Operațiile de cataractă, gratuite pentru persoanele asigurate

În fiecare an, mii de persoane asigurate au acces la operaţii gratuite de cataractă, acoperite de asigurarea medicală obligatorie.

În primele nouă luni ale anului 2022, de astfel de operații au avut parte peste 4800 de persoane.

Pentru intervenţiile realizate în perioada respectivă, Compania Națională de Asigurări în Medicină a alocat peste 56 de milioane de lei.

Persoanele asigurate medical care au nevoie de operație de cataractă sunt înscrise de medicii specialiști pe listele de așteptare. În perioada 2021-2022, timpul de așteptare pentru aceste operații s-a micșorat de la doi ani la un an.

Unul dintre beneficiarii de operații de cataractă este Ilie Punga din Chișinău. În luna august a anului curent, a fost operat la un ochi, iar peste șapte luni are programare pentru intervenție la cel de-al doilea ochi.

„La spital m-am prezentat, a doua zi mi-au făcut operația. Timp de jumătate de oră foarte bine au făcut, totul a fost gratuit. S-a schimbat vederea foarte mult. Nu vedeam deloc, așa ca o peliculă pe ochi vedeam, iar acum foarte bine văd. Citesc”, spune Ilie Punga.

Operațiile respective sunt achitate de CNAM din fondurile de asigurare obligatorie de asistență medicală. Costul mediu al unei intervenții depăşeşte 13 mii de lei. Acești bani acoperă cheltuielile pentru operație, tratament, investigații, consultații, medicamente, cazare și alimentație în spital.

Intervenţiile  de cataractă sunt prestate de 14 instituţii medicale, dintre care nouă sunt publice, iar cinci – private.

În anul curent, pentru efectuarea operaţiilor de cataractă a fost planificată suma de aproximativ 85 de milioane de lei. De astfel de intervenţii beneficiază toate persoanele asigurate care au indicaţii medicale şi se află pe lista de aşteptare.

Asigurat e mai bine!

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Comisia de Evaluare a Procurorilor

Un procuror din dosarul „Kuliok” trece filtrele integrității… din a treia încercare. Constatările Comisiei de evaluare externă

Comisia de evaluare a procurorilor a finalizat evaluarea externă a procurorului Vitalie Codreanu de la Procuratura Anticorupție. Astfel, procurorul a fost propus pentru promovarea evaluării externe. Codreanu este procurorul în dosarul „Kuliok”.

„Comisia de evaluare a procurorilor a finalizat procedura de evaluare externă a procurorului Vitalie Codreanu din Procuratura Anticorupție și propune promovarea evaluării de către acesta”, au anunțat reprezentanții Comisiei de evaluare a procurorilor.

Potrivit Comisiei, raportul de evaluare a fost transmis pe 22 decembrie subiectului evaluării și Consiliului Superior al Procurorilor (CSP). „Raportul va fi făcut public după examinarea acestuia de către CSP, adoptarea hotărârii corespunzătoare și expirarea termenului legal de contestare”, a adăugat Comisia.

„În cadrul procedurii de evaluare, Completul A al Comisiei a analizat în detaliu informațiile relevante privind integritatea etică și financiară a procurorului, în conformitate cu prevederile Legii nr. 252/2023. Suplimentar, Completul a solicitat clarificări prin două runde de întrebări scrise, la care subiectul evaluării a oferit răspunsuri. Dubiile identificate de Complet au fost comunicate procurorului în notificarea de audiere și discutate ulterior în cadrul audierii publice”, a mai declarat Comisia.

***

Anterior, Vitalie Codreanu a participat la concursul pentru funcția de membru al CSP, însă nu a promovat evaluarea pe motivul necorespunderii criteriilor de integritate etică și financiară. Ulterior, s-a dispus reevaluarea acestuia, însă nici de această dată nu a promovat evaluarea, din același motiv.

Potrivit Ziarul de Gardă, cauzele din care Vitalie Codreanu nu a promovat evaluarea, conform celor invocate de Comisia Pre-Vetting, țin de utilizarea programului de locuințe la preț preferențial destinat procurorilor pentru a-și „ajuta” sora să achiziționeze un bun imobil, pe care ulterior a pretins că i l-a vândut, precum și de modalitatea în care a dobândit și ulterior a privatizat un apartament de aproximativ 49 de metri pătrați, oferit ca locuință de serviciu. Aceste acțiuni s-au produs în perioada 2008–2009. Potrivit sursei citate, primul bun imobil nu a fost indicat de candidat în declarația sa de avere, deși acest lucru era obligatoriu.

Vitalie Codreanu a fost numit în funcția de procuror în iulie 2011. Acesta este procuror anticorupție din iulie 2016.

gov.md

Câștig de cauză: Moldova scapă de plata a 100 milioane lei în dosarul pașapoartelor cu o firmă din Bulgaria

Republica Moldova a scăpat de o povară financiară de peste 100 de milioane de lei după ce Agenția Servicii Publice (ASP) a câștigat definitiv procesul împotriva companiei bulgare OPTIMO IT SOLUTIONS LTD. Curtea de Apel a respins pretențiile companiei pentru plăți pretinse neexecutate în perioada 2020-2021. Litigiul a pornit de la refuzul ASP de a continua contracte considerate păguboase și cu suspiciuni de corupție, moștenite din anii anteriori. După schimbarea conducerii în 2021, ASP a decis să oprească plățile nejustificate și să protejeze interesele cetățenilor.

„Dosarul vizează un șir de contracte semnate în anii anteriori, prin care statul era obligat să achite taxe de tip „royalty” către companii private pentru utilizarea unor tehnologii la producerea documentelor de identitate. Această taxă de tip „royalty” însemna că fiecare cetățean, care-și perfecta pașaportul în acea perioadă, plătea nejustificat 13 dolari, care erau incluși în costul serviciului”, potrivit unui comunicat al ASP.

Directorul Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, a salutat decizia instanței de apel, care pune capăt unui litigiu de peste 100 de milioane de lei și confirmă stoparea plăților nejustificate către o companie interpusă din Bulgaria. El a subliniat că decizia reprezintă o victorie importantă pentru stat și pentru protejarea interesului cetățenilor.

„Astăzi s-a produs o mare dreptate! O decizie justă a instanței de apel care a pus capăt unui maraton pe care l-am început acum 4 ani când am fost numit director al Agenției Servicii Publice. În septembrie 2021 am stopat toate plățile de royalty care erau achitate pentru emiterea pașaportului către o companie interpusă din Bulgaria. Beneficiarii acesteia astăzi se află pe banca acuzaților în câteva dosare penale”, a scris Eșanu pe pagina sa de Facebook.

El a adăugat că, deși unii dintre cei implicați erau fugiți, iar alții aveau statut de învinuiți, aceștia au continuat să pretindă că ASP le datorează aproape 100 de milioane de lei, pe lângă cele 41 de milioane de euro achitate nejustificat între 2014 și 2020.

Directorul ASP a reafirmat că lupta împotriva schemelor dezavantajoase pentru stat nu se oprește aici și că instituția va continua să susțină acțiunile Procuraturii Anticorupție pentru recuperarea sumelor plătite nejustificat.

„Lupta nu se oprește aici! În cadrul dosarelor penale împotriva lui Plahotniuc, Andronachi & Co, am înaintată acțiunea civilă prin care am solicitat încasarea în folosul statului a celor 41 de milioane de Euro achitate neîntemeiat de ASP. Ținem pumnii colegilor din Procuratura Anticorupție care luptă în instanțe pe aceste cauze”, a mai spus Mircea Eșanu.

***
Amintim că, urmărirea penală pe cazul blanchetelor pentru pașapoarte a fost pornită pe 22 octombrie 2021, pe faptul abuzului de serviciu, săvârșit din interes material de către factorii de decizie din cadrul ÎS „CRIS Registru” și Agenției Servicii Publice. Ulterior, la 05 aprilie 2022, Procuratura Anticorupție a mai pornit o cauză penală pe faptul abuzului de serviciu, săvârșit în interesul unui grup criminal organizat. Aceste cauze penale au fost conexate într-o procedură unică.

Totodată, în cadrul acestei cauze penale, în calitate de beneficiar efectiv figurează și Vladimir Plahotniuc.
În noiembrie 2022, nouă persoane, printre care un fost șef de instituție, figurante în dosarul penal au ajuns pe banca acuzaților, după ce cauza a fost expediată în instanța de judecată.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Un jurnalist originar din Moldova, condamnat pentru că a scris despre crimele armatei Rusiei în Bucea, a rămas fără cetățenie rusă

Roman Anin, jurnalist și fondator al publicației „Важных Историй”, care este originar din Republica Moldova, a fost lipsit de cetățenia rusă în baza unei condamnări într-un dosar privind răspândirea „falsurilor” despre armata Federației Ruse. Anunțul fost făcut pe 23 decembrie de Ministerul Afacerilor Interne de la Moscova, relatează Meduza.

MAI a explicat decizia privind retragerea cetățenia ruse jurnalistului invocând articolul 22 din Legea federală „Cu privire la cetățenia Federației Ruse”. Aceasta permite retragerea cetățeniei în legătură cu „săvârșirea unei infracțiuni”.

Roman Anin s-a născut în Republica Moldova, iar cetățenia Federației Ruse a obținut-o în 2006. Jurnalistul a fost domiciliat în Iaroslav până în 2024, dar a părăsit Rusia încă în anul 2021.

În martie 2025, Tribunalul Dorogomilovski din Moscova l-a condamnat în lipsă pe Roman Anin la 8 ani și 6 luni de închisoare într-un dosar privind răspândirea „falsurilor” despre armata Federației Ruse. Este vorba despre două materiale video despre crimele comise de armata rusă în orașul ucrainean Bucea, care au fost publicate pe platforma „Важных Историй” în 2022. În vara anului 2024, jurnalistul a fost dat în căutare și arestat în lipsă.

Moldovenii vor putea să călătorească fără vize în spațiul Schengen și în continuare. Raportul Comisiei Europene

Cetățenii Republicii Moldova vor putea continua să călătorească fără vize în statele Spațiului Schengen. Decizia a fost confirmată pe 19 decembrie, când Comisia Europeană a adoptat cel de-al optulea raport privind Mecanismul Uniunii Europene de suspendare a regimului fără vize. Potrivit concluziilor Comisiei, autoritățile moldovenești au implementat măsurile recomandate în raportul precedent.

Documentul adoptat de Comisia Europeană include o evaluare detaliată a progreselor Republicii Moldova în mai multe domenii-cheie: alinierea politicilor în domeniul vizelor la standardele UE, tendințele în migrația ilegală, cererile de protecție internațională, returnările și readmisiile, precum și cooperarea în gestionarea frontierelor și în securitate.

Raportul conține, totodată, recomandări specifice pentru fiecare țară beneficiar a regimului fără vize, vizând state din vecinătatea UE, Caraibe de Est și America Latină.

În cazul Republicii Moldova, Comisia Europeană recomandă:
· Alinierea politicilor în domeniul vizelor la standardele UE, cu accent pe țările terțe considerate cu risc sporit de migrație ilegală sau de securitate. Până la atingerea unei alinieri complete, se recomandă consolidarea verificărilor riguroase pentru cetățenii țărilor scutite de viză care intră în Moldova.
· Reducerea cererilor de azil nejustificate depuse de cetățenii moldoveni în statele membre UE, prin campanii de informare adaptate profilurilor migraționale și prin introducerea controlului la ieșirea din țară, pentru a monitoriza și descuraja fenomenul.

Într-un comunicat de presă, Ministerul Afacerilor Externe a anunțat că își reafirmă disponibilitatea de a coopera cu Uniunea Europeană pentru implementarea recomandărilor formulate.

Este de menționat că recomandările Comisiei sunt corelate cu statutul Republicii Moldova de țară candidată la UE, iar subiectele raportate anual prin Mecanismul de suspendare a regimului fără vize sunt monitorizate și în pachetele anuale de extindere (2023–2025).

De la intrarea în vigoare a regimului fără vize, în urmă cu 11 ani, peste 2,6 milioane de cetățeni moldoveni au beneficiat de acesta, efectuând mai mult de 18,2 milioane de călătorii în Uniunea Europeană.

Potrivit legislației, cetățenii Republicii Moldova pot călători fără viză în spațiul Schengen pentru perioade de până la 90 de zile într-un interval de 180 de zile, pentru turism, afaceri, vizite sau tratament medical, datorită regimului de liberalizare.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Facebook/Primăria Municipiului Chișinău

Sărbătorile de iarnă au costat deja Primăria Chișinău aproape 1 milion de lei. Pe ce au fost cheltuiți banii

Pentru organizarea sărbătorilor de iarnă 2025-2026 în Chișinău, autoritățile capitalei au cheltuit deja peste 974 de mii de lei pentru achiziția unor ghirlande, lucrări de realizare a unor structuri din metal și compoziții de decor stradal. Cifra a fost comunicată pentru Ziarul de Gardă de autoritățile capitalei. Ultimele au precizat că nu pot spune, deocamdată, costurile totale ale sărbătorilor de iarnă din acest sezon, deoarece acestea sunt încă în desfășurare și nu toate cheltuielile au fost facturate.

Printre cheltuielile deja cunoscute se numără achiziția ghirlandelor luminoase pentru amenajarea și decorarea PMAN, a străzii pietonale Eugen Doga, a Scuarul Catedralei și bulevardului Grigore Vieru. Valoarea totală a contractului este de 299,9 mii de lei, iar furnizorul este compania „Prodecoiluminare”.

Suma de 374,8 mii de lei a fost redirecționată către lucrări de realizare a unor structuri din metal, contractul fiind câștigat de compania „Tehnologia”.

Alte 299,4 mii de lei au fost alocate compozițiilor de decor stradal, serviciu prestat de „Doremi”.

Pentru sursa citată, Direcția Generală Cultură și Patrimoniu Cultural a Consiliului municipal Chișinău a precizat că acțiunile și manifestațiile cultural-artistice dedicate sărbătorilor de iarnă se desfășoară în perioada 5 decembrie 2025-18 ianuarie 2026. „Astfel, întrucât evenimentul este încă în desfășurare, bugetul nu este definitivat”, a comunicat Direcția. „Referitor la bugetul pentru organizarea Sărbătorilor de iarnă 2025-2026, vom putea reveni cu cifre doar după finalizarea acestora. La moment nu se cunosc cheltuielile exacte”, a adăugat Direcția.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: