captură foto

Noi detalii despre captura de peste 200 kg de heroină. În dosar figurează trei moldoveni și doi turci (VIDEO)

Oamenii legii au oferit detalii despre captura-record de heroină, depistată acum câteva zile. Cele peste 200 de kilograme proveniau din Iran și urmau să ajungă în Uniunea Europeană, fiind transportate inițial în Rusia, apoi în Ucraina și ulterior în Moldova. Cinci persoane au fost plasate în arest – trei femei din Republica Moldova și doi bărbați, cetățeni ai Turciei.

Informațiile au fost prezentate în cadrul unei conferințe de presă la care au participat șeful Procuraturii pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale (PCCOCS) Ion Caracuian. Acesta a precizat că, inițial, a fost reținut un număr de șapte persoane. Ulterior, oamenii legii au ajuns la concluzia că două dintre ele, care se aflau în aceeași unitate de transport cu unul din învinuiți, nu ar avea tangență cu activitatea ilegală, prin urmare, au fost eliberate.

Investigație comună cu autoritățile din Ucraina

Drogurile tranzitau Ucraina și Moldova, pentru a fi livrate în spațiul Uniunii Europene. Prin urmare, un cerc restrâns de persoane – procurori PCCOCS, ofițeri ai Inspectoratului Național de Investigații și un angajat al Serviciului Vamal – au cooperat cu autoritățile ucrainene pentru demascarea acestei scheme, cu începere din luna decembrie 2020. La o anumită etapă a investigațiilor, între membrii grupului de urmărire penală din Moldova și din Ucraina, a fost încheiat un acord de formare a echipei comune de investigații. Cu eforturi comune, a devenit posibilă identificarea mijloacelor de transport cu care au fost transportate drogurile pe teritoriul Rusiei și Ucrainei, cu depozitarea în Republica Moldova.

Schema de operare a rețelei de traficanți

Figurantul principal în schema investigată este de origine turcă. Acesta acționa prudent și preponderent independent, iar în cazurile în care apela la asistență, aceasta era de durată scurtă, iar comunicarea cu complicii avea loc exclusiv în limba turcă. Prin urmare, în procesul de investigație a fost și este necesară implicarea altor specialiști decât cei ai organului de urmărire penală.

Învinuitul își înregistrase la Chișinău o companie cu activitate de transportare a materialelor de construcție și a articolelor sanitare din Iran, pe cale maritimă, iar apoi pe cale terestră din Rusia spre Moldova. După ce și-a format un istoric economic pozitiv, învinuitul a purces la implementarea schemei de contrabandă cu substanțe narcotice.

Astfel, învinuitul includea în încărcătura transportată anumite cantități de droguri, păstrându-le în depozite, pe care le schimba frecvent. Drogurile au fost depozitate și la domiciliul închiriat în Republica Moldova de către figurantul principal.

Următoarea etapă a operațiunii de documentare a traficului de droguri consta în stabilirea traseului complet al circulației drogurilor spre spațiul UE. Însă, în ultimul moment, învinuiții dorind să schimbe locul de depozitare a drogurilor, au luat calea spre regiunea din stânga Nistrului. Așa cum acest teritoriu nu este de facto controlat de autoritățile constituționale ale Moldovei, oamenii legii au declanșat operațiunea de capturare a drogurilor și au reținut suspecții.

Pentru asigurarea securității și integrității capturii, a fost solicitat aportul SIS și al BPDS „Fulger” a MAI. 

Expertizarea criminalistică a drogurilor este în desfășurare

În prezent, se desfășoară expertizarea dactiloscopică a ambalajelor drogurilor, precum și expertiza chimică, în scopul identificării cu exactitate a componentelor substanței solide ridicate. De asemenea, experții urmează să dea răspuns la întrebările procurorilor PCCOCS privind cantitatea exactă, calitatea și originea acesteia. Ulterior, va deveni posibilă și estimarea costului capturii pe piața neagră.

Investigațiile continuă pentru identificarea tuturor complicilor și individualizarea acțiunilor fiecărui figurant, inclusiv a celor care au stat în spatele schemei, la nivel de organizare și asigurare a livrării contrabandei în Moldova, precum și identificarea potențialilor recepționari.

Procurorii le-au formulat celor cinci învinuirea de comiterea infracțiunii de contrabandă și circulație ilegală a drogurilor. Astfel de infracțiuni se pedepsesc cu până la 15 ani de închisoare. Amintim că informația privind captura-record de heroină a fost publicată inițial pe 19 iunie.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Виталий Шмаков / NewsMaker

CEC a decis: 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Câte vor fi în diaspora

Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare, precum și a 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Deciziile au fost luate pe 24 august, în cadrul unei ședințe.

CEC a decis organizarea a 12 secții de votare pentru cetățenii cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului, precum și pentru cei domiciliați în municipiul Bender și în comuna Chițcani, satele Cremenciug și Gîsca din raionul Căușeni, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților constituționale ale Republicii Moldova.

De asemenea, Comisia a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate. Dintre acestea 4 secții de votare vor fi constituite pentru cetățenii Republicii Moldova aflați pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Canadei, Regatului Norvegiei, Regatului Suediei, Republicii Finlanda, Republicii Islanda, Japonia, Republica Coreea, Australia și Noua Zeelandă care au ales să utilizeze drept metodă alternativă de vot, votarea prin corespondență.

***

În contextul secțiilor de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului, amintim că pe 15 august Tiraspolul a transmis o adresare către Parlamentul Republicii Moldova, solicitând deschiderea a 41 de secții de votare la viitoarele alegeri parlamentare pentru locuitorii din regiunea transnistreană care dețin cetățenie moldovenească.

Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a declarat că vor fi organizate doar 10 secții. Spre comparație, la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024 au fost deschise 30 de secții pentru cetățenii de pe malul stâng. Potrivit lui Postica, dacă analizăm prezența medie la ultimele trei scrutine, numărul secțiilor pentru locuitorii din stânga Nistrului nu ar trebui să depășească 10.

Numărul secțiilor de votare și al alegătorilor din stânga Nistrului a început să scadă din 2019. Până atunci, ambele cifre erau în creștere. Astfel, potrivit datelor Promo-Lex, la alegerile parlamentare din 2014 pentru votanții din regiune au fost deschise 26 de secții, iar la cele parlamentare din 2019 – 47. Și numărul alegătorilor a crescut în acești ani: 9 261 în 2014 și 37 257 pe circumscripția națională la alegerile parlamentare din 2019. La alegerile prezidențiale din 2020 au fost deschise 42 de secții, la parlamentarele anticipate din 2021 – 41, iar la prezidențialele din 2024 – 30. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale au votat 26 260 de alegători de pe malul stâng, adică 1,5% din numărul total al celor care au votat în turul al doilea.

Tradițional, alegătorii din stânga Nistrului dau preferință la alegeri forțelor proruse. Astfel, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024, mai mult de 79% dintre alegătorii din regiune l-au susținut pe candidatul din partea Partidului Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo. Pentru actuala președintă, Maia Sandu, au votat puțin peste 20% dintre alegători. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2020, mai mult de 85% dintre locuitorii din regiune care au votat l-au susținut pe liderul socialiștilor, Igor Dodon, în timp ce pe candidata din partea PAS, Sandu, au susținut-o circa 14%.

***

Cu referire la secțiile de votare în diaspora, menționăm că în luna iulie CEC a propus deschiderea a 294 de secții. Totuși, lista prezentată atunci era una preliminară.

Prin comparație, la scrutinul din 2024 au fost deschise 231 de secții în 37 de țări.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: