NM espresso

NM Espresso: despre încrederea în Sandu și Dodon, provocarea pentru PAS la o «bătălie» electorală și despre potopul din Chișinău

Igor Svitrov
| 6 iulie, 2021
08:10

Electorală

Potrivit unei noi ediții a Barometrului Opiniei Publice (BOP), în parlament ar putea accede trei forțe politice: Partidul PAS, Blocul PCRM-PSRM și Partidul «Șor». Blocului «Renato Usatîi» nu i-ar ajunge 1% pentru a depăși pragul electoral.

Sondajul a mai arătat că locuitorii Moldovei au încredere în biserică și nu au încredere deloc în parlament și în partidele politice. Președintele Maia Sandu și liderul PSRM, Igor Dodon sunt politicienii cu cele mai înalte ratinguri ale încrederii. Despre starea de spirit a locuitorilor țării în ajunul alegerilor — aflați din articolul «Церковь, Санду и Меркель» («Biserica, Sandu și Merkel»).

Blocul PCRM-PSRM a chemat la dezbateri electorale «oponentul său politic», Partidul PAS: «Miercuri, 7 iulie, ora 19:00, Palatul Republicii. Echipa noastră va fi acolo, gata de dezbateri». Cei de la PAS încă nu au decis, dacă vor accepta sau nu propunerea.

Candidați

NewEurope.eu a publicat un articol în care se afirmă că UE și SUA au cheltuit aproape 56 milioane de euro pentru a asigura victoria PAS la alegeri și pentru a lipsi Rusia de influență în Moldova. Cei de la PAS au declarat că articolul este o «calomnie plătită de socialiști». Dacă vă mai amintiți, anterior, în publicația germană «Bild» a apărut o informație precum că Rusia a investit peste 11,4 milioane de euro pentru campania electorală a lui Igor Dodon. Și cei din PSRM au declarat că informația respectivă este o calomnie.

Poliția a pornit un dosar penal în legătură cu tentativa de atac a lui Dorin Chirtoacă, candidat la funcția de deputat al Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), asupra lui Igor Dodon. Incidentul a avut loc la 4 iulie, în timpul marșului organizat de Blocul PCRM-PSRM la Chișinău.

Iar NM a finalizat un ciclu de publicații despre veniturile și averile candidaților la funcția de deputat din diferite partide. În articolul «Ткачук и его команда» («Tkaciuk și echipa sa»), noi am relatat, din ce trăiesc și ce dețin candidații Partidului «Congresul Civic» (CC). Veniturile majorității acestora sunt cu mult mai mici decât cele medii, iar unii, potrivit declarațiilor, nu au câștigat niciun bănuț timp de doi ani. Dar există și excepții — câțiva «milionari».

Transnistria

Centrul de Informare Juridică «Apriori» din Tiraspol a publicat o analiză privind principalele încălcări ale drepturilor omului în Transnistria în ultimii patru ani. În articolul «Российских миротворцев может и дворник обидеть» («Pacificatorii ruși pot fi ofensați chiar și de un măturător de stradă»), NM a relatat, cum în Transnistria sunt persecutați pentru «insultarea președintelui» și pentru «extremism» nu doar activiștii și politicienii din opoziție, dar și actorii de comedie și chiar măturătorii de stradă.

Misiunea OSCE a anunțat că monitorizează în continuare respectarea drepturilor omului în Transnistria și, în special, cazul lui Ghenadie Ciorba, acuzat de «extremism», care deja de un an se află în închisoare și recent a anunțat greva foamei.

Chișinău

După ploile torențiale de luni, în Chișinău au fost inundate câteva străzi, inclusiv Albișoara, care a fost reparată recent. A fost inundată într-atât încât nici transportul, inclusiv cel public, nu putea circula pe carosabil. Primarul Ion Ceban, care afirma că după curățarea canalelor de scurgere, strada Albișoara nu va mai fi inundată, deocamdată nu a comentat nicicum această situație.

Puteți urmări în fotoreportajul NM în ce au transformat ploile torențiale centrul Chișinăului.

Situația epidemiologică

65 de cazuri noi de coronavirus s-au înregistrat în Moldova în ultimele 24 de ore, după ce s-au efectuat 2481 de teste. Astfel, numărul total al celor care s-au contaminat de la începutul epidemiei a ajuns până la 257 035 de persoane. 249 978 dintre acestea s-au vindecat, 6197 au decedat (1 — în ultimele 24 de ore). 860 de persoane bolnave continuă să se trateze, 46 dintre acestea fiind în stare extrem de gravă, iar 9 — conectate la aparatele de respirație asistată.

Imunizare

Potrivit informațiilor «Bloomberg», aproape 21 la sută din populația lumii s-a imunizat deja împotriva coronavirusului. Țările care se află pe primele locuri după rata de vaccinare sunt: EAU (72,1%), Insulele Seychelles (71,7%) și Bahrain (69,7%). Moldova încheie top-100 de țări, cu o rată de 13,8%. În țările vecine, România și Ucraina, s-au imunizat 23,6% și, respectiv, 4,5% din populație.

Ministerul Sănătății consideră că unul dintre motivele pentru care mai multe femei decid să amâne imunizarea ori să nu se vaccineze deloc îl constituie sarcina. NM împreună cu Ninel Revenco, coordonatoarea Programului național de imunizări, a clarificat, dacă femeile însărcinate pot să se vaccineze împotriva coronavirusului și cât de periculos este COVID în perioada sarcinii.

Și despre ceea ce va fi astăzi, 6 iulie

CEC, Curtea de Conturi și Consiliul Superior al Magistraturii se vor întruni în ședințe.
La Chișinău se va desfășura un forum dedicat dezvoltării economice a Moldovei.
La Pro TV vor avea loc noi dezbateri electorale.

top, Transnistria

Știri similare

NM espresso

NM Espresso: despre primul pas al Republicii Moldova spre UE, acordurile dintre Chișinău și Kiev și despre „chimia alb-roșie”

Viață

Musteața recunoaște legătura cu PDM, după demisia de la Ministerul Agriculturii: „Nu am avut curaj să spun întregul adevăr”

Politică

100 de milioane de euro pentru comunicare? Cum autoritățile explică diferit destinația fondurilor europene (VIDEO)

Ecaterina Arvintii
| 24 iulie, 2026
18:49

Declarațiile autorităților privind o componentă de aproximativ 100 de milioane de euro destinată comunicării și societății civile în cadrul Planului de creștere al UE pentru Republica Moldova au stârnit reacții. Partidul Liberal Democrat (PLDM), condus de fostul premier Vlad Filat, îi cere Guvernului să publice documentele privind repartizarea fondurilor europene, după explicațiile „contradictorii” oferite de Cancelaria de Stat și președintele Parlamentului, Igor Grosu, privind această finanțare.

De la ce a pornit totul?

Totul a început pe 22 iulie, în cadrul audierilor Comisiei parlamentare pentru integrare europeană, când secretara generală adjunctă a Guvernului, Lilia Dabija, a prezentat structura Planului de creștere pentru Republica Moldova.

În timpul explicațiilor, aceasta a declarat că suma de 1,9 miliarde de euro „nu a inclus partea dedicată din grant pentru comunicare și colaborare cu societatea civilă”.

„În totalitate este 1,5 miliarde plus 520 de milioane partea de grant (…) Partea de asigurare a implementării strategiei de comunicare pentru agenda de reforme și colaborarea cu societatea civilă”, a declarat Dabija.

„100 de milioane de euro pentru comunicare și societatea civilă, care merg la societatea civilă”, a concretizat președintele Comisiei, deputatul PAS Marcel Spatari.

„Exact”, a răspuns Dabija.

Explicațiile Cancelariei de Stat

Pe 23 iulie, Cancelaria de Stat a venit cu precizări, pe rețelele de socializare, urmare a discuțiilor din Parlament, dar și a solicitării de explicații, din partea opoziției. Instituția precizează că Planul de creștere pentru Republica Moldova – 1,9 miliarde euro este structurat după cum urmează:

– 1,5 miliarde euro – suport bugetar, sub formă de împrumut în condiții preferențiale, acordat de Uniunea Europeană.

– 520 milioane euro – asistență financiară nerambursabilă din partea Uniunii Europene.

Cancelaria de Stat a explicat că cele 520 de milioane de euro grant sunt repartizate între asistență tehnică (250 de milioane de euro), granturi investiționale (135 de milioane) și garanții pentru instituții financiare (135 de milioane). Totodată, instituția a precizat că fondurile destinate garanțiilor sunt gestionate de Comisia Europeană și nu sunt transferate în bugetul Republicii Moldova.

„Respectiv, prin Planul de Creștere, Comisia Europeană utilizează o parte din resursele planificate drept garanții pentru instituții precum Banca Europeană de Investiții, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare sau alte instituții financiare partenere, ca acestea să poată finanța proiecte în Republica Moldova. Aceste garanții reprezintă o rezervă de risc și nu sunt transferate în bugetul Republicii Moldova”, precizează Cancelaria de Stat.

Grosu: Sunt proiecte pentru mass-media și societatea civilă

Subiectul a revenit în atenția publică pe 24 iulie. Întrebat de NewsMaker despre cele 100 de milioane de euro, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat că acestea sunt destinate finanțării proiectelor din domeniul mass-mediei, jurnalismului de investigație și societății civile.

„Sunt proiecte de finanțare pentru mass-media, pentru jurnalism de investigație, pentru societatea civilă, în sensul acesta. Eu îmi amintesc o discuție la Parlamentul European, cu participarea domnului Siegfried Mureșanu, care a argumentat și chiar a venit cu inițiativa de a suplini acest buget cu 20 de milioane, dacă nu mă greșesc, dar asta era în primăvară. Deci e pentru societatea civilă, pentru mass-media”, a explicat oficialul.

Reacții

Partidul Liberal Democrat din Moldova consideră că explicațiile autorităților sunt neclare. Formațiunea susține, într-o declarație publică emisă pe 24 iulie, că există o contradicție între poziția Cancelariei de Stat și declarațiile făcute de Igor Grosu.

„Opinia publică se confruntă cu două poziții oficiale contradictorii. Pe de o parte, Cancelaria de Stat afirmă că nu există un fond distinct de 100 de milioane de euro destinat comunicării și societății civile. Pe de altă parte, Președintele Parlamentului susține public existența acestei componente financiare și chiar majorarea acesteia”, susține PLDM.

Partidul solicită Guvernului să publice integral documentele privind repartizarea granturilor din Planul de Creștere, inclusiv anexele financiare și actele Comisiei Europene care stabilesc destinația fondurilor. Totodată, PLDM îi cere premierului Vasile Tofan să clarifice public diferențele dintre explicațiile oferite de Cancelaria de Stat și declarațiile președintelui Parlamentului.

Și primarul Ion Ceban, care este și lider al MAN, Ion Ceban, a venit cu o reacție publică. Potrivit acestuia, banii ar putea fi utilizați pentru proiecte de infrastructură, nu pentru „experți și propagandiști PAS”.

„100 de milioane de euro din fonduri europene, alocate pentru comunicare și colaborare cu societatea civilă în Republica Moldova. Iată de unde atâta laudă din partea jurnaliștilor și ONG-urilor pentru PAS. (…) Sunt 2 miliarde de lei! Nesimțiții!”, a scris Ceban pe rețele.

***

NewsMaker a solicitat clarificări din partea Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova. Poziția instituției va fi publicată după recepționarea unui răspuns.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!