Ilan Șor

O membră a echipei lui Șor, condamnată la 4 ani de detenție cu suspendare: ar fi împărțit bani ilegali protestatarilor

Președinta oficiului teritorial Ștefan-Vodă al fostului partid „Șor” a fost condamnată la 4 ani de închisoare cu suspendare. Timp de 3 ani, aceasta va trebui să anunțe organul de probațiune despre orice deplasare mai lungă de 5 zile. Instanța a dispus și confiscarea a peste 2,3 milioane de lei și a telefonului mobil al acesteia. Sentința nu este definitivă. Conform procurorilor, aceasta a contribuit la organizarea unor proteste în Chișinău, mobilizând și remunerând sute de persoane pentru participarea lor, folosind resurse financiare provenite din surse ilegale.

Sentința a fost pronunțată pe 18 august de Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani. Conform Procuraturii Anticorupție, președinta oficiului teritorial Ștefan-Vodă al fostului partid „Șor” a fost recunoscută vinovată de complicitate la finanțarea ilegală a partidului de către un grup criminal organizat.

Instanța a condamnat-o la 4 ani de închisoare cu suspendare, cu un termen de probațiune de 3 ani. De asemenea, i-a interzis să ocupe funcții de conducere sau să gestioneze finanțele partidelor politice timp de 5 ani. Totodată, timp de 3 ani, trebuie să anunțe organul de probațiune despre orice deplasare mai lungă de 5 zile.

De asemenea, instanța a decis confiscarea în favoarea statului a sumei de 2.380.150,84 lei, „cu titlu de mijloace bănești utilizate la comiterea infracțiunii”, precum și a telefonului mobil al acesteia.

Conform Procuraturii Anticorupție, în perioada iulie-octombrie 2022, persoana „a acceptat, cu bună știință, finanțarea ilegală a partidului din partea unui grup criminal organizat condus de Ilan Șor”. Mai exact – „a contribuit la organizarea unor proteste în Chișinău, mobilizând și remunerând sute de persoane pentru participarea lor, folosind resurse financiare provenite din surse ilegale”.

„Aceste sume, care au depășit 2,3 milioane lei, au fost folosite pentru susținerea activităților partidului și promovarea intereselor acestuia pe scena politică. Învinuita a acționat în colaborare cu diverse persoane pentru a facilita aceste activități ilegale. (…) Pentru a ascunde sursa acestor fonduri, informațiile erau comunicate prin canale criptate, cum ar fi Telegram”, au comunicat reprezentanții Procuraturii Anticorupție.

Procurorii susțin că persoana nu și-a recunoscut vinovăția. Sentința nu este definitivă, aceasta poate fi atacată cu apel la Curtea de Apel Centru în termen de 15 zile. „Până la rămânerea definitivă a sentinței, inculpata are obligația de a se prezenta la instanța ierarhic superioară”, au precizat reprezentanții Procuraturii Anticorupție.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Moldova Fruct

Moldova a importat de aproape 3 ori mai multe produse decât a exportat, în 2025. România, China și Ucraina – principalele surse

Importurile au continuat să domine comerțul exterior al Republica Moldova și în 2025. Datele Biroului Național de Statistică arată că țara a importat aproape de trei ori mai multe mărfuri decât a exportat, ceea ce a dus la un deficit comercial record de 7,14 miliarde de dolari. Deși exporturile au crescut față de 2024 cu 6,4% și au ajuns la 3,78 miliarde de dolari, importurile au avansat mult mai rapid, cu 20,5%, până la 10,92 miliarde de dolari.

Ce a exportat Republica Moldova?

În 2025, majoritatea exporturilor au fost produse autohtone, în valoare de circa 2,98 miliarde de dolari, adică aproape 79% din total. Structura exporturilor a fost dominată de produse agricole și industriale: semințele și fructele oleaginoase au avut cea mai mare pondere, 15,5%, urmate îndeaproape de mașinile și aparatele electrice și componentele lor, cu 15,1%.

Legumele și fructele au reprezentat 11,4%, iar cerealele și produsele pe bază de cereale, împreună cu îmbrăcămintea și accesoriile, câte 8% fiecare. Băuturile alcoolice și nealcoolice au constituit 5,9% din totalul exporturilor.

Reexporturile de mărfuri străine, după prelucrare sau în formă clasică, au însumat 803,7 milioane de dolari, echivalentul a 21% din exporturi.

UE – principala piață de desfacere pentru Moldova

Uniunea Europeană a rămas principala piață de desfacere. În 2025, statele membre au cumpărat mărfuri moldovenești de 2,55 miliarde de dolari, cu 6,8% mai mult decât în anul precedent, ceea ce reprezintă 67,5% din totalul exporturilor.

Livrările către țările CSI au scăzut la 224,2 milioane de dolari, adică 5,9% din total.

La nivel de țări, principalele destinații ale exporturilor au fost România, cu 29% din total, urmată de

Dacă să luăm pe țări, atunci, în 2025, principalele destinații ale exporturilor Moldovei au fost: România (29% din total exporturi), Turcia și Italia cu peste 9 la sută, Cehia 8,2 % iar Ucraina 7,9 la sută.

Lista este continuată de Germania, Bulgaria și Polonia sub 4 %. În Federația Rusă, agenții economici din Moldova au exportat doar 2,8 la sută din mărfuri.

Importurile au crescut cu peste 20%, iar mai mult de jumătate provin din UE

Pe partea de importuri, în 2025 au fost aduse în țară mărfuri în valoare de 10,9 miliarde de dolari, cu 20,5% mai mult decât în 2024. Cea mai mare parte a bunurilor a fost transportată pe cale rutieră, aproape 80% din total. Peste jumătate din importuri au provenit din Uniunea Europeană, în valoare de 5,9 miliarde de dolari, cu o pondere de 54,1%, în creștere față de anul precedent, în timp ce importurile din țările CSI au coborât la 325,5 milioane de dolari, adică 3% din total.

România, China și Ucraina — principalii furnizori de mărfuri

În 2025, cele mai multe importuri ale Republica Moldova au venit din România, care a asigurat 22,7% din total. Au urmat China cu 13,6% și Ucraina cu 10,1%, apoi Turcia, Germania, Italia, Polonia, Franța și Federația Rusă

În structura importurilor au dominat resursele energetice — gazul, produsele petroliere și energia electrică — alături de vehicule, echipamente electrice și industriale, medicamente, produse alimentare, echipamente de telecomunicații, textile și metale.

Deficitul comercial al Republica Moldova s-a adâncit în 2025, ajungând la 7,1 miliarde de dolari. Comparativ cu 2024, acesta a crescut cu 1,6 miliarde de dolari, ceea ce înseamnă o majorare de 29,6%.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: