NM espresso

NM Espresso: despre posibilele deconectări de apă și gaze, criticile Kremlinului din cauza opoziției și despre riscurile pentru Moldova

Olga Gorceac
| 28 iulie, 2022
08:11

Posibilele deconectări de apă și gaze

Nivelul apei în Nistru a scăzut până la 8,5 m. Unii afluenți au secat complet. Guvernul a bătut alarma, discutând cu instituțiile publice măsurile care trebuie luate de urgență. Ministerul Ecologiei a prezentat câteva recomandări privind economisirea apei. Astfel, întreprinderilor care furnizează sursa principală de viață în clădirile și în casele țării le este recomandată deconectarea apei de la 09:00 până la 12:00 și de la 18:00 până la 21:00. Această măsură este necesară pentru completarea rezervelor de apă în condiții de secetă.

Întreprinderea municipală «Apă-Canal Chișinău» a dat asigurări că, deocamdată, consumatorii din Chișinău sunt asigurați cu apă în regim normal. Dar a avertizat că nu va putea menține livrările în volumele obișnuite în cazul în care consumatorii nu vor economisi. Iar deocamdată, întreprinderea negociază cu administrația Centralei hidroelectrice de la Dubăsari. Ca să fie deschis barajul dacă nivelul apei din Nistru va scădea până la cel critic. Ce-i drept, «Apă-Canal Chișinău» a restras ulterior acest mesaj de pe rețelele de socializare.

Pe lângă toate acestea, și ministrul energeticii Andrei Spânu a declarat că «Gazprom» ar putea sista livrările de gaze naturale, pentru că până în prezent, concernul nu a aprobat volumele de gaze naturale pentru perioada următoare și în general, nu răspunde la adresările guvernului Moldovei. Dacă acest lucru se va întâmpla, și Centrala termoelectrică de la Cuciurgan va înceta să furnizeze energie electrică, deoarece aceasta funcționează în baza contractului cu «Gazprom». Aceasta înseamnă că vom fi nevoiți să achiziționăm energie electrică 100% din străinătate — din Ucraina sau din alte state, a avertizat ministrul.

Și guvernul a decis să prelungească regimul stării de urgență. Din cauza războiului din Ucraina și a situației din domeniul energeticii. Starea de urgență va fi instituită pentru o perioadă de 60 de zile, începând cu 8 august, dacă parlamentul va aproba astăzi această inițiativă.

De aceea deputații vor avea astăzi dezbateri aprinse. Ținând cont de atitudinea opoziției față de măsurile întreprinse de autorități, care le permit să se abată de la legi.

Rusia dezaprobă atitudinea față de opoziția din Moldova

Apropo de opoziție. Kremlinul consideră că actuala guvernare a Moldovei are o atitudine «nedemocratică» față de colegii săi cu influență limitată și «ia măsuri destul de dure împotriva partidelor de opoziție». «Goarna» lui Putin, Dmitri Peskov a subliniat faptul că Rusia nu poate aproba un asemenea comportament al conducerii moldovenești. «Pentru că acest lucru contrazice în mod absolut însăși ideea unui proces democratic, a concurenței democratice dintre forțele politice».

Întrevederea lui Sandu cu predecesorii

Dar poate că opoziția ar trebui să învețe de la unii foști președinți ai țării — de la Mircea Snegur, Petru Lucinschi și Nicolae Timofti. Aceștia au fost primiți de Maia Sandu la reședința sa după ce a primit scrisorile lor. Au discutat despre reforme, problemele din țară, războiul din Ucraina și măsurile pe care autoritățile le vor lua în sprijinul cetățenilor. De ce nu au fost invitați toți liderii de cândva ai republicii — «președintele menține dialogul cu foștii șefi de stat care își formulează poziția în privința problemelor actuale», ne-au explicat la președinție. Igor Dodon abia urmează «să discute» cu reprezentanții guvernării, iar lui Vladimir Voronin am vrea să-i sugerăm — scrieți scrisori.

Riscurile și vulnerabilitățile Moldovei: opiniile experților

Protestele antiguvernamentale ar putea conduce la alegeri prezidențiale sau parlamentare anticipate în condiții favorabile pentru partidele proruse, ceea ce va fi în favoarea Kremlinului, consideră experții.

Valeriu Pașa, directorul executiv WatchDog: «Acum, principala amenințare la adresa securității Moldovei este politica agresivă a Rusiei. În condiții de criză economică, toate resursele guvernării sunt orientate spre asistența socială pentru cetățeni. Într-o astfel de situație, este foarte dificil să se dezvolte potențialul de apărare și e greu de explicat cetățenilor, de ce se alocă bani pentru securitate».

Alexandru Flenchea, ex-vicepremier pentru reintegrare: «În manualele de istorie nu se vorbește despre evreii, bulgarii, ucrainenii, rușii care au locuit pe teritoriul actual al Moldovei de-a lungul mai multor ani. Minoritățile etnice nu știu aceste lucruri. Din această cauză, ei nu se simt parte a Moldovei, ci, mai degrabă, se asociază cu așa-numita `patrie istorică`».

Elena Mârzac, directorul centrului NATO: «Dezvoltarea armatei și a capacității de apărare nu înseamnă că ne pregătim de război. Acest lucru este necesar pentru dezvoltarea unei țări puternice și independente».

Iar prețurile continuă să crească

În țara noastră s-au scumpit de aproape două ori ouăle de găină — până la 40 de lei. Cei de la Ministerul Agriculturii au motivat aceste scumpiri prin creșterea prețurilor la hrana pentru păsări și prin creșterea tarifelor la gazele naturale și la energia electrică, necesare pentru activitatea incubatoarelor și a fermelor de păsări.

Producătorii agricoli cer majorarea prețului de achiziție al sfeclei de zahăr. Aceștia sunt nemulțumiți de prețurile procesatorilor. Aceștia din urmă, la rândul lor, se plâng că din cauza creșterii prețurilor la gazele naturale și la energia electrică, scade rentabilitatea producerii zahărului.

Aeroportul Chișinău devine pentru a patra zi consecutiv țintă a «bombelor false». Din fericire, o nouă alertă cu bombă, s-a dovedit a fi falsă.

În articolul «Игра в минера. Как и зачем испытывают Молдову на прочность с помощью телефонного терроризма» («Jocul de-a bombele. Cine și de ce testează stabilitatea Moldovei prin terorismul telefonic»), NM a prezentat opiniile experților care consideră că mesajele despre «minări» ar putea fi parte a unei strategii hibrid pentru destabilizarea din țară.

Mândria Moldovei

Compania britanică cu renume mondial «J & A Beare» a oferit violonistei Alexandra Tirsu din Moldova o vioară Stradivari din anul 1699. Cu acest instrument muzical a evoluat anterior cunoscuta violonistă britanică din secolul XX Ida Haendel. Acest instrument este transmis pentru utilizare celor mai de succes muzicieni.

Iar atletul Ilia Ciui a câștigat medalia de bronz la Festivalul Olimpic de Vară al Tineretului European care se desfășoară în Slovacia. La proba aruncarea ciocanului, acesta a înregistrat rezultatul de 69,33 de metri.

Și despre ceea ce va fi astăzi, 28 iulie

Expert-Grup va prezenta rezultatele unui studiu despre riscurile de corupție în domeniul controalelor de stat.
Curtea de Conturi va prezenta rezultatele unui audit la Ministerul Sănătății și la Ministerul Muncii și Protecției Sociale.
În cadrul ședinței parlamentului va fi audiat prim-ministrul și va fi examinată prelungirea regimului stării de urgență.
La Digital Park va avea loc prezentarea programului de stat de livrare M-delivery.

Știri similare

Viață

„Am plecat, adio”: regizorul și scenaristul Mircea Chistruga s-a stins din viață

Viață

Temperaturi de până la +33°C și fără ploi: prognoza meteo pentru săptămâna viitoare

Noutăți

Reacții după atacul SUA din Iran: UE cere revenirea la negocieri, Rusia – „încetarea agresiunii”

Doina Buruiană
| 22 iunie, 2025
15:00

Şefa diplomaţiei europene Kaja Kallas a cerut duminică „tuturor părţilor să facă un pas în spate” şi să revină la masa negocierilor, după atacurile forţelor americane asupra unor instalaţii nucleare iraniene, potrivit Agerpres. La rândul său, premierul britanic Keir Starmer a declarat că „Iranului nu trebuie să i se permită niciodată să dezvolte o armă nucleară, iar Statele Unite au luat măsuri pentru a reduce această ameninţare”. Pe de altă parte, Rusia, țară aflată în război și un aliat al Iranului, a criticat atacurile. Ministerul rus de Externe a cerut „încetarea agresiunii și intensificarea eforturilor pentru readucerea situației pe un făgaș politico-diplomatic”.

„Cer tuturor părţilor să facă un pas în spate, să se întoarcă la masa negocierilor şi să evite orice escaladare”, a scris Kallas pe reţeaua X, adăugând că Iranul nu trebuie să dezvolte arme nucleare şi că miniştrii de externe ai UE vor discuta situaţia luni.

La rândul său, premierul britanic Keir Starmer a cerut duminică Iranului „să revină la masa negocierilor” în urma atacurilor americane asupra siturilor nucleare ale Teheranului. „Iranului nu trebuie să i se permită niciodată să dezvolte o armă nucleară, iar Statele Unite au luat măsuri pentru a reduce această ameninţare”, a declarat Starmer pe reţeaua X, subliniind că „stabilitatea în regiune este o prioritate”.

„Situaţia în Orientul Mijlociu rămâne volatilă, iar stabilitatea în regiune este o prioritate. Facem apel la Iran să revină la masa negocierilor şi să găsească o soluţie diplomatică pentru a pune capăt acestei crize”, a adăugat el.

Directorul general al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, Rafael Grossi, a anunțat o reuniune de urgență la sediul organizației ONU din Viena, după loviturile americane asupra a trei situri nucleare din Iran, relatează AFP. Întrunirea urmează să aibă loc luni, 23 iunie.

Alianța Nord-Atlantică spune că urmărește îndeaproape situația din Iran, după ce președintele american Donald Trump a anunțat că forțele SUA au atacat trei principale instalații nucleare ale țării, a declarat un oficial NATO.

Rusia cere „încetarea agresiunii”

Ministrul de externe de la Teheran, Seyed Abbas Araghchi a condamnat atacul SUA, afirmând că reprezintă o încălcare a dreptului internațional care va avea „consecințe eterne”.

Premierul israelian Benjamin Netanyahu a numit atacul din Iran un „punct de cotitură istoric” care ar putea conduce Orientul Mijlociu spre pace. Măsuri de securitate sporită sunt luate la New York și la Washington, dar și în Israel.

Ministerul de Externe al Rusiei, țară aflată în război după ce a atacat Ucraina, a criticat atacurile efectuate de SUA asupra unor obiective nucleare din Iran.

„Rusia condamnă categoric loviturile efectuate de SUA asupra mai multor obiective nucleare din Iran, acțiuni ce încalcă grav dreptul internațional și Carta ONU, indiferent de justificările aduse”, se arată în comunicatul MAE rus.

Rusia s-a adresat către conducerea Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA) și a Consiliului de Securitate al ONU să reacționeze la cele întâmplate.

„Este necesar ca acțiunile confruntaționale ale SUA și Israelului să fie respinse în mod colectiv. Facem apel la încetarea agresiunii și la intensificarea eforturilor pentru readucerea situației pe un făgaș politico-diplomatic”, a transmis MAE rus într-o declarație oficială.

Cu o reacție a venit și vicepreşedintele Consiliului de Securitate al Rusiei, Dmitri Medvedev.

„Trump, care a venit ca un președinte pacificator, a început un nou război pentru SUA”, a scris Medvedev pe canalul său de Telegram, citat de TASS.

Totodată, ministrul iranian de Externe Abbas Araghchi a declarat duminică, în cadrul unei conferinţe de presă la Istanbul, că va merge astăzi la Moscova, pentru o întrevedere cu preşedintele rus Vladimir Putin, relatează Reuters.

„Plecam în această după-amiază la Moscova şi mâine dimineaţă am o întâlnire cu preşedintele Putin. Rusia este un prieten al Iranului”, a declarat Araghchi jurnaliştilor, adăugând că discuţiile vor viza situaţia de securitate din regiune şi consecinţele atacurilor lansate de SUA.

China cere armistițiu

China a acuzat SUA că au încălcat dreptul internațional prin atacul aerian asupra Iranului și că au crescut tensiunile în Orientul Mijlociu, relatează The Guardian. Într-un comunicat publicat pe X, Ministerul Afacerilor Externe din China a cerut un armistițiu.

„China solicită părților implicate în conflict, în special Israelului, să ajungă la o încetare a focului cât mai curând posibil, să asigure siguranța civililor și să înceapă dialogul și negocierile. China este pregătită să colaboreze cu comunitatea internațională pentru a uni eforturile, pentru a susține justiția și pentru a lucra la restabilirea păcii și stabilității în Orientul Mijlociu”, a mai transmis MAE chinez.

***

Amintim că Statele Unite ale Americii au bombardat instalațiile nucleare iraniene, de la Fordo, Natanz şi Isfahan, în cursul nopții de sâmbătă spre duminică, a anunțat Donald Trump într-o declarație de la Casa Albă, citat de presa română. Preşedintele american a descris acțiunea ca un „atac foarte reuşit”.

Iranul a declarat că își rezervă toate opțiunile pentru a se apăra după atacurile SUA, afirmând că acestea au fost „scandaloase și vor avea consecințe veșnice”.

Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) susține că nu a fost raportată nicio creștere a nivelurilor de radiații în urma loviturilor americane asupra celor trei amplasamente nucleare din Iran, relatează Reuters.