ONU: Rusia e vinovată de moartea a 298 pasageri ai avionului căzut în Ucraina. Reacția Kremlinului

Agenția ONU pentru aviație civilă, OACI,  a găsit Rusia responsabilă pentru prăbușirea zborului MH17, doborât în urmă cu zece ani deasupra Ucrainei și soldat cu moartea a 298 de pasageri și membri ai echipajului. Federația Rusă a respins marți, în reacție, constatările Agenției, pe care le-a calificat drept „părtinitoare”.

Decizia OACI fost luată în urma plângerilor formulate de Țările de Jos și Australia. Consiliul organizației, cu sediul la Montreal, Canada, a considerat plângerile „fondate în fapt și în drept”, scrie BBC. Aceasta este prima decizie a consiliului organizației ”privind fondul unei diferend între state membre”.

„Federația Rusă nu și-a respectat obligațiile prevăzute de dreptul aerian internațional în cazul distrugerii zborului MH17 al Malaysia Airlines în 2014”, a indicat organizația într-un comunicat dat publicității luni.

Marți, Kremlinul a respins drept părtinitoare decizia OACI.

„Poziția noastră este bine cunoscută: Rusia nu a fost țara care a participat la ancheta acestui incident, de aceea nu acceptăm concluzii părtinitoare”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, citat de The Moscow Times.

„Facem apel la Rusia să își asume în sfârșit responsabilitatea pentru acest oribil act de violență și să își repare comportamentul flagrant, așa cum prevede dreptul internațional”, a declarat guvernul australian, după decizia OACI.


***

Boeingul 777, care făcea legătura între Amsterdam și Kuala Lumpur, a fost doborât, pe 17 iulie 2014, de o rachetă sol-aer BUK de fabricație rusească deasupra unui teritoriu sub controlul separatiștilor pro-ruși. Toți cei 298 de pasageri și membri ai echipajului au fost uciși, printre care 196 de cetățeni olandezi și 38 de australieni.

În 2022, justiția olandeză a condamnat trei bărbați la închisoare pe viață pentru rolul lor în tragedie, printre care doi ruși, dar Moscova a refuzat în mod constant să extrădeze orice suspect. De altfel, Rusia a negat în mod constant orice implicare în incident.

Anul trecut, anchetatorii internaționali și-au suspendat investigațiile, întrucât nu dispuneau de probe suficiente pentru urmărirea penală a altor suspecți. Potrivit anchetatorilor, existau „indicii puternice” că președintele rus Vladimir Putin ar fi autorizat transferul sistemului antiaerian BUK către separatiștii pro-ruși, care au lansat racheta antiaeriană ce a doborât avionul. 


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Victoria Furtună/Facebook

Furtună cere un milion de lei despăgubiri și scuze publice de la Munteanu și Dragalin: „Am fost abuzată pe nedrept”

Fosta procuroare anticorupție Victoria Furtună merge din nou în instanță. De această dată, cere despăgubiri morale de un milion de lei și scuze publice din partea fostului procuror general Ion Munteanu, în prezent judecător la Curtea Supremă de Justiție, și a fostei șefe a Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin. Furtună, care s-a lansat în politică la scurt timp după plecarea din sistem, susține că a fost ținta unor abuzuri și acuzații neîntemeiate. Anunțul vine după ce judecătorii au respins, recent, litigiul înaintat de ea împotriva Procuraturii Generale și a Serviciului de Informații și Securitate.

„După 18 ani de muncă în procuratură, am fost acuzată pe nedrept, hărțuită, supravegheată ilegal, discreditată în presă și pusă sub învinuire într-un dosar penal fabricat la comandă politică. (…) Astăzi, spun ferm: nu mă voi opri până când fiecare responsabil pentru aceste abuzuri nu va fi tras la răspundere. Am înaintat acțiune în instanță și cer 1.000.000 lei despăgubiri morale pentru suferința provocată; scuze publice oficiale din partea lui Ion Munteanu, Veronica Dragalin și a instituțiilor care au girat acest abuz și tragerea lor la răspundere solidară pentru cheltuielile judiciare”, a scris Victoria Furtună pe rețelele de socializare.

Anterior, pe 3 iunie, Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, a respins acțiunea în contencios administrativ intentată de Furtună împotriva Procuraturii Generale și a Serviciului de Informație și Securitate, după ce nu i-a fost prelungită autorizația de acces la secretul de stat. Decizia poate fi contestată la Curtea de Apel Centru în termen de 30 de zile de la pronunțare.

victoria furtună by EcaterinaNaconecinîi

Cine este Victoria Furtună

Victoria Furtună a activat timp de 18 ani în sistemul procuraturii. Aceasta a demisionat cu scandal în martie 2024, acuzând Serviciul de Informații și Securitate că ar fi plasat-o pe lista persoanelor care reprezintă „o amenințare la adresa securității naționale”, după ce ar fi inițiat pe 11 ianuarie 2024 un dosar care ar demonstra că instituții publice ale statului ar fi fabricat și ar fi diseminat informații false împotriva judecătorilor neloiali guvernării. În reacție, SIS a declarat că avizele pe care le întocmește au la bază informații „pertinente și verificate”.

După ce a demisionat, Victoria Furtună a devenit activă pe rețelele de socializare, a început să acorde interviuri, în care a abordat inclusiv subiecte politice, iar în Chișinău au apărut bannere cu imaginea sa. Toate acestea au culminat cu intrarea sa în alegerile pentru funcția de președinte al Republicii Moldova din 20 octombrie 2024, în calitate de „candidat independent”.

Scrutinul prezidențial s-a desfășurat pe fundalul unei anchete privind o schemă de corupere electorală, desfășurată de oligarhul fugar Ilan Șor. În ajunul alegerilor, Ziarul de Gardă a publicat o investigației care arată că Victoria Furtună ar fi beneficiat din această schemă.

În cadrul scrutinului prezidențial, Victoria Furtună a obținut 4,45% din voturile exprimate.

Pe 18 martie, curent, Furtună a devenit lider de partid. Aceasta a preluat conducerea Partidului „Moldova Mare”, declarat pro-european.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: