Facebook

 „O adevărată trădare a celor șapte profesori turci”. Apărătorii drepturilor omului solicită sancțiuni împotriva lui Stoianoglo și Botnari

În Republica Moldova, apărătorii drepturilor omului au creat o petiție adresată țărilor UE, prin care solicită aplicarea unor sancțiuni personale împotriva celor care se fac responsabili de expulzarea profesorilor turci. În „lista neagră” sunt incluși fostul șef al Serviciului de Informații și Securitate Vasile Botnari, fostul președinte al parlamentului Andrian Candu, fostul prim-ministru Pavel Filip, șefa Biroului Migrație și Azil Olga Poalelungi și procurorul general Alexandr Stoianoglo.

Ce solicitări au fost înaintate?

Petiția a fost înregistrată după ce a devenit cunoscut faptul că singurul inculpat în cazul expulzării ilegale a profesorilor turci, Vasile Botnari, a fost condamnat cu suspendare. Autorul petiției, expertul în drepturile omului, Veaceslav Balan, s-a adresat țărilor UE, Statelor Unite, Canadei, Marii Britanii, Japoniei, Ucrainei și Georgiei. El a solicitat impunerea de sancțiuni personale împotriva lui Botnari, Candu, Filip și Stoianoglo.

Balan a menționat că este necesar să se impună o interdicție permanentă privind intrarea lor în aceste țări, să fie identificate și să fie sechestrate proprietățile lor din aceste state.

„Guvernele voastre pot face ceea ce autoritățile moldovene nu doresc și nu au făcut – să restabilească justiția în privința victimelor acestei grave infracțiuni și să restabilească încrederea oamenilor în drepturile omului și rolul comunității internaționale și europene în protejarea acestora”, a spus Balan. El a subliniat că, dacă cererea sa va rămâne fără răspuns, aceasta va fi „o adevărată trădare a celor șapte profesori turci, a drepturilor omului și a statului de drept”.

Cum s-a format „lista neagră”?

Lista începe cu Vasile Botnari. Balan a explicat că, în momentul expulzării profesorilor turci, Botnari se afla la conducerea SIS. În plus, Botnari a coordonat întreaga operațiune și și-a recunoscut vina.

De asemenea, Balan a remarcat că SIS este subordonat parlamentului și, din cauza „conducerii dure” a lui Andrian Candu, „parlamentul nu a putut controla activitatea SIS-ului”.

Balan a menționat că Olga Poalelungi, care era șefa Biroului Migrație și Azil, a refuzat să acorde azil profesorilor turci. Acesta a mai declarat că Biroul Migrație și Azil este subordonat guvernului, iar la acel moment, șef al executivului era Pavel Filip, care „nu a controlat activitatea Biroului și nu a investigat crima”.

La sfârșitul „listei negre” se află procurorul general, Alexandr Stoianoglo. Balan a explicat prezența lui Stoianoglo în această listă prin faptul că „sub conducerea sa, Procuratura nu a asigurat transparența procesului de judecată împotriva autorilor acestei infracțiuni, nu a adus în fața justiției pe toți cei implicați în această infracțiune” și nu a insistat asupra unei pedepse adecvate pentru cei vinovați.

***

Amintim că cei șapte cetățeni străini au fost expulzați din Republica Moldova în dimineața zilei de 6 septembrie 2018. Aceștia au fost reținuți în timp ce ieșeau din casă pentru a merge la serviciu. Serviciul de Informație și Securitate a declarat atunci că cei șapte cetățeni turci ar avea legături cu o grupare islamistă, despre care există indicii că desfășoară acțiuni ilegale în mai multe țări.

După cum s-a constatat anterior, aceștia au fost trimiși cu un zbor charter direct în Turcia, unde au fost arestați. Majoritatea dintre ei au fost deja condamnați, iar unii încă așteaptă în spatele gratiilor hotărârile judecătorești. Potrivit Curții Europene pentru Drepturile Omului, reclamanţii au fost expulzați printr-un transfer ilegal, care a omis toate garanţiile legale naţionale şi internaţionale.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

screenshot

Cartea Victoriei Furtună, despre „Moldova Mare”, confiscată de poliție înainte de lansare. Ce spun autoritățile

Lidera Partidului „Moldova Mare”, Victoria Furtună, a declarat că polițiștii din Chișinău au confiscat 50 de exemplare ale unei cărți pe care a scris-o împreună cu scriitorul Iurie Răilean. Potrivit unui comunicat de presă transmis de către politiciană, acest lucru s-a întâmplat în ajunul lansării programate pentru 12 iulie.

Furtună susține că polițiștii au acționat în baza unei sesizări din partea Serviciului de Informații și Securitate (SIS), care ar fi considerat conținutul cărții drept „o amenințare la adresa securității naționale”. De asemenea, politiciana afirmă că poliția a confiscat și automobilul în care se aflau cărțile.

50 de exemplare ale cărții – o colecție de eseuri și fotografii despre istoria, tradițiile, personalitățile remarcabile și obiectivele deosebite ale Republicii Moldova – au fost ridicate de reprezentanții Direcției de Poliție a municipiului Chișinău, în baza unei sesizări venite din partea Serviciului de Informații și
Securitate, care a calificat această publicație artistică drept o amenințare la adresa securității naționale și o sursă de destabilizare publică în masă. În plus, poliția a confiscat automobilul în care se aflau cărțile. Albumul monografic „Moldova Mare” a fost editat cu respectarea tuturor prevederilor legale aplicabile publicațiilor cu caracter artistic. Cartea a trecut prin toate procedurile necesare pentru autorizarea tipăririi și a obținut toate avizele necesare pentru publicare
”, a declarat Furtună.

Solicitat de NewsMaker, serviciul de presă al Poliției a precizat că „acțiunile sunt în cadrul legal, în baza constatărilor autorităților competente”.

***

Precizăm că Victoria Furtună este fost procuror anticorupție, care a activat timp de 18 ani în sistem. Aceasta a demisionat cu scandal în martie 2024, acuzând Serviciul de Informații și Securitate că ar fi plasat-o pe lista persoanelor care reprezintă „o amenințare la adresa securității naționale”, după ce ar fi inițiat pe 11 ianuarie 2024 un dosar care ar demonstra că instituții publice ale statului ar fi fabricat și ar fi diseminat informații false împotriva judecătorilor neloiali guvernării. În reacție, SIS a declarat că avizele pe care le întocmește au la bază informații „pertinente și verificate”.

După ce a demisionat, Victoria Furtună a devenit activă pe rețelele de socializare, a început să acorde interviuri, în care a abordat inclusiv subiecte politice, iar în Chișinău au apărut bannere cu imaginea sa. Toate acestea au culminat cu intrarea sa în alegerile pentru funcția de președinte al Republicii Moldova din 20 octombrie 2024, în calitate de „candidat independent”.

Scrutinul prezidențial s-a desfășurat pe fundalul unei anchete privind o schemă de corupere electorală, desfășurată de oligarhul fugar Ilan Șor. În ajunul alegerilor, Ziarul de Gardă a publicat o investigației care arată că Victoria Furtună este beneficiară a schemei.

În cadrul scrutinului prezidențial, Victoria Furtună a obținut 4,45% din voturile exprimate.

În pofida faptului că acum conduce un partid care se declară pro-european, de când a ajuns în atenția publică, Victoria Furtună s-a remarca prin declarații împotriva Uniunii Europene. Chiar în urmă cu o zi, pe 17 martie, aceasta a scris pe canalul său de Telegram că ajutorul european de 1,9 miliarde de euro pentru Republica Moldova este „sclavie financiară”.

Totodată, Victoria Furtună susține că Republica Moldova și Federația Rusă ar trebui să-și îmbunătățească relațiile, care au degradat după începerea invaziei ruse pe scară largă asupra Ucrainei.

Pe 6 martie, Furtună a avut o întrevedere cu ambasadorul desemnat al Federației Ruse în Republica Moldova, Oleg Ozerov. Ea a publicat o fotografie făcută în timpul întâlnirii, în care apare alături de Ozerov pe fundalul unui portret al președintelui rus, Vladimir Putin, care a ordonat invadarea țării vecine.

Pe 18 martie, Victoria Furtună a devenit lider de partid. Aceasta a preluat conducerea Partidului Moldova Mare. Ea a declarat atunci că pledează pentru neutralitatea statului nostru, precum și „restabilirea limbii moldovenești”.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: