Politică

Om de afaceri din Moldova, sancționat de Bruxelles. Este inclus pe lista neagră a UE

Anatol Cibotari
| 16 decembrie, 2024
16:34

Consiliul Uniunii Europene a adoptat pe 16 decembrie măsuri restrictive împotriva a 16 indivizi și trei entități responsabile pentru activitățile destabilizatoare ale Rusiei în afaceri externe. Aceste sancțiuni reprezintă un răspuns la acțiunile malefice ale Rusiei și la lipsa de respect față de ordinea internațională bazată pe reguli și dreptul internațional.

Printre persoanele vizate de aceste sancțiuni se află unitatea GRU 29155, o unitate secretă din cadrul agenției de informații militare ruse (GRU), cunoscută pentru implicarea sa în asasinarea străinilor și activități de destabilizare, inclusiv atacuri cu bombe și atacuri cibernetice în Europa. De asemenea, sunt vizați membri ai unității active în Ucraina, Europa de Vest și Africa.

Una dintre entitățile sancționate este Grupul Panafrican pentru Comerț și Investiții, o rețea de dezinformare pro-rusă ce desfășoară operațiuni de influență ascunse în țări precum Republica Centrafricană și Burkina Faso. Fondatorul acestei rețele, Harouna Douamba, se află printre cei sancționați. Totodată, agenția de știri African Initiative, responsabilă pentru răspândirea propagandei și dezinformării ruse în Africa, este inclusă în listă.

Printre sancționați se află și un cetățean moldovean, Anatolii Prizenco, un om de afaceri care a coordonat trimiterea unor cetățeni moldoveni în Franța în octombrie 2023, unde aceștia au desenat steaua lui David, simbol al evreilor şi al statului Israel, pe clădiri din arondismentul 10 al Parisului.

Prizenco are 50 de ani și este domiciliat în orașul Anenii Noi. Acesta a fost anterior cercetat penal pentru crearea în Republica Moldova a piramidei financiare ”MMM-2011”, transmite Deschide.md.

În anul 2014, Prizenco a fost implicat în procesul de agitație electorală pentru ”Mișcarea Populară pentru Uniunea Vamală / ”Народное движение за Таможенный Союз”, condusă de Victor Șelin.

Ulterior, în perioada anilor 2020-2021, împreună cu cunoscutul activist Veaceslav Valico, Prizenco a coordonat activitățile mișcării neformale ”Terra Freedom”, care milita împotriva vaccinării și restricțiilor antiepidemice impuse. Aceștia organizau periodic acțiuni de tip flash mob la sediile guvernamentale și la punctele de vaccinare. Ulterior, Prizenco, în comun cu Valico, au avut tentative de a atrage susținătorii mișcării ”Terra Freedom” în componența Partidului Social Democrat, condus de Șelin.

La fel, Prizenco, prin intermediul soției sale Olga Prizenco, gestionează SRL «Olga-Helga», specializată în activități de publicitate stradală. În perioada septembrie–octombrie 2022, această companie a organizat distribuirea ziarului ”Берега Днестра” în căsuțele poștale a locuitorilor din mun. Chișinău. Ziarul menționat conținea articole cu apeluri la participare în cadrul acțiunilor de protest organizate săptămânal de către exponenții fostului Partid ”ȘOR”.

Sancțiunile impuse vizează, de asemenea, o serie de oficiali și colaboratori ai guvernului rus, inclusiv pe Sofia Zakharova și Nikolai Tupikin, implicați în campanii de dezinformare digitale, și pe Vladimir Sergiyenko, fost asistent parlamentar german, care a colaborat cu ofițeri de informații ruși.

Persoanele și entitățile sancționate vor suferi un îngheț al activelor, iar cetățenilor și companiilor din UE le va fi interzis să le pună la dispoziție fonduri. De asemenea, persoanelor fizice sancționate le va fi interzis accesu pe teritoriul Uniunii Europene.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

bruxelles, sanctiuni ue

Știri similare

Aderare la UE

Merz cere o perspectivă clară de aderare pentru Moldova: „Uniunea Europeană nu este un club închis”

Aderare la UE

„Nimeni nu poate ignora progresele R. Moldova”: Macron susține că aderarea la UE depinde de meritele fiecărei țări

Viață

Gata cu cozile la frontiera dintre Moldova și România? Șeful Serviciului Vamal anunță modificări „pentru a reduce timpul de așteptare” VIDEO

Mihaela Conovali
| 30 octombrie, 2026
13:55

În ultima perioadă, s-au înregistrat timpi mai mari de așteptare la frontiera moldo-română, din cauza efectului sezonier și a unor modificări normative în România. Media zilnică a fost de aproximativ 3.000 de camioane, cu circa 50% mai mult decât media obișnuită. Informația a fost comunicată pe 30 octombrie de directorul Serviciului Vamal, Radu Vrabie, care a anunțat că au fost operate mai multe modificări pentru a reduce timpul de așteptare. În special, la postul vamal Leușeni-Albița au fost utilizate pistele revers, ceea ce a permis deblocarea situației, iar în prezent sunt mult mai puține camioane în așteptare, a precizat Vrabie. În acest context, el a venit cu mai multe recomandări.

Vineri, directorul Serviciului Vamal a informat despre „ultimele evoluții la frontiera moldo-română, acolo unde, în ultima perioadă, s-au înregistrat timpi mai mari de așteptare, dat fiind efectul sezonier și unele modificări normative în România”.

„Media zilnică a fost, în ultima perioadă, de aproximativ 3000 de camioane, cu aproximativ 50% decât media obișnuită. În acest sens, vreau să vă informez că autoritățile din Republica Moldova, dar și Serviciul Vamal, în speță, au făcut mai multe modificări pentru a reduce timpul de așteptare. Astfel, am suplimentat în posturile vamale numărul de angajați, același lucru fiind făcut de către omologii noștri din România. Totodată, și cu alte autorități competente, în special Poliția de Frontieră din Republica Moldova și din România, am utilizat pistele revers în postul vamal Leușeni-Albița, ceea ce a permis deblocarea situației și reducerea rândului. Astfel, în momentul actual, există mult mai puține camioane la așteptare”, a adăugat Vrabie.

În continuare, directorul instituției a îndemnat publicul să urmărească paginile Serviciului Vamal pentru a fi la curent la ultimele evoluții. De asemenea, a recomandat utilizarea și altor posturi vamale decât cele tradiționale, Leșeni-Albița și Sculeni-Sculeni. „Totodată, vreau să invit transportatorii, companiile exportatoare să folosească platformele digitale disponibile pentru export. Astfel, în cazul în care tranzitați România, deschiderea unui tranzit din Republica Moldova vă va ajuta să economisiți timp la frontieră, iar formalitățile care sunt necesare la frontiera română să fie mai scurte. Totodată, dat fiind faptul că a fost modificat sistemul de plată la vinietă în România, de asemenea, vă îndemn să faceți plățile în avans pe platforme digitale pentru a petrece mai puțin timp la frontieră”, a conchis Vrabie.

Între timp, Serviciul Vamal a anunțat că, în ultimele 24 de ore, prin toate posturile vamale de frontieră ale Republicii Moldova au trecut 3 098 de camioane, în ambele sensuri. Potrivit instituției, situația este cauzată de intensificarea sezonieră a exporturilor de cereale, reorientarea rutelor comerciale și sporirea tranzitului de mărfuri ucrainene prin Republica Moldova. Transportatorii care intenționează să traverseze prin Leușeni–Albița sau Sculeni–Sculeni cu camioane fără marfă pot opta, în funcție de itinerar, pentru Cahul–Oancea sau Costești–Stânca. În cazul mărfurilor supuse controlului fitosanitar sau sanitar-veterinar, este necesară selectarea unui post de frontieră în care sunt disponibile serviciile respective. Totodată, prin Cahul–Oancea, ieșirea camioanelor cu marfă este permisă pentru mărfurile operatorilor economici care dețin statutul de operator economic autorizat (AEO).

***

Europa Liberă a scris, pe 29 octombrie, că, în ultimele zile, la majoritatea punctelor de trecere a frontierei dintre Moldova și România s-au înregistrat cozi kilometrice de TIR-uri. Cele mai mari cozi erau în zona de sud a țării, spre portul Giugiulești – unde coloanele de camioane se întindeau pe 7-8 kilometri. La vămile Leușeni și Sculeni, rândurile de mașini erau de 4-5 kilometri.