Facebook

 „O adevărată trădare a celor șapte profesori turci”. Apărătorii drepturilor omului solicită sancțiuni împotriva lui Stoianoglo și Botnari

În Republica Moldova, apărătorii drepturilor omului au creat o petiție adresată țărilor UE, prin care solicită aplicarea unor sancțiuni personale împotriva celor care se fac responsabili de expulzarea profesorilor turci. În „lista neagră” sunt incluși fostul șef al Serviciului de Informații și Securitate Vasile Botnari, fostul președinte al parlamentului Andrian Candu, fostul prim-ministru Pavel Filip, șefa Biroului Migrație și Azil Olga Poalelungi și procurorul general Alexandr Stoianoglo.

Ce solicitări au fost înaintate?

Petiția a fost înregistrată după ce a devenit cunoscut faptul că singurul inculpat în cazul expulzării ilegale a profesorilor turci, Vasile Botnari, a fost condamnat cu suspendare. Autorul petiției, expertul în drepturile omului, Veaceslav Balan, s-a adresat țărilor UE, Statelor Unite, Canadei, Marii Britanii, Japoniei, Ucrainei și Georgiei. El a solicitat impunerea de sancțiuni personale împotriva lui Botnari, Candu, Filip și Stoianoglo.

Balan a menționat că este necesar să se impună o interdicție permanentă privind intrarea lor în aceste țări, să fie identificate și să fie sechestrate proprietățile lor din aceste state.

„Guvernele voastre pot face ceea ce autoritățile moldovene nu doresc și nu au făcut – să restabilească justiția în privința victimelor acestei grave infracțiuni și să restabilească încrederea oamenilor în drepturile omului și rolul comunității internaționale și europene în protejarea acestora”, a spus Balan. El a subliniat că, dacă cererea sa va rămâne fără răspuns, aceasta va fi „o adevărată trădare a celor șapte profesori turci, a drepturilor omului și a statului de drept”.

Cum s-a format „lista neagră”?

Lista începe cu Vasile Botnari. Balan a explicat că, în momentul expulzării profesorilor turci, Botnari se afla la conducerea SIS. În plus, Botnari a coordonat întreaga operațiune și și-a recunoscut vina.

De asemenea, Balan a remarcat că SIS este subordonat parlamentului și, din cauza „conducerii dure” a lui Andrian Candu, „parlamentul nu a putut controla activitatea SIS-ului”.

Balan a menționat că Olga Poalelungi, care era șefa Biroului Migrație și Azil, a refuzat să acorde azil profesorilor turci. Acesta a mai declarat că Biroul Migrație și Azil este subordonat guvernului, iar la acel moment, șef al executivului era Pavel Filip, care „nu a controlat activitatea Biroului și nu a investigat crima”.

La sfârșitul „listei negre” se află procurorul general, Alexandr Stoianoglo. Balan a explicat prezența lui Stoianoglo în această listă prin faptul că „sub conducerea sa, Procuratura nu a asigurat transparența procesului de judecată împotriva autorilor acestei infracțiuni, nu a adus în fața justiției pe toți cei implicați în această infracțiune” și nu a insistat asupra unei pedepse adecvate pentru cei vinovați.

***

Amintim că cei șapte cetățeni străini au fost expulzați din Republica Moldova în dimineața zilei de 6 septembrie 2018. Aceștia au fost reținuți în timp ce ieșeau din casă pentru a merge la serviciu. Serviciul de Informație și Securitate a declarat atunci că cei șapte cetățeni turci ar avea legături cu o grupare islamistă, despre care există indicii că desfășoară acțiuni ilegale în mai multe țări.

După cum s-a constatat anterior, aceștia au fost trimiși cu un zbor charter direct în Turcia, unde au fost arestați. Majoritatea dintre ei au fost deja condamnați, iar unii încă așteaptă în spatele gratiilor hotărârile judecătorești. Potrivit Curții Europene pentru Drepturile Omului, reclamanţii au fost expulzați printr-un transfer ilegal, care a omis toate garanţiile legale naţionale şi internaţionale.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova

La Chișinău a avut loc primul Congres Național al Memoriei. Grosu: „Niciun popor nu-și poate construi viitorul fără a-și onora trecutul”

Pe 28 iunie, la Palatul Republicii din Chișinău, a avut loc primul Congres Național al Memoriei. Potrivit Ministerului Educației și Cercetării, la acest eveniment, dedicat promovării memoriei victimelor represiunilor politice din perioada 1917–1989, au participat reprezentanți ai autorităților și instituțiilor muzeale, cercetători, supraviețuitori ai represiunilor și tineri interesați de trecut.

„Ne-am adunat la acest congres nu doar pentru a evoca un trecut dureros, ci pentru a reafirma o responsabilitate comună – de a păstra vie memoria victimelor regimului comunist totalitar și de a transforma această memorie într-un fundament al demnității și rezilienței noastre ca societate”, a declarat ministrul Educației și Cercetării Dan Perciun.

Totodată, ministrul a afirmat că, pentru prima dată, curriculumul nou integrează tematica represiunilor comuniste la orele de istorie, într-un volum mai mare. Potrivit ministrului, vor fi oferite manuale, ghiduri pentru profesori, inclusiv în școlile alolingve, stagii de formare pentru cadrele didactice, vor fi organizate concursuri tematice, expoziții digitale, podcasturi, activități extracurriculare, dar și un muzeu virtual în memoria victimelor regimului comunist.

„Victimele regimului comunist din Basarabia nu vor fi uitate. Noi avem datoria morală și civică să vorbim despre ororile și suferințele prin care au trecut toți cei care au avut de suferit în urma acțiunilor represive din 1941, 1949 și 1951. Ca istoric, dar și ca cetățean al Republicii Moldova, sunt mândru că astăzi a avut loc în premieră – primul Congres al Memoriei. Fiind istoric, pot să declar cu toată sinceritatea că niciun popor nu poate construi un viitor, dacă nu-și cunoaște și nu-și onorează trecutul”, a scris pe Facebook, cu referire la eveniment, președintele Parlamentului Igor Grosu.

Congresul a fost organizat sub egida Ministerului Culturii, Ministerului Educației și Cercetării, Asociației Foștilor Deportați și Deținuți Politici din Moldova și a Institutului de Istorie al USM, la inițiativa Consiliului Memoriei, înființat la începutul anului 2025. Potrivit Ministerului Educației și Cercetării, evenimentul își propune să devină o platformă durabilă de dialog și colaborare între supraviețuitorii și descendenții victimelor deportărilor și represiunilor politice din perioada 1917–1989, pe de o parte, și actorii instituționali, civici și academici implicați în promovarea memoriei istorice, pe de altă parte.

Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova
Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova
Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova
Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova
Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: