Facebook

 „O adevărată trădare a celor șapte profesori turci”. Apărătorii drepturilor omului solicită sancțiuni împotriva lui Stoianoglo și Botnari

În Republica Moldova, apărătorii drepturilor omului au creat o petiție adresată țărilor UE, prin care solicită aplicarea unor sancțiuni personale împotriva celor care se fac responsabili de expulzarea profesorilor turci. În „lista neagră” sunt incluși fostul șef al Serviciului de Informații și Securitate Vasile Botnari, fostul președinte al parlamentului Andrian Candu, fostul prim-ministru Pavel Filip, șefa Biroului Migrație și Azil Olga Poalelungi și procurorul general Alexandr Stoianoglo.

Ce solicitări au fost înaintate?

Petiția a fost înregistrată după ce a devenit cunoscut faptul că singurul inculpat în cazul expulzării ilegale a profesorilor turci, Vasile Botnari, a fost condamnat cu suspendare. Autorul petiției, expertul în drepturile omului, Veaceslav Balan, s-a adresat țărilor UE, Statelor Unite, Canadei, Marii Britanii, Japoniei, Ucrainei și Georgiei. El a solicitat impunerea de sancțiuni personale împotriva lui Botnari, Candu, Filip și Stoianoglo.

Balan a menționat că este necesar să se impună o interdicție permanentă privind intrarea lor în aceste țări, să fie identificate și să fie sechestrate proprietățile lor din aceste state.

„Guvernele voastre pot face ceea ce autoritățile moldovene nu doresc și nu au făcut – să restabilească justiția în privința victimelor acestei grave infracțiuni și să restabilească încrederea oamenilor în drepturile omului și rolul comunității internaționale și europene în protejarea acestora”, a spus Balan. El a subliniat că, dacă cererea sa va rămâne fără răspuns, aceasta va fi „o adevărată trădare a celor șapte profesori turci, a drepturilor omului și a statului de drept”.

Cum s-a format „lista neagră”?

Lista începe cu Vasile Botnari. Balan a explicat că, în momentul expulzării profesorilor turci, Botnari se afla la conducerea SIS. În plus, Botnari a coordonat întreaga operațiune și și-a recunoscut vina.

De asemenea, Balan a remarcat că SIS este subordonat parlamentului și, din cauza „conducerii dure” a lui Andrian Candu, „parlamentul nu a putut controla activitatea SIS-ului”.

Balan a menționat că Olga Poalelungi, care era șefa Biroului Migrație și Azil, a refuzat să acorde azil profesorilor turci. Acesta a mai declarat că Biroul Migrație și Azil este subordonat guvernului, iar la acel moment, șef al executivului era Pavel Filip, care „nu a controlat activitatea Biroului și nu a investigat crima”.

La sfârșitul „listei negre” se află procurorul general, Alexandr Stoianoglo. Balan a explicat prezența lui Stoianoglo în această listă prin faptul că „sub conducerea sa, Procuratura nu a asigurat transparența procesului de judecată împotriva autorilor acestei infracțiuni, nu a adus în fața justiției pe toți cei implicați în această infracțiune” și nu a insistat asupra unei pedepse adecvate pentru cei vinovați.

***

Amintim că cei șapte cetățeni străini au fost expulzați din Republica Moldova în dimineața zilei de 6 septembrie 2018. Aceștia au fost reținuți în timp ce ieșeau din casă pentru a merge la serviciu. Serviciul de Informație și Securitate a declarat atunci că cei șapte cetățeni turci ar avea legături cu o grupare islamistă, despre care există indicii că desfășoară acțiuni ilegale în mai multe țări.

După cum s-a constatat anterior, aceștia au fost trimiși cu un zbor charter direct în Turcia, unde au fost arestați. Majoritatea dintre ei au fost deja condamnați, iar unii încă așteaptă în spatele gratiilor hotărârile judecătorești. Potrivit Curții Europene pentru Drepturile Omului, reclamanţii au fost expulzați printr-un transfer ilegal, care a omis toate garanţiile legale naţionale şi internaţionale.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

UE va permite exportul fără taxe a șapte produse agricole din Moldova

Uniunea Europeană a decis eliminarea taxelor vamale pentru șapte produse agricole din Republica Moldova, potrivit informațiilor publicate de Consiliul Uniunii Europene. Măsura vizează prunele, strugurii de masă, merele, roșiile, usturoiul, cireșele și sucul de struguri – produse care nu au fost încă pe deplin liberalizate pentru export pe piața europeană.

În prezent, aceste produse sunt exportate în Uniunea Europeană în baza unor măsuri comerciale temporare, introduse în iulie 2022 după declanșarea războiului Rusiei împotriva Ucrainei și reînnoite până în iulie 2025. Scopul Bruxellesului este însă trecerea de la acest regim provizoriu la un cadru stabil, pe termen lung, care să ofere predictibilitate producătorilor și exportatorilor de pe ambele maluri.

Potrivit Consiliului, viitorul acord va include clauze de salvgardare pentru a preveni distorsiunile de pe piața europeană și va condiționa noul acces de alinierea treptată a Republicii Moldova la standardele agroalimentare ale Uniunii Europene până în 2027.

Decizia urmează să fie adoptată formal de Comitetul de Asociere UE–Moldova în cadrul procesului de revizuire prevăzut de articolul 147(4) din Acordul de Asociere.

Precizăm că Republica Moldova a obținut statutul de țară candidată la UE în iunie 2022, iar negocierile de aderare au început în decembrie 2023. Acordul de Asociere dintre UE și Moldova, care a intrat în vigoare în iulie 2016, conține și Zona de Comerț Liber Aprofundată și Cuprinzătoare (DCFTA), ce are ca obiectiv integrarea treptată a Moldovei în piața internă europeană.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: