ONU: Rusia e vinovată de moartea a 298 pasageri ai avionului căzut în Ucraina. Reacția Kremlinului

Agenția ONU pentru aviație civilă, OACI,  a găsit Rusia responsabilă pentru prăbușirea zborului MH17, doborât în urmă cu zece ani deasupra Ucrainei și soldat cu moartea a 298 de pasageri și membri ai echipajului. Federația Rusă a respins marți, în reacție, constatările Agenției, pe care le-a calificat drept „părtinitoare”.

Decizia OACI fost luată în urma plângerilor formulate de Țările de Jos și Australia. Consiliul organizației, cu sediul la Montreal, Canada, a considerat plângerile „fondate în fapt și în drept”, scrie BBC. Aceasta este prima decizie a consiliului organizației ”privind fondul unei diferend între state membre”.

„Federația Rusă nu și-a respectat obligațiile prevăzute de dreptul aerian internațional în cazul distrugerii zborului MH17 al Malaysia Airlines în 2014”, a indicat organizația într-un comunicat dat publicității luni.

Marți, Kremlinul a respins drept părtinitoare decizia OACI.

„Poziția noastră este bine cunoscută: Rusia nu a fost țara care a participat la ancheta acestui incident, de aceea nu acceptăm concluzii părtinitoare”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, citat de The Moscow Times.

„Facem apel la Rusia să își asume în sfârșit responsabilitatea pentru acest oribil act de violență și să își repare comportamentul flagrant, așa cum prevede dreptul internațional”, a declarat guvernul australian, după decizia OACI.


***

Boeingul 777, care făcea legătura între Amsterdam și Kuala Lumpur, a fost doborât, pe 17 iulie 2014, de o rachetă sol-aer BUK de fabricație rusească deasupra unui teritoriu sub controlul separatiștilor pro-ruși. Toți cei 298 de pasageri și membri ai echipajului au fost uciși, printre care 196 de cetățeni olandezi și 38 de australieni.

În 2022, justiția olandeză a condamnat trei bărbați la închisoare pe viață pentru rolul lor în tragedie, printre care doi ruși, dar Moscova a refuzat în mod constant să extrădeze orice suspect. De altfel, Rusia a negat în mod constant orice implicare în incident.

Anul trecut, anchetatorii internaționali și-au suspendat investigațiile, întrucât nu dispuneau de probe suficiente pentru urmărirea penală a altor suspecți. Potrivit anchetatorilor, existau „indicii puternice” că președintele rus Vladimir Putin ar fi autorizat transferul sistemului antiaerian BUK către separatiștii pro-ruși, care au lansat racheta antiaeriană ce a doborât avionul. 


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Hotnews.ro

Ruta feroviară București-Kiev revine după 5 ani de pauză. Trenul va trece prin R. Moldova

În aceste zile va fi făcută prima călătorie feroviară de probă între București și Kiev și, dacă totul va fi bine, trenul internațional va reveni după mai bine de cinci ani de pauză. Nu va mai circula însă prin Suceava și Vadu Siret, ci prin Iași – Chișinău. Cel mai probabil va face peste 30 de ore, transmite Hotnews.

Din România spre Ucraina un singur punct feroviar de frontieră a mai fost folosit când mai circula trenul direct: Vicșani – Vadu Siret, aflat la 50 km de Suceava. De la București la Kiev sunt 1 227 km pe calea ferată și un tren convențional de pasageri făcea 25-26 de ore. Din toată distanța, 500 km erau parcurși pe teritoriul românesc, iar trenul pleca dimineața din Gara de Nord și avea un vagon de dormit al căilor ferate din Ucraina.

Planul din vara lui 2025 este ca trenul să revină, iar prima cursă de probă Kiev – Bucureşti şi retur va fi făcută în această săptămână. În noaptea de 7 spre 8 august. Trenul va pleca din Kiev, iar în noaptea de 8 spre 9 august dinspre Bucureşti către Kiev, prin Chişinău. Cursa de probă va fi făcută cu două vagoane fără pasageri, a declarat secretarul de stat în ministerul Transporturilor al României, Ionel Scrioşteanu.

El a spus, la o conferință de presă din orașul Darabani (judeţul Botoşani), că legătura feroviară directă dintre Kiev şi Bucureşti va fi făcută prin Republica Moldova, prin ataşarea a patru vagoane de călători ale companiei feroviare ucrainene la Trenul „Prietenia” București-Chişinău.

Călătoria va fi lungă: de la București la Chișinău trenul face 13 ore, iar garnitura Chișinău – Kiev face minim 17 ore.

A existat mult timp legătură feroviară directă București – Kiev, realizată mai ales de trenuri care legau Moscova de diverse orașe din Bulgaria (Sofia, Varna, Burgas).

Înainte de război se mai discuta și introducerea unor trenuri de scurt parcurs între Suceava și Cernăuți, dar nu s-a concretizat nimic.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: