ZdG

NM Espresso: despre fake-urile de pe Telegramul lui Sandu și Spânu, «șantajul Rusiei» și despre campania «Copiii LGBT în școala ta»

Fake-urile de pe Telegram și protestele «Șor»

Cabinetul de miniștri s-a întrunit ieri într-o nouă ședință. Se presupunea că anume la această ședință, ministrul justiției Litvinenco va prezenta sesizarea sa către Curtea Constituțională privind declararea neconstituționalității partidului «Șor». Cu o oră înainte de ședință, simpatizanții partidului «Șor» au început să se adune în fața guvernului, organizând un nou protest. În mod tradițional, aceștia au vorbit despre «uzurparea puterii» și chiar au adus o pancartă cu imaginea lui Hitler și Sandu.

Cu o jumătate de oră înainte de ședința cabinetului de miniștri, pe canalele oficiale de Telegram ale șefei statului Sandu și vicepremierului Spânu au apărut niște mesaje care se presupune că ar fi din «conversația privată» a ministrului justiției. Câteva minute mai târziu, administrația prezidențială a declarat că a fost spart contul, iar spre seară, Spânu a scris că nu mai are acces la contul pe care l-a administrat până acum.

Toate acestea nu au împiedicat guvernul să-l audieze pe ministrul justiției Litvinenco și să aprobe în unanimitate sesizarea Ministerului Justiției către Curtea Constituțională. Și se pare că această stare de lucruri nici nu i-a surprins pe cei din guvern. Premierul a declarat că cele întâmplate sunt «un eveniment previzibil», amintind că falsurile au apărut atunci «când lupta împotriva corupției și a hoților aduce rezultate». La rândul său, ministrul justiției a declarat că «grupările penale s-au unit și încearcă să saboteze procesele care au fost lansate împotriva lor».

Cu siguranță, s-a vorbit deja la televizor despre aceasta, dar și despre faptul că unele persoane din așa-zisa corespondență a lui Litvinenco au confirmat autenticitatea mesajelor. Mai ales că pușculița lui Șor iarăși a fost completată:postul de televiziune NTV (aparține soției deputatului socialist Furculiță) și TV6 (aparține lui Șor) au devenit parteneri exclusivi.

Apropo, chiar dacă partidul «Șor» va fi declarat neconstituțional, «va fi un dar generos de care, bineînțeles, Șor și echipa sa vor încerca să profite», consideră reporterul nostru Evghenii Ceban. Și explică de ce.


Ce se știe despre racheta de la Naslavcea 

Un reprezentant al Ministerului Apărării a fost audiat în Comisia parlamentară securitate națională, apărare și ordine publică. Audierile s-au desfășurat cu ușile închise, dar despre rezultatele acestora a vorbit președintele comisiei, Carp. Dacă e să spunem în câteva cuvinte: pe o insulă de pe Nistru, care aparține Moldovei, a căzut o rachetă rusească «Kalibr», lansată de pe mare. Pe locul unde a căzut s-a format un crater cu raza de 8 metri și adâncimea de 2 metri.

Apropo, acest eveniment a continuat. Ambasadorul Moldovei în Rusia, Darie a fost convocat la Ministerul rus de Externe, unde i s-a comunicat că un reprezentant al ambasadei a fost declarat persona non grata: «Această măsură este o replică la decizia din 1 noiembrie a părții moldovenești, care nu a fost motivată nicicum, de a declara persona non grata un reprezentant al ambasadei Rusiei în Moldova», se spune într-un comunicat de presă al MAE al Rusiei.

Iar procuratura Moldovei a deschis o cauză penală în cadrul căreia va ancheta cazul din 10 octombrie, când trei rachete rusești au survolat spațiul aerian al Moldovei, precum și cel din 31 octombrie, când fragmentele unei rachete au căzut în satul Naslavcea.


Cine și de ce «șantajează Rusia»

Liderul regiunii transnistrene a acordat miercuri un amplu interviu pentru mass-media locală, în care a declarat că autoritățile de la Chișinău «au luat ostatic» Transnistria și încearcă «să prindă doi iepuri odată: să lase oamenii fără locuri de lucru și, evident, să șantajeze Rusia». Și toate acestea, din cauza că a fost redus volumul de gaze naturale livrat în stânga Nistrului (amintim că anume «Gazprom» a redus cu 51 la sută livrările în Moldova, în luna noiembrie). Și apropo, autoritățile de la Chișinău au reamintit de nenumărate ori celor de la Tiraspol că «suntem în aceeași barcă» și i-au îndemnat «să nu o clatine».

În același timp, reprezentanta MAE din Rusia a comentat relațiile dintre Moldova și «Gazprom» și a declarat că aici «nu există componenta politică, ci doar cea economică» și, desigur, i-a amintit Moldovei despre «orientarea europeană» și declarațiile UE privind «necesitatea de a se debarasa de dependența energetică de Rusia până în anul 2030».


Ce ați putea să citiți?

La 7 noiembrie, în Moldova a fost lansată campania «Copiii LGBT în școala ta». Numai cine nu și-a expus opinia despre această campanie: ex-președintele Dodon, Partidul Socialiștilor, Mitropolia Moldovei, Departamentul Educație din Găgăuzia. 2172 de persoane au semnat o petiție online privind interzicerea campaniei. Iar noi am discutat cu Leo Zbancă, regizor de film, scenarist, activist civic și coordonatorul proiectului «Combating hate can be fun» și am aflat, ce reprezintă campania «Copiii LGBT în școala ta» și cum anume va fi promovată (spoiler: nimeni nu va veni cu pliante în școli).


Pe scurt, despre ceea ce va fi astăzi 

Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene și Roberta Metsola, președintele Parlamentului European, se află într-o vizită oficială în Moldova, în perioada 9-11 noiembrie. La ora 9:20, va începe o conferință de presă comună susținută de Maia Sandu, președintele Moldovei și Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, iar la 11 noiembrie, Roberta Metsola va ține un discurs în fața deputaților din parlament.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Facebook/Irina Vlah

Letonia și Estonia își închid ușile pentru Irina Vlah. Noi sancțiuni internaționale

Irina Vlah este vizată de noi sancțiuni internaționale. Estonia a impus restricții împotriva președintei Partidului „Inima Moldovei”, acuzând-o că ar fi sprijinit activități care subminează suveranitatea și integritatea teritorială a altor state și încalcă normele dreptului internațional. Drept urmare, politicianei i se interzice intrarea în Estonia.

„Noua sancțiune permite aplicarea unei interdicții de intrare pentru persoanele împotriva cărora există dovezi de participare sau sprijin activ pentru acțiuni desfășurate în străinătate care încalcă normele și principiile dreptului internațional”, a declarat ministrul eston de Externe, Margus Tsahkna.

De asemenea, Letonia a aplicat Irinei Vlah o interdicție de intrare pe teritoriul său, anunțată oficial de Ministerul leton de Externe.

„Interdicția de intrare pe teritoriul Letoniei a fost impusă acestei persoane pentru o perioadă nedeterminată”, se arată în postarea instituției.

***

Pe 28 august, Canada a anunțat sancțiuni împotriva mai multor persoane și structuri din Republica Moldova. Decizia a fost motivată prin „activități de ingerință rusă înaintea alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025”. Potrivit Ministerului Afacerilor Externe al Canadei, sancțiunile prevăd înghețarea bunurilor, interzicerea oricăror tranzacții financiare cu persoanele și organizațiile vizate, precum și declararea acestora drept inadmisibile pe teritoriul canadian.

Pe lista sancțiunilor au fost incluse 16 persoane: Evghenia Guțul, Mihail Vlah, Irina Vlah, Iurii Cuznețov, Ilia Uzun, Victor Petrov, Nelli Parutenco, Natalia Parasca, Dumitru Chitoroagă, Dmitri Buimistru, Alexei Lungu, Veaceslav Valico, Victoria Furtună, Irina Lozovan, Alexandr Nesterovschi și Chiril Guzun. De asemenea, au fost sancționate două entități: Blocul politic „Victoria/Pobeda” și asociația obștească „Asociația Persoanelor cu Epoleți «Scutul Poporului»”.

***

Irina Vlah și-a început cariera politică în Partidul Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM). Aceasta a reprezentat formațiunea în Parlament din 2005 până în 2014. În anul 2014, Vlah a părăsit fracțiunea comuniștilor, acuzând-o de colaborare cu alianțele pro-europene de atunci, iar în 2015 a ieșit inclusiv din PCRM.

Vlah a concurat pentru prima dată la alegerile pentru funcția de bașcan al Găgăuziei în 2015, în calitate de candidat independent, susținut de Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM). Vlah a câștigat scrutinul respectiv, dar și pe următorul, conducânt astfel autonomia găgăuză până în 2023. După încheierea celui de-al doilea mandat de guvernatoare, a declarat în repetate rânduri că nu va ieși din politică, a devenit activă pe rețelele de socializare, a început să scrie și să vorbească în limba română și chiar și-a scris o autobiografie. Atunci, mulți experți au început să vorbească despre ambițiile prezidențiale ale Irinei Vlah.

Irina Vlah a candidat la funcția de președinte al Republicii Moldova în scrutinul din 20 octombrie 2024. Potrivit rezultatelor finale, ea a acumulat circa 83 mii de voturi, adică aproape 5,4% din sufragii, nereușind să ajungă în turul II de scrutin.

În noiembrie 2024, Irina Vlah a anunțat constituirea Partidului Republican „Inima Moldovei”.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: