delfi.ee

NM Espresso: despre criza gazelor, al patrulea val de COVID și lupta împotriva antivaxerilor

Criza energetică

La 13 octombrie, în Moldova a fost anunțată stare de alertă în sectorul gazelor naturale. „Comisia pentru Situații Excepționale a anunțat stare de alertă în ceea ce privește sectorul de gaze naturale. Noi am luat această decizie pentru a preveni declanșarea unei situații de urgență și pentru a fi pregătiți de orice scenariu. Vreau să fie clar – starea de alertă este pentru ca instituțiile responsabile să poată întreprinde măsuri concrete de protejare a cetățenilor și a securității energetice a țării”, a declarat Andrei Spânu, ministrul infrastructurii și dezvoltării regionale.

COVID

2052 de persoane din Moldova au fost diagnosticate cu coronavirus în ultimele 24 de ore, inclusiv 41 de lucrători medicali. Astfel, numărul celor contaminați în țara noastră a ajuns până la 310 776 de persoane. 29 de persoane cu vârste curpinse între 60 și 94 de ani au decedat din cauza complicațiilor provocate de COVID-19.

Ala Nemerenco, ministrul sănătății, a scris recent că nu exclude faptul că un nou val de coronavirus este inevitabil în Moldova. Peste o săptămână deja, Ministerul Sănătății și autoritățile din Chișinău au început să comunice că locuri în spitalele pentru pacienții cu COVID sunt extrem de puține. Într-un articolul analitic, NM relatează, cu ce și cât de pregătită a ajuns Moldova la cel de-al patrulea val de COVID și dacă nivelul actual de vaccinare va salva țara.

Guvernul a aprobat câteva amendamente la legislație, potrivit cărora lucrătorii medicali nevaccinați, care s-au îmbolnăvit de COVID, nu vor primi plățile unice în mărime de 16 mii de lei. Amendamentele vor viza și rudele lucrătorilor medicali decedați din cauza coronavirusului. Anterior, când un lucrător medical deceda din cauza COVID, rudele aveau dreptul să primească o plată unică în mărime de 100 mii de lei. Acum, pentru a putea primi această plată, trebuie să fie vaccinate nu numai rudele, dar și lucrătorul medical. Nemerenco este de părere că statul nu trebuie să plătească îndemnizații de îmbolnăvire cu COVID lucrătorilor medicali care „din cauza mofturilor, refuză să se vaccineze”.

Tarifele pentru efectuarea testelor de diagnostic COVID-19 prin metoda PCR în laboratoarele din cadrul instituțiilor medico-sanitare publice au fost reduse. Acum, acestea vor costa 300 de lei în loc de 755 de lei. 

Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale a elaborat un sistem de monitorizare a bolnavilor cu coronavirus, care se tratează la domiciliu și a celor care trebuie să se autoizoleze din cauza contactului cu un bolnav sau la revenirea de peste hotare. Cei de la minister au menționat că de aceasta se vor ocupa studenții de la Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „N. Testemițanu”.

Lupta împotriva offshore-urilor

În Moldova ar putea fi anulat secretul privind zonele offshore. Guvernul a aprobat în cadrul ședinței din 13 octombrie un proiect care prevede publicarea informației despre beneficiarii finali ai companiilor înregistrate în zonele offshore. 

Potrivit acestui document, Agenția Serviciilor Publice va publica lista beneficiarilor tuturor companiilor ai căror fondatori se află în offshore-uri. 

Noile prevederi vor contribui la asigurarea stabilității economice a statului, la prevenirea corupției, evaziunii fiscale și spălării banilor, se menționează în comunicatul guvernului.

Justiție

Noua ședință în dosarul lui Denis Ulanov, deputat al partidului „Șor”, a fost amânată. De data aceasta, partea apărării a avut nevoie de timp suplimentar pentru a lua cunoștință de lista probelor oferite de partea acuzării. În același timp, magistrații au stabilit alte șase ședințe pentru perioada de la 23 noiembrie până la 13 decembrie. 

Procuratura Generală a comentat demersul deputatului PAS Lilian Carp, în care acesta a cerut să fie verificată o investigație jurnalistică. Într-o informație publicată de una dintre instituțiile de presă se spune că foștii procurori Viorel Morari și Roman Statnîi ar fi deposedat de bunuri, prin șantaj, doi businessmani din Rusia. Morari respinge acuzațiile. Cei de la procuratură au declarat că acest dosar a fost inițiat în luna februarie 2020 și că ancheta încă este în curs de desfășurare. 

Ion Caracuian, șeful Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale, a depus cerere de demisie. Caracuian a comunicat pentru NM că a decis să plece nu numai din funcția de șef al PCCOCS, dar și din organele procuraturii. El a menționat că a luat această decizie „din motive personale” și a refuzat să ofere alte comentarii. 

Și despre ceea ce va fi astăzi, 14 octombrie: 

Va avea loc ședința CEC

Deputații se vor întruni în ședința parlamentului

În scuarul Catedralei din Chișinău va avea loc un iarmaroc al meșteșugarilor cu ocazia Zilei orașului.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Moldova, la cel mai scăzut „nivel de prietenie” cu Rusia. Oficial rus: „Trebuie să revizuim strategia față de cei care au săgeți roșii”

Moldova a înregistrat o scădere de 25 de puncte în clasamentul Kremlinului privind „țările prietenoase și neprietenoase” față de Rusia. Datele Institutului Național de Cercetare pentru Dezvoltarea Comunicațiilor (NICDC) din Federația Rusă arată că, în 2025, Chișinăul a avut cel mai mare ritm de deteriorare a relațiilor cu Moscova din întregul spațiu post-sovietic. Vicepreședintele Dumei de Stat din partea LDPR, Boris Cernîșov, a declarat că Rusia trebuie să-și revizuiască „strategia față de cei care au săgeți roșii și săgeți verzi”, potrivit publicației Коммерсантъ.”

În fruntea clasamentului privind țările prietenoase, realizat de cercetătorii ruși, se află cele două republici separatiste din Georgia, recunoscute de Kremlin: Osetia de Sud și Abhazia, urmate de Belarus, Kârgâzstan, Kazahstan și alte state. Prietenia unui regim este măsurată printr-un scor de la maxim 100 la minim –100.”

Georgia a fost calificată ca stat „relativ prietenos”, cu un scor de 40,1.

La polul opus se află lista țărilor „ostile Moscovei”, unde, în fruntea topului, se află Ucraina, Țările Baltice și Moldova.

Vicepreședintele Dumei de Stat din partea LDPR, Boris Cernîșov, a îndemnat la acțiuni active în politica externă:

„Statele puternice nu stau cu mâna întinsă, ele se apără. Noi, ca reprezentanți ai celei mai puternice și frumoase țări, trebuie de asemenea să ne construim strategia față de cei care au săgeți roșii și săgeți verzi”, a menționat deputatul rus.

În cadrul monitorizării regimurilor de comunicare, cercetătorii au evoluat oportunitățile create în țările post-sovietice pentru dezvoltarea relațiilor cu Rusia. Experți ruși și străini au analizat condițiile de comunicare între state pe zeci de parametri: atitudinea față de Rusia și limba rusă, legăturile economice, științifice și culturale, retorica guvernamentală și altele.

Chișinău: Relațiile cu Rusia la cel mai jos nivel din istorie

Odată cu începerea războiului din Ucraina, Republica Moldova și comunitatea internațională și-au revizuit pozițiile față de Rusia. Țările din regiune au recalibrat politicile de apărare și au început să își reducă dependența energetică de concernul rus Gazprom.

Ministrul Afacerilor Externe de la Chișinău, Mihai Popșoi, a declarat de mai multe ori că relațiile diplomatice dintre Moldova și Rusia sunt la cel mai scăzut nivel din istorie. Potrivit oficialului, acest lucru este explicabil în condițiile în care Rusia „ucide zilnic, sugrumă copii, femei, bătrâni, distruge locuințe”. Popșoi a spus că Moldova își dorește relații bune cu toate țările însă atât timp cât cineva încalcă flagrant dreptul internațional asemenea lucruri nu pot fi tolerate.

Mai mult, agresiunea militară rusă nu afectează doar Ucraina, ci întreaga regiune. În ultimii patru ani, drone rusești au survolat și au căzut în spațiul aerian al Republicii Moldova, precum și în spațiul NATO, inclusiv Polonia și România. Chișinăul a transmis mai multe note de protest Rusiei, iar autoritățile moldovenești nu au acreditat până acum ambasadorul Rusiei în Moldova, Oleg Ozerov. Când a fost întrebat de ce nu a fost expulzat Ozerov, Mihai Popșoi a explicat că Moldova trebuie să cântărească consecințele unei astfel de decizii. Expulzarea nu ar opri dronele rusești sau nu ar spori securitatea țării, dar ar putea declanșa măsuri asimetrice din partea Rusiei.

În contextul tensiunilor și ingerințelor tot mai mari dinspre Federația Rusă, Republica Moldova a luat mai multe măsuri pentru reducerea influenței Moscovei. La 27 noiembrie 2025, Parlamentul a adoptat în lectură finală legea care prevede închiderea Centrului Rus de Știință și Cultură de la Chișinău. Motivul invocat este „situația actuală geopolitică și riscul ridicat de dezinformare”. Nota informativă a proiectului explică faptul că centrul „poate fi utilizat ca un instrument pentru promovarea unor narative distorsionate de către Federația Rusă”.

În același timp, Moldova a început procesul de părăsire a Comunității Statelor Independente (CSI), inițiat încă din 2023 prin denunțarea mai multor acorduri bilaterale. Până în prezent, 71 acorduri au fost deja denunțate, iar alte aproximativ 60 sunt în proces. Procedura formală prevede ca Parlamentul să adopte o lege de denunțare a documentelor care conferă calitatea de membru, iar ulterior Ministerul Afacerilor Externe să transmită notificarea către CSI. Retragerea va produce efecte după 12 luni de la trimiterea notificării, ceea ce ar putea să se realizeze în 2027.

Amenințări și ingerințe rusești:

Rusia este acuzată de ingerințe fără precedent în alegerile din Republica Moldova, care au avut loc în utlimii ani, prin sprijinirea partidelor fidele Moscovei inclusiv cu resurse financiare și a actorilor politici locali, inclusiv gruparea Șor.

Fostul prim-ministru Dorin Recean a declarat că „agenții Kremlinului” au cheltuit aproximativ 200 de milioane de euro pentru a influența voturile la alegerile prezidențiale și la referendumul privind opțiunea de aderare la UE, din 2024.

Pentru alegerile parlamentare din septembrie 2025, s-a estimat că Rusia a alocat aproape 2% din PIB-ul Moldovei, adică circa 7 miliarde de lei, pentru a încerca vicierea scrutinului, după cum a declarat președinta Maia Sandu. Oficiala a subliniat că Republica Moldova a rezistat ferm unei ingerințe rusești sistematice și fără precedent, investind în consolidarea propriei reziliențe politice și instituționale.

***

Amintim că în martie 2025, Kremlinul a inclus Republica Moldova pe lista țărilor „neprietenoase”. Începând cu 28 martie, Federația Rusă a impus restricții transportatorilor de marfă moldoveni, interzicându-le nu doar livrarea mărfurilor pe teritoriul rus, ci și tranzitul prin Rusia.

Produsele alcoolice, tutunul și ciocolata pot fi livrate doar până la frontiera rusă. Restricțiile nu se aplică transportului de animale vii, carne și produse din carne, pește, produse lactate, ouă, legume, fructe, nuci și alte bunuri.

Autoritățile de la Moscova justifică această decizie prin faptul că, din 2022, odată cu începutul războiului din Ucraina, transportatorii ruși nu mai efectuează transporturi de marfă pe teritoriul Republicii Moldova.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: