvernare din exterior».

Guvern

Miercuri seara, Zinaida Greceanîi, speakerul parlamentului dizolvat, a avut o întrevedere cu premierul interimar Aureliu Ciocoi și membrii guvernului. Aceștia au discutat despre «noile măsuri de susținere a păturilor social vulnerabile ale populației», întrucât măsurile de susținere care au fost adoptate anterior au devenit nule drept urmare a deciziei CC privind anularea stării de urgență, au comunicat cei din parlament.

Sandu

Iar Sandu a discutat cu antreprenorii despre măsurile de susținere a afacerilor în condițiile coronacrizei și despre «programul de relansare economică a țării». Despre aceasta s-a vorbit la ședința Camerei de Comerț și Industrie cu participarea lui Sandu și a peste 70 de oameni de afaceri din diferite ramuri ale economiei.

Procuratura Generală

Procurorul general Alexandr Stoianoglo a refuzat să inițieze o anchetă în privința tentativei de uzurpare a puterii de către deputații PSRM și «Șor» în legătură cu decizia acestora privind revocarea magistratei CC Domnica Manole și «numirea» de către aceștia a unui nou judecător CC. NM a studiat ordinul lui Stoianoglo și a relatat despre cinci argumente principale ale procurorului general.

Carburanți

Unii importatori de carburanți din Moldova au majorat din nou prețurile la benzină — în medie, cu 75 de bani. Însă la benzinăriile altor companii, prețurile au rămas deocamdată aceleași.

Coronavirus

424 de cazuri noi de coronavirus s-au înregistrat în Moldova în ultimele 24 de ore, după ce s-au efectuat 5193 de teste. Astfel, numărul total al celor care s-au contaminat de la începutul epidemiei a ajuns până la 250 138 de persoane. 238 926 dintre acestea s-au vindecat, 5780 au decedat (18 — în ultimele 24 de ore). 5432 de persoane bolnave continuă tratamentul, 213 dintre acestea fiind în stare extrem de gravă, iar 36 — conectate la aparatele de respirație asistată.

Vaccinuri

Banca Mondială (BM) a alocat Moldovei 24,8 milioane de euro pentru achiziționarea vaccinului împotriva coronavirusului. Conform estimărilor BM, acești bani vor fi suficienți pentru a imuniza 30 la sută din populația țării.

JusticeInside

În continuarea proiectului special «JusticeInside. Oamenii din interiorul sistemului», NM publică istoria judecătoarei Marina Rusu care, în pofida stresurilor, deplasărilor de câteva ore la muncă în Taraclia și divergențele cu Consiliul Superior al Magistraturii, crede în continuare că în Moldova poate fi formată «o nouă formațiune» a judecătorilor și poate fi creat un asemenea sistem al justiției în care oamenii vor avea încredere.

Denim Day

Cu ocazia Zilei dedicate susținerii victimelor violenței sexuale Denim Day, NM a comunicat, cu ce probleme se confruntă în Moldova victimele violului, de ce acestea rămân singure în fața necazului lor și cum încearcă să se susțină reciproc. Despre aceasta — în articolul «Врач сказал, что ее изнасиловали в жестокой форме» («Medicul a spus că ea a fost violată într-o formă violentă».

Și despre ceea ce va fi astăzi, 29 aprilie

Va avea loc ședința Consiliului Superior al Procurorilor.
Partidul DA va susține o conferință de presă.

Știri similare

Viață

Cod galben de ghețuș și polei: Circulația pe drumurile naționale se desfășoară în condiții de iarnă. Recomandările pentru șoferi

Politică

Maia Sandu, întrevedere cu Volodimir Zelenski: „Republica Moldova este alături de Ucraina și vom continua să colaborăm îndeaproape”

Externe

România: Alocațiile copiilor rămân înghețate, după ce Guvernul a suspendat pentru al doilea an la rând majorarea cu inflația

Ana-Maria Dolghii
| 7 ianuarie, 2026
18:05

Alocațiile de stat pentru copii din România nu vor fi majorate nici în anul 2026, potrivit măsurilor fiscal-bugetare adoptate de Guvern în vara anului 2025. Decizia prelungește înghețarea acestui drept pentru al doilea an consecutiv, deși legislația în vigoare prevede în mod expres actualizarea anuală a alocațiilor cu rata inflației. Concret, Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare stabilește că, pe parcursul întregului an 2026, alocațiile de stat pentru copii se mențin la nivelul acordat pentru luna decembrie 2025. În practică, acest lucru înseamnă că sumele rămân identice cu cele stabilite la finalul anului 2024, întrucât nu a fost aplicată nicio majorare în 2025, relatează Digi24.

Potrivit Legii 141/2025, „În anul 2026 se mențin în plata la nivelul acordat/cuvenit pentru luna decembrie 2025: k) alocațiile de stat pentru copii, reglementate de Legea nr. 61/1993 privind alocația de stat pentru copii, republicată, cu modificările și completările ulterioare.”

Legea alocației de stat pentru copii prevede că aceste sume trebuie indexate automat, în fiecare an, cu rata medie a inflației comunicată oficial de Institutul Național de Statistică pentru anul anterior.

Mecanismul a fost introdus pentru a proteja puterea de cumpărare a alocației și pentru a elimina influența politică asupra acestui drept al copiilor.

Cu toate acestea, două indexări consecutive au fost suspendate prin decizii legislative.

Prima, aferentă inflației din anul 2023, care ar fi trebuit aplicată începând cu 1 ianuarie 2025, a fost blocată prin Ordonanța de urgență nr. 156/2024, cunoscută drept „ordonanța trenuleț”, adoptată la finalul anului 2024.

A doua indexare, corespunzătoare inflației din anul 2024, nu va fi aplicată nici în 2026, ca urmare a prevederilor din Legea nr. 141/2025, care îngheață nivelul alocațiilor pe tot parcursul anului viitor.

Ce sume primesc copiii și de ce rămân aceleași

În prezent, alocațiile de stat pentru copii au următoarele valori:

719 lei pe lună pentru copiii cu vârsta de până la 2 ani (sau până la 3 ani, în cazul copiilor cu handicap);
292 lei pe lună pentru copiii cu vârsta între 2 și 18 ani;
292 lei pe lună pentru tinerii de peste 18 ani care urmează cursuri liceale sau profesionale;
719 lei pe lună pentru copiii cu handicap cu vârsta între 3 și 18 ani.

Aceste sume nu se vor modifica nici în anul 2026. Ultima majorare a alocațiilor a avut loc în ianuarie 2024, când cuantumul acestora a crescut cu 13,8%.

Cine primește alocația și când poate fi poate fi suspendată plata

Alocația de stat pentru copii nu se plătește automat „oricui”, ci este acordată persoanei care are, din punct de vedere legal, responsabilitatea copilului.

În cele mai multe situații, banii sunt virați unuia dintre părinți, pe baza acordului ambilor sau a unei decizii emise de autoritatea tutelară.

După împlinirea vârstei de 14 ani, copilul poate primi alocația direct, însă doar cu acordul reprezentantului legal.

După 18 ani, tânărul devine titularul alocației și poate încasa suma în nume propriu, pe baza unei cereri.

În cazurile în care copilul se află în grija altor persoane, plata se face către tutore, curator, asistent maternal sau către persoana ori familia la care copilul este plasat.

Dacă părintele este minor, alocația poate fi plătită fie direct acestuia, dacă are capacitate deplină de exercițiu, fie reprezentantului său legal, atunci când această capacitate nu există.

Plata alocației încetează în mod automat în situații clar prevăzute de lege, cum ar fi decesul copilului sau al tânărului beneficiar, abandonarea studiilor liceale sau profesionale ori cazul în care copiii cetățenilor străini sau apatrizilor nu mai locuiesc în România.

Cât pierd copiii peste 2 ani din cauza înghețării alocațiilor

Pentru copiii cu vârsta de peste 2 ani, alocația este de 292 de lei pe lună. Dacă legea ar fi fost aplicată așa cum este scrisă, suma ar fi trebuit să crească în 2025 cu 10,4%, rata inflației din 2023, ajungând la puțin peste 322 de lei pe lună.

În anul 2026, ar fi urmat o nouă indexare, de 5,6%, corespunzătoare inflației din 2024, ceea ce ar fi ridicat alocația la aproximativ 340 de lei pe lună.

Prin menținerea sumei la 292 de lei, pierderea cumulată ajunge la aproximativ 950 de lei pentru fiecare copil cu vârsta peste 2 ani, doar din neaplicarea celor două indexări prevăzute de lege.

Pierderi mai mari pentru copiii mici și pentru cei cu dezabilități

În cazul copiilor sub 2 ani sau al copiilor cu dizabilități, impactul financiar este mult mai mare, deoarece alocația de bază este semnificativ mai ridicată.

Dacă indexările ar fi fost aplicate conform legii, alocația ar fi crescut mai întâi în 2025 și apoi din nou în 2026, ajungând la peste 830 de lei pe lună. Menținerea sumei la 719 lei înseamnă o pierdere cumulată de peste 2.300 de lei pentru fiecare copil din această categorie, pe parcursul celor doi ani.