Aproape un sfert dintre locuitorii Moldovei nu au bani nici pentru strictul necesar, iar o treime dintre cei mai săraci supraviețuiesc datorită ajutoarelor sociale. NM vă prezintă principalele concluzii ale studiului „Moldova inegală”, realizat de Centrul „Parteneriat pentru Dezvoltare” în comun cu Fundația Est-Europeană.
Rezultatele studiului au fost prezentate pe 27 noiembrie.
Sărăcia, în creștere
În ultimii cinci ani, nivelul de sărăcie în Moldova a continuat să crească. În 2019, pragul absolut al sărăciei era de 2095 lei pentru o persoană pe lună, iar 25,2% din populație se afla sub acest prag. Nivelul sărăciei extreme, cu un venit sub 1689 lei pe lună pentru o persoană, era de 10,7%.
Până în 2023, acești indicatori s-au înrăutățit: 31,6% dintre locuitori se aflau sub pragul sărăciei absolute, iar nivelul sărăciei extreme a ajuns la 13,8%. Situația este deosebit de îngrijorătoare în mediul rural, unde sărăcia extremă atinge 19,2% — aproape de trei ori mai mult decât în orașe.
Principalele cauze rămân infrastructura deficitară, lipsa locurilor de muncă și îmbătrânirea populației în sate.
Cei mai vulnerabili
Cele mai vulnerabile categorii – familiile fermierilor și pensionarii. Nivelul sărăciei absolute în astfel de gospodării ajunge la 50,9% și, respectiv, 46,1%. Pentru a înțelege situația reală, autorii studiului au întrebat oamenii: „Dacă trebuie să cumpărați urgent medicamente de 230 lei, ar fi o problemă pentru dvs.?” Dintre femeile rome, 38% au răspuns că nu au deloc bani pentru medicamente, iar printre femeile cu nevoi speciale acest procent este de aproape 18%.
Discrepanța veniturilor între bogați și săraci
O treime dintre cei mai săraci locuitori ai țării supraviețuiesc datorită ajutoarelor sociale, în timp ce pentru cetățenii înstăriți principala sursă de venit rămâne salariul. Diferența dintre veniturile bogaților și săracilor este enormă: ajunge la 72% sau peste 6400 lei pe lună pentru o persoană. În special, femeile din mediul rural depind de plățile sociale — acestea constituie 34% din veniturile lor, cu 10% mai mult decât în 2019.
Totuși, sprijinul social nu acoperă toate nevoile categoriilor vulnerabile. De exemplu, pensia medie de invaliditate în 2023 era de 2104 lei, acoperind doar 80% din minimul de existență.
Accesul la servicii
Accesul limitat la serviciile comunale de bază adâncește și mai mult inegalitatea socială. În ultimii cinci ani, însă situația s-a îmbunătățit ușor: în 2023, 75% dintre locuitori aveau acces la apă potabilă, 61% la gaze naturale și doar 36,5% la canalizare. În mediul rural, situația este critică: doar 3% dintre săteni au canalizare, în timp ce în orașe acest indicator este de 84%.
Experții subliniază că datele oficiale, care arată că 81% din populație are acces la canalizare, sunt supraevaluate, deoarece majoritatea sistemelor au fost construite de locuitori. Dintre țările europene, Moldova are o rată de acces la serviciile comunale de bază similară cu cea a Serbiei, Albaniei și Macedoniei de Nord.
Sănătatea
Situația din domeniul sănătății este, de asemenea, alarmantă. În 2023, 22,5% din populație fuma, dintre care 41,6% bărbați și 5,9% femei.
Deși a crescut numărul persoanelor asigurate medical (74% față de 71,5% în 2018), aproximativ jumătate dintre cetățeni nu solicită ajutor medical chiar și atunci când este necesar. Principalele motive sunt costul ridicat al transportului și al medicamentelor, precum și obișnuința de a se trata acasă.
Plățile neformale sunt încă frecvente în sistemul medical. În medie, fiecare al patrulea locuitor al Moldovei a oferit mită personalului medical în spitale.
Securitate
Inegalitatea se manifestă și în problemele legate de securitate. Aproximativ 30% dintre locuitorii țării nu se simt în siguranță în locurile publice pe timp de noapte. În rândul femeilor, acest indicator este de 33%, iar în rândul orășenilor — 39%.
O altă problemă gravă rămâne violența. Fiecare al patrulea locuitor al Moldovei consideră că victima unui viol este parțial vinovată pentru ceea ce s-a întâmplat. Acest indicator a crescut față de 2018, când doar 20% dintre respondenți gândeau astfel.
Cu toate acestea, există și tendințe pozitive. În 2023, 66% dintre respondenți au declarat că sunt dispuși să raporteze cazuri de violență domestică, comparativ cu doar 49% în 2018. Această îmbunătățire poate fi asociată cu campaniile de sensibilizare și cu dezvoltarea sistemului de sprijin pentru victimele violenței. Totuși, aproximativ 34% dintre respondenți încă nu sunt dispuși să vorbească despre astfel de situații.
Acesta este al patrulea studiu „Moldova inegală”, realizat de Centrul „Parteneriat pentru Dezvoltare” împreună cu Fundația Est-Europeană. Studiile anterioare au fost publicate în 2017, 2018 și 2021.
