ZdG

NM Espresso: despre fake-urile de pe Telegramul lui Sandu și Spânu, «șantajul Rusiei» și despre campania «Copiii LGBT în școala ta»

Fake-urile de pe Telegram și protestele «Șor»

Cabinetul de miniștri s-a întrunit ieri într-o nouă ședință. Se presupunea că anume la această ședință, ministrul justiției Litvinenco va prezenta sesizarea sa către Curtea Constituțională privind declararea neconstituționalității partidului «Șor». Cu o oră înainte de ședință, simpatizanții partidului «Șor» au început să se adune în fața guvernului, organizând un nou protest. În mod tradițional, aceștia au vorbit despre «uzurparea puterii» și chiar au adus o pancartă cu imaginea lui Hitler și Sandu.

Cu o jumătate de oră înainte de ședința cabinetului de miniștri, pe canalele oficiale de Telegram ale șefei statului Sandu și vicepremierului Spânu au apărut niște mesaje care se presupune că ar fi din «conversația privată» a ministrului justiției. Câteva minute mai târziu, administrația prezidențială a declarat că a fost spart contul, iar spre seară, Spânu a scris că nu mai are acces la contul pe care l-a administrat până acum.

Toate acestea nu au împiedicat guvernul să-l audieze pe ministrul justiției Litvinenco și să aprobe în unanimitate sesizarea Ministerului Justiției către Curtea Constituțională. Și se pare că această stare de lucruri nici nu i-a surprins pe cei din guvern. Premierul a declarat că cele întâmplate sunt «un eveniment previzibil», amintind că falsurile au apărut atunci «când lupta împotriva corupției și a hoților aduce rezultate». La rândul său, ministrul justiției a declarat că «grupările penale s-au unit și încearcă să saboteze procesele care au fost lansate împotriva lor».

Cu siguranță, s-a vorbit deja la televizor despre aceasta, dar și despre faptul că unele persoane din așa-zisa corespondență a lui Litvinenco au confirmat autenticitatea mesajelor. Mai ales că pușculița lui Șor iarăși a fost completată:postul de televiziune NTV (aparține soției deputatului socialist Furculiță) și TV6 (aparține lui Șor) au devenit parteneri exclusivi.

Apropo, chiar dacă partidul «Șor» va fi declarat neconstituțional, «va fi un dar generos de care, bineînțeles, Șor și echipa sa vor încerca să profite», consideră reporterul nostru Evghenii Ceban. Și explică de ce.


Ce se știe despre racheta de la Naslavcea 

Un reprezentant al Ministerului Apărării a fost audiat în Comisia parlamentară securitate națională, apărare și ordine publică. Audierile s-au desfășurat cu ușile închise, dar despre rezultatele acestora a vorbit președintele comisiei, Carp. Dacă e să spunem în câteva cuvinte: pe o insulă de pe Nistru, care aparține Moldovei, a căzut o rachetă rusească «Kalibr», lansată de pe mare. Pe locul unde a căzut s-a format un crater cu raza de 8 metri și adâncimea de 2 metri.

Apropo, acest eveniment a continuat. Ambasadorul Moldovei în Rusia, Darie a fost convocat la Ministerul rus de Externe, unde i s-a comunicat că un reprezentant al ambasadei a fost declarat persona non grata: «Această măsură este o replică la decizia din 1 noiembrie a părții moldovenești, care nu a fost motivată nicicum, de a declara persona non grata un reprezentant al ambasadei Rusiei în Moldova», se spune într-un comunicat de presă al MAE al Rusiei.

Iar procuratura Moldovei a deschis o cauză penală în cadrul căreia va ancheta cazul din 10 octombrie, când trei rachete rusești au survolat spațiul aerian al Moldovei, precum și cel din 31 octombrie, când fragmentele unei rachete au căzut în satul Naslavcea.


Cine și de ce «șantajează Rusia»

Liderul regiunii transnistrene a acordat miercuri un amplu interviu pentru mass-media locală, în care a declarat că autoritățile de la Chișinău «au luat ostatic» Transnistria și încearcă «să prindă doi iepuri odată: să lase oamenii fără locuri de lucru și, evident, să șantajeze Rusia». Și toate acestea, din cauza că a fost redus volumul de gaze naturale livrat în stânga Nistrului (amintim că anume «Gazprom» a redus cu 51 la sută livrările în Moldova, în luna noiembrie). Și apropo, autoritățile de la Chișinău au reamintit de nenumărate ori celor de la Tiraspol că «suntem în aceeași barcă» și i-au îndemnat «să nu o clatine».

În același timp, reprezentanta MAE din Rusia a comentat relațiile dintre Moldova și «Gazprom» și a declarat că aici «nu există componenta politică, ci doar cea economică» și, desigur, i-a amintit Moldovei despre «orientarea europeană» și declarațiile UE privind «necesitatea de a se debarasa de dependența energetică de Rusia până în anul 2030».


Ce ați putea să citiți?

La 7 noiembrie, în Moldova a fost lansată campania «Copiii LGBT în școala ta». Numai cine nu și-a expus opinia despre această campanie: ex-președintele Dodon, Partidul Socialiștilor, Mitropolia Moldovei, Departamentul Educație din Găgăuzia. 2172 de persoane au semnat o petiție online privind interzicerea campaniei. Iar noi am discutat cu Leo Zbancă, regizor de film, scenarist, activist civic și coordonatorul proiectului «Combating hate can be fun» și am aflat, ce reprezintă campania «Copiii LGBT în școala ta» și cum anume va fi promovată (spoiler: nimeni nu va veni cu pliante în școli).


Pe scurt, despre ceea ce va fi astăzi 

Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene și Roberta Metsola, președintele Parlamentului European, se află într-o vizită oficială în Moldova, în perioada 9-11 noiembrie. La ora 9:20, va începe o conferință de presă comună susținută de Maia Sandu, președintele Moldovei și Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, iar la 11 noiembrie, Roberta Metsola va ține un discurs în fața deputaților din parlament.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Виталий Шмаков / NewsMaker

CEC a decis: 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Câte vor fi în diaspora

Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare, precum și a 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Deciziile au fost luate pe 24 august, în cadrul unei ședințe.

CEC a decis organizarea a 12 secții de votare pentru cetățenii cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului, precum și pentru cei domiciliați în municipiul Bender și în comuna Chițcani, satele Cremenciug și Gîsca din raionul Căușeni, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților constituționale ale Republicii Moldova.

De asemenea, Comisia a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate. Dintre acestea 4 secții de votare vor fi constituite pentru cetățenii Republicii Moldova aflați pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Canadei, Regatului Norvegiei, Regatului Suediei, Republicii Finlanda, Republicii Islanda, Japonia, Republica Coreea, Australia și Noua Zeelandă care au ales să utilizeze drept metodă alternativă de vot, votarea prin corespondență.

***

În contextul secțiilor de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului, amintim că pe 15 august Tiraspolul a transmis o adresare către Parlamentul Republicii Moldova, solicitând deschiderea a 41 de secții de votare la viitoarele alegeri parlamentare pentru locuitorii din regiunea transnistreană care dețin cetățenie moldovenească.

Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a declarat că vor fi organizate doar 10 secții. Spre comparație, la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024 au fost deschise 30 de secții pentru cetățenii de pe malul stâng. Potrivit lui Postica, dacă analizăm prezența medie la ultimele trei scrutine, numărul secțiilor pentru locuitorii din stânga Nistrului nu ar trebui să depășească 10.

Numărul secțiilor de votare și al alegătorilor din stânga Nistrului a început să scadă din 2019. Până atunci, ambele cifre erau în creștere. Astfel, potrivit datelor Promo-Lex, la alegerile parlamentare din 2014 pentru votanții din regiune au fost deschise 26 de secții, iar la cele parlamentare din 2019 – 47. Și numărul alegătorilor a crescut în acești ani: 9 261 în 2014 și 37 257 pe circumscripția națională la alegerile parlamentare din 2019. La alegerile prezidențiale din 2020 au fost deschise 42 de secții, la parlamentarele anticipate din 2021 – 41, iar la prezidențialele din 2024 – 30. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale au votat 26 260 de alegători de pe malul stâng, adică 1,5% din numărul total al celor care au votat în turul al doilea.

Tradițional, alegătorii din stânga Nistrului dau preferință la alegeri forțelor proruse. Astfel, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024, mai mult de 79% dintre alegătorii din regiune l-au susținut pe candidatul din partea Partidului Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo. Pentru actuala președintă, Maia Sandu, au votat puțin peste 20% dintre alegători. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2020, mai mult de 85% dintre locuitorii din regiune care au votat l-au susținut pe liderul socialiștilor, Igor Dodon, în timp ce pe candidata din partea PAS, Sandu, au susținut-o circa 14%.

***

Cu referire la secțiile de votare în diaspora, menționăm că în luna iulie CEC a propus deschiderea a 294 de secții. Totuși, lista prezentată atunci era una preliminară.

Prin comparație, la scrutinul din 2024 au fost deschise 231 de secții în 37 de țări.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: