Pacificatorii ruși pot fi jigniți și de un măturător de stradă. Cum sunt persecutați oamenii în Transnistria pentru „extremism” și „jignirea președintelui”

Calomnie, „jignirea președintelui”, „extremism prin utilizarea internetului”, „instigare la ură interetnică”. Cu astfel de pretexte și articole din Codul penal se încalcă drepturile omului în Transnistria în ultimii câțiva ani. De notat că nu doar activiștii și politicienii din opoziție sunt persecutați, ci și tinerii jurnaliști, comedianți și chiar măturătorii de stradă. Centrul de Informare Juridică „Apriori” din Tiraspol a publicat o amplă prezentare a principalelor încălcări ale drepturilor omului din stânga Nistrului începând cu anul 2017 și până în anul 2021. NM prezintă cele mai importante fragmente din raportul „Libertate în izolare”, dar și cum propun apărătorii drepturilor omului să fie depășită această situație. 

Prezentarea „Apriori” se axează pe cazurile de încălcare a drepturilor ce țin de libertatea opiniei, întrunirilor și asocierilor, dar și a dreptului la un proces echitabil. Autorii raportului indică faptul că acesta este primul astfel de document pe teritoriul Transnistriei. Acesta conține nu numai descrierea unor cazuri concrete, dar și recomandările experților.

Pentru „jignirea” pacificatorilor și a „rușilor” pe rețelele sociale și în articole

 

Articole: 

1. „Contestarea rolului pozitiv al misiunii de pacificare a Federației Ruse în Republica Moldovenească Nistreană”. Articolul 278-3 al Codului penal al Transnistriei

Sancțiune: de la 3 până la 7 ani privațiune de libertate sau amendă de la 5 750 până la 17 250 de ruble transnistrene (de la €300 până la €900)

Autorii raportului consideră că problema principală constă în faptul că în acest articol nu există definiții clare a ceea ce înseamnă „subestimarea meritelor” sau „desconsiderare” a misiunii de pacificare. Totodată, aceștia menționează că organizațiile internaționale încă nu au dat o apreciere clară rolului pacificatorilor ruși de pe Nistru.

2. „Instigarea la ură interetnică, rasială, religioasă”. Articolul 278 al Codului penal al Transnistriei 

Sancțiune: de la 3 până la 5 ani privațiune de libertate sau amendă de la 11 500 până la 40 250 de ruble transnistrene (de la €600 până la €2097)

Pavel Dogari, măturător 

Pavel Dogari este măturător la una dintre policlinicile din Bender. În luna noiembrie 2020, colaboratorii structurilor de forță din Transnistria au efectuat percheziții la locul de trai al lui Dogari. I-au confiscat un calculator, o tabletă și un smartphone. De notat că nu i-au fost eliberate documente cu privire la confiscarea electronicelor. Lui Dogari nu i-au permis nici să ia cunoștință de materialele din propriul dosar.

Unicul lucru care se știe despre dosarul său este că acesta a fost intentat din cauza unor declarații publice pe Facebook. Mai târziu, s-a constatat că într-una dintre postări, Dogari ar fi contestat rolul pozitiv al forțelor de pacificare ale Rusiei și ar fi instigat la ură interetnică în raport cu rușii.

Procesul penal a fost secretizat. Dogari așa și nu a reușit să obțină materialele din dosar. Acesta a fost nevoit să părăsească teritoriul Transnistriei.

Mihail Ermurachi, autorul unui articol

În anul 2020, lui Mihail Ermurachi, locuitor din Tiraspol, i-au fost înaintate acuzații privind încălcarea a trei articole din Codul penal al Transnistriei: „Contestarea rolului pozitiv al pacificatorilor din FR” (art. 278-3), „Instigarea la ură interetnică” (art. 278) și „Jignirea președintelui RMN” (art. 316-1).

Astfel, în anul 2019, Ermurachi a venit la directoarea unei școli medii din Tiraspol și i-a transmis personal un articol semnat de el. Directoarea școlii a spus că în timpul discuției, Ermurachi l-ar fi jignit de mai multe ori pe liderul regiunii transnistrene, Vadim Krasnoselski. Directoarea a înregistrat aceste afirmații cu un dictafon.

Directoarea a transmis materialele colectate colaboratorilor serviciilor speciale transnistrene – Ministerului Securității de Stat. Dosarul penal a fost deschis în baza avizului unei expertize lingvistice efectuate de Universitatea „Taras Șevcenko” din Tiraspol, despre care apărătorii drepturilor omului consideră că nu corespunde standardelor internaționale. Actualmente, dosarele penale împotriva lui Ermurachi sunt examinate la judecătoria orășenească din Tiraspol.

Pentru postări pe rețelele sociale și „jignirea” autorităților

Articole:

1. „Jignirea unui reprezentant al guvernării”. Articolul 316 al Codului penal al Transnistriei

Sancțiune: de la 2 300 până la 4 025 ruble transnistrene (de la €120 până la €210) sau muncă neremunerată în folosul comunității

2. „Jignirea Președintelui Republicii Moldovenești Nistrene”. Articolul 316-1 al Codului penal al Transnistriei

Sancțiune: până la 5 ani privațiune de libertate sau amendă de la 4 025 până la 8 050 ruble transnistrene (de la €210 până la €420) sau muncă neremunerată în folosul comunității.

Autorii studiului menționează că răspunderea penală pentru jignirea reprezentanților guvernării este de mult o normă inadmisibilă: țările dezvoltate au renunțat de mult la astfel de practici. În același timp, în Transnistria, acest articol al Codului penal a intrat în vigoare în luna martie 2019.

Roman Iamboglo, comediant, student

Roman Iamboglo este student în anul întâi la Universitatea „Taras Șevcenko”. În anul 2020, acestuia i-au fost înaintate acuzații că ar fi jignit un reprezentant al guvernării (art. 316 CP), dar și în baza articolului „omor” (art. 116 CP).

În luna ianuarie 2020, în timpul unui spectacol de stand-up comedy, Iamboglo a glumit pe seama corupției din Transnistria. În timpul spectacolului, utilizând un limbaj ofensator, acesta a făcut câteva glume pe seama ministrului de interne din stânga Nistrului, Ruslan Mova.

Experții de la „Apriori” menționează că atunci când au fost analizate declarațiile lui Iamboglo, nu a fost luat în calcul contextul și anume faptul că acesta a fost un show de umor, care nu poate fi perceput literalmente.

Autoritățile transnistrene au văzut „amenințarea cu moartea” în următoarea frază a lui Iamboglo: „Vreau să-i spun lui Ruslan Petrovici [Mova], ca… de acum încolo, să nu mai spună lucruri atât de provocatoare, pentru că, la fel ca Bezbabcenko, poți pleca la Odessa odată și să nu mai revii”. Menționăm că ex-primarul de Tiraspol Andrei Bezbabcenko, din echipa lui Evghenii Șevciuk, a fost descoperit ucis în anul 2019, în regiunea Odessa.

Experții „Apriori” insistă asupra faptului că nici această parte a mesajului nu poate fi considerată o amenințare reală: Iamboglo a participat la un show de umor. Totodată, experții susțin că dosarul lui Iamboglo a fost gestionat ilegal de ministerul afacerilor interne, adică de instituția care este condusă de Mova, care a fost jignit.

Nadejda Bondarenco, politician de opoziție

Nadejda Bondarenco, reprezentanta Partidului Comunist transnistrean de opoziție, a devenit în anul 2020 un alt figurant în dosarul penal privind jignirea lui Krasnoselski.

În decizia înaintată lui Bondarenco au fost indicate suspiciunile de insultare a câtorva oficiali din cadrul comitetului de anchetă, de la procuratură, ministerul justiției, dar și a liderului Transnistriei. Toate acestea – din cauza unui articol în ziarul «Глас народа» („Vocea poporului”), unde Bondarenco activează în calitate de redactor-șef.

Temei pentru intentarea dosarului penal a fost aceeași expertiză a Universității „Taras Șevcenko” din Tiraspol.

Cei de la „Apriori” sunt de părere că dosarul penal deschis împotriva lui Bondarenco contravine chiar și Codului civil din regiunea transnistreană: aceasta trebuia să fie reclamată de presupușii jigniți. „Conform înștiințării, persoanele indicate nu s-au adresat către organele de drept”, se spune în raport.

Într-un dosar similar, Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO) a indicat că „o astfel de sancțiune ar putea împiedica jurnaliștii să participe la discuțiile publice despre problemele care afectează societatea”.

Surse care cunosc situația au comunicat pentru NM că ancheta în cazul Bondarenco este încă în curs de desfășurare.

Detalii despre acest caz: „În căutarea manuscrisului lui Horjan, MSS din Transnistria a percheziționat redactorul ziarului în dosarul despre jignirea lui Krasnoselski”. 

Pentru „extremism” în cărți și rețele sociale

Articol:

„Îndemnuri publice la activități extremiste”. Articolul 276 al Codului penal al Transnistriei

Sancțiune: de la 3 până la 7 ani privațiune de libertate sau amendă de la 11 500 până la 40 250 de ruble transnistrene (de la €600 până la €2097)

Ghenadi Ciorba, activist de opoziție

În anul 2020, autoritățile regiunii transnistrene au înăsprit măsurile de combatere a infecției cu coronavirus și au interzis cetățenilor să plece de pe teritoriul din stânga Nistrului. Această decizie a provocat o rezonanță de amploare.

În luna iulie 2020, locuitorii din Râbnița au organizat un miting spontan la care a participat și Ghenadi Ciorba, președintele asociației obștești „Transnistria – casa noastră comună”. Ciorba este o persoană publică de opoziție, cunoscut prin criticile sale de pe rețelele sociale la adresa actualei guvernări.

După miting, Ciorba a fost arestat pe un termen de 10 zile, fiind acuzat de organizarea „unei acțiuni publice nesancționate”. Experții menționează că, potrivit legii, organizatorii mitingului trebuie doar „să informeze” autoritățile despre desfășurarea mitingurilor. „În același timp, este evident că cerința de „a informa” despre organizarea unei întruniri spontane depășește limitele logicii raționale”, se subliniază în raport.

Se știe că Ciorba așa și nu a ieșit la libertate, acesta se află în închisoare deja de un an. Împotriva sa au fost deschise dosare penale suplimentare în baza articolului privind îndemnul la extremism prin intermediul internetului.

Acum nu se știe, în ce măsură participarea lui Ciorba la miting și acuzațiile de extremism sunt interconectate: procesul penal împotriva sa este secretizat.

Conform datelor unor surse NM, care cunosc această situație, la 21 iunie 2021, la judecătoria orășenească din Râbnița au fost inițiate procedurile pe fondul cauzei lui Ciorba. Ședințele de judecată se desfășoară cu ușile închise. NM a aflat că la 24 iunie, Ciorba a anunțat greva foamei în legătură cu încălcările de procedură.

A fost condamnat la 3 ani și 3 luni de închisoare.

Detalii despre acest caz: Ghenadie Ciorba a anunțat greva foamei la un penitenciar din Transnistria. NM publică o scrisoare deschisă a acestuia (DOC)

Larisa Calic, jurnalistă

În anul 2019, Larisa Calic a lansat cartea „Un an de tinerețe”. Cartea conține istoriile unor foști ostași care și-au satisfăcut serviciul militar în unitățile militare din Transnistria. Aceștia au povestit, anonim, despre experiențele lor, dar și detalii despre serviciul în armata din regiune.

În anul 2020, în baza aceleiași expertize lingvistice a Universității „Taras Șevcenko” din Transnistria, împotriva lui Calic a fost deschis un dosar penal pentru extremism. Ascunzându-se de urmărirea penală ilegală, aceasta a fost nevoită să părăsească teritoriul regiunii transnistrene.

Mai târziu, beneficiind de asistența juridică de la „Apriori”, Calic a încercat să clarifice circumstanțele cazului său. Însă autoritățile din Transnistria au refuzat să-i ofere lui Calic documentele care au servit ca bază pentru inițierea cauzei penale.

În opinia experților de la „Apriori”, „analiza publicației, bazată pe abordările CEDO, nu permite ca „Un an de tinerețe” să fie atribuită materialelor extremiste”. Apărătorii drepturilor omului consideră o încălcare și faptul că lui Calic nu i-au oferit posibilitatea de a înțelege, de ce anume este acuzată.

Calic a depus deja o cerere la CEDO și în continuare, nu poate intra pe teritoriul Transnistriei.

Detalii despre acest caz: Pe numele Larisei Calic din Transnistria a fost deschis un dosar penal pentru extremism. Ea a scris o carte despre armata transnistreană (DOC)

Alexandr Samonii, politician de opoziție

În anul 2020, împotriva lui Alexandr Samonii, deputat al sovietului orășenesc din Tiraspol și membru al partidului comunist din Transnistria aflat în opoziție, au fost deschise două dosare penale concomitent.

De data aceasta, acuzațiile au fost înaintate nu doar în baza articolului despre extremism, dar și a celui despre „jignirea publică a președintelui RMN”. Și de data aceasta, temei pentru deschiderea dosarului penal a fost expertiza lingvistică a presupusei critici din partea lui Samonii la adresa guvernării actuale a Transnistriei, publicate pe Facebook.

Datorită pauzei care a avut loc în timpul retragerii imunității parlamentare a lui Samonii, acesta a reușit să părăsească teritoriul Transnistriei și să se ascundă de urmărire. Între timp, forțele de ordine transnistrene au efectuat numeroase percheziții la locul de trai al lui Samonii și al apropiaților săi. Și Samonii s-a adresat la CEDO.

Autorii raportului menționează că în decizia cu privire la intentarea dosarului penal împotriva lui Samonii nu sunt indicate motivele în acest sens. Nu e clar, care declarații au fost considerate „jignire la adresa autorităților” și „extremism”.

Detalii despre acest caz: Chișinău nu preia cazul unui activist de opoziție din Transnistria. Ce se întâmplă cu dosarul lui Samonii

Pentru „calomnie” pe YouTube

Articole:

1. „Calomnie”. Articolul 5.62 al Codului cu privire la contravențiile administrative al Transnistriei

Sancțiune: amendă de la 115 până la 5 750 de ruble transnistrene (de la €6 până la €300) sau muncă neremunerată în folosul comunității

2. „Nerespectarea cerințelor legale ale funcționarilor reprezentanți ai autorităților publice și crearea obstacolelor în realizarea activității lor”. Articolul 19.3 al Codului cu privire la contravențiile administrative din Transnistria

Sancțiune: arest administrativ pe un termen de 15 zile sau amendă de la 805 până la 1 150 de ruble transnistrene (de la €42 până la €60)

Aceste norme sunt niște articole obișnuite din codurile cu privire la contravențiile administrative. Experții de la „Apriori” susțin că în Transnistria există probleme în ce privește aplicarea acestor norme.

Irina Vasilachi, blogger

Irina Vasilachi este fostul candidat la funcția de lider al Transnistriei. Din anul 2015 până în anul 2020, Vasilachi s-a poziționat ca reprezentant al opoziției nesistemice.

În anul 2019, Vasilachi a publicat pe YouTube un spot intitulat „De unde s-au luat în RMN 50 de vagoane de valută străină”. În acest spot, Vasilachi l-a acuzat pe atamanul cazacilor Nebeigolova de omorul a doi deputați. În replică, Nebeigolova a scris o plângere organelor de drept din Transnistria în care cere ca Vasilachi să fie trasă la răspundere pentru calomnie. 

După aceasta, ea a fost transportată la direcția raională a afacerilor interne din Tiraspol pentru întocmirea unui proces-verbal administrativ. Ea afirmă că acest lucru s-a făcut prin înșelăciune. Experții „Apriori” susțin că această măsură nu a fost necesară: procesul-verbal ar fi putut fi întocmit la locul de trai al lui Vasilachi.

Vasilachi s-a aflat practic mai mult de patru ore sub supravegherea colaboratorilor de miliție, fără vreun motiv aparent. Aceasta este o încălcare a convențiilor internaționale, dar și a legislației locale. O parte din această perioadă, Vasilachi a fost ținută în cătușe. În privința transportării ilegale la direcția raională de miliție și a reținerii ilegale, așa și nu s-au întocmit procese-verbale.

De asemenea, în timp ce ea se afla la direcție, i-au refuzat solicitarea unui avocat. Încercările lui Vasilachi de a se adresa către sistemul justiției din Transnistria nu au dat niște rezultate semnificative.

Cu toate acestea, peste câteva luni după cele întâmplate, colaboratorii MAI care au reținut-o au scris o plângere pe numele femeii, în care au acuzat-o de „nerespectarea cerințelor legale din partea factorilor de decizie și aplicarea violenței împotriva forțelor de ordine”.

Urmărirea penală împotriva lui Vasilachi continuă, aceasta a fost nevoită să părăsească teritoriul Transnistriei.

Detalii despre acest caz: „Înșfăcând cu mâna organul genital, prin pantaloni”. De ce fosta  „clarvăzătoare” a lui Șevciuk a fugit din Transnistria (DOC)

Nicolai Malîșev, politician de opoziție

Nicolai Malîșev este un reprezentant al opoziției politice din Transnistria. Acesta a fost implicat de nenumărate ori în calitate de expert și antrenor în proiectele Programului de Dezvoltare ONU, OSCE și ale Organizației Mondiale pentru Migrație. În anul 2020, a participat la alegerile pentru Sovietul Suprem, dar nu a fost ales.

În anul 2019, lui Malîșev i-au fost înaintate acuzații de nesupunere față de colaboratorii forțelor de ordine.

Astfel, fiind președintele unui comitet de locatari, Malîșev a ajuns în administrația guvernului Transnistriei. El intenționa să depună o plângere pentru deservirea necorespunzătoare a blocului. Cererea sa nu a fost acceptată, ceea ce înseamnă o încălcare a legislației transnistrene. Autorii raportului precizează că acestuia i-a fost refuzată recepționarea documentelor, deoarece o funcționară nu a înțeles, ce anume a adus bărbatul.

De notat că aceasta a avut un comportament agresiv și a încercat să-i smulgă din mână telefonul cu care el filma cele întâmplate. Câteva luni mai târziu, procuratura din Transnistria a deschis un dosar penal împotriva lui Malîșev.

Cazul s-a încheiat cu o amendă (circa €90). Însă cei de la „Apriori” susțin că în acest proces, drepturile lui Malîșev au fost încălcate de mai multe ori: i-au interzis chiar și să invite martori din partea sa.

Pentru pichetări solitare

Dmitrii Belousov, activist pentru drepturile animalelor

În anul 2019, Dmitrii Belousov, activist pentru drepturile animalelor din stânga Nistrului, a organizat pichetarea sediului consulatului Rusiei la Tiraspol. Acesta a protestat împotriva legalizării vânătorii în țarcuri din Rusia și nu a făcut niciun fel de declarații politice. Pichetarea a durat puțin timp: activistul a fost reținut de miliție și dus la secție.

În opinia experților de la „Apriori”, reținerea a fost neîntemeiată. Plângerea lui Belousov cu această ocazie a fost aprobată chiar și de judecătoria orășenească Tiraspol.

Peste 10 zile, Belousov a încercat să organizeze o acțiune similară. Dar și aici a fost împiedicat: „Un colaborator al miliției i-a recomandat insistent să înceteze pichetarea, deoarece această acțiune va fi interpretată ca îndemn la miting”.

Stepan Popovschi, jurist

Stepan Popovschi, apărător al drepturilor omului din stânga Nistrului, jurist la „Apriori”, a organizat în anul 2020 o pichetare solitară în apărarea drepturilor și libertăților lui Ghenadi Ciorba, activistul de opoziție care tocmai fusese reținut. Pe pancartele juristului era scris: „Libertate lui Ciorba! Demisia lui Mova!” și „Jos mâinile de pe drepturile și libertățile noastre!”.

Pichetarea a fost curmată de milițieni: aceștia l-au dus pe Popovschi la secție pentru a întocmi un proces-verbal și pentru „a efectua ancheta pichetării solitare”.

Potrivit legislației din regiune, Popovschi a avut dreptul la pichetare solitară fără a avertiza autoritățile. Reprezentanții „Apriori” consideră că cele întâmplate sunt o încălcare a dreptului la libertatea întrunirilor și libertatea de exprimare.

Popovschi s-a adresat către judecătoria orășenească din Tiraspol cu o plângere privind acțiunile ilegale ale milițienilor. Conform legii, termemul de examinare a acesteia este de 10 zile. Însă până acum, el așa și nu a primit un răspuns.

Detalii despre acest caz: „La început, totul a fost amabil, peste o oră a venit ordinul să fiu luată”. Cum a fost reținută, apoi eliberată o apărătoare a drepturilor omului din Transnistria

Pentru rave

În luna septembrie 2020, un grup de tineri au organizat o petrecere privată la o fermă abandonată în apropiere de satul Gîsca. Aproape de ora unu noaptea, colaboratorii batalionului cu destinație specială al MAI au descins la fermă. Aceștia erau înarmați cu automate. Au fost reținute peste 40 de persoane: toate acestea au fost transportate la secția de miliție din Bender.

Pe numele participanților la rave s-au întocmit procese-verbale pentru încălcarea măsurilor de carantină: atunci, prin decizia guvernului, în Transnistria erau interzise grupurile mai mari de 40 de persoane.

Cei de la „Apriori” constată în acest caz încălcarea dreptului la întruniri: experții menționează că libertatea întrunirilor poate fi restricționată legal doar în condițiile unor situații de urgență sau de asediu și doar „prin decretul președintelui RMN”.

După incident, tinerii au acuzat colaboratorii forțelor de ordine de aplicarea relelor tratamente, de insultări necenzurate și aplicarea forței fizice. De asemenea, au fost sechestrate telefoanele mobile ale participanților la rave fără a fi respectate normele de procedură. Patru participanți ai petrecerii (trei tineri și o tânără) s-au adresat către instituțiile medicale: aceștia au fost traumatizați.

„Acțiunile enumerate au fost exemple de tratament inuman și degradant din partea forțelor de ordine, adică încălcare a art. 3 al Convenției („Interzicerea torturii”). Confiscarea ilegală a telefoanelor și obținerea accesului la mesajele din acestea sunt încălcare a dreptului la respectarea vieții private (articolul 8 al Convenției)”, se mai spune în raport.

Cu toate acestea, tinerilor le-a fost refuzată deschiderea dosarelor împotriva forțelor de ordine.

Detalii despre acest caz: „Cu ce mizerie vă ocupați în viață?”. Cum în Transnistria este investigată maltratarea participanților unei petreceri rave de către forțele de securitate

Pentru „activitatea politică” a ONG-urilor

Și asociațiile obștești din Transnistria au de pătimit. În luna noiembrie 2018, procuratura din Transnistria a inițiat verificarea Centrului „Apriori” și a solicitat toate documentele pentru anii 2016-2018. Procurorii au ajuns la concluzia că în anii 2016-2017, această asociație a primit finanțare din străinătate, iar în anul 2018, a organizat acțiuni cu caracter politic. Reamintim că noua lege despre ONG-uri interzice organizațiilor necomerciale din Transnistria să se implice în „activități politice” cu bani străini.

Procuratura a atribuit expoziția „Presa sub presiunea a trei atmosfere: Smirnov, Șevciuk, Krasnoselski” și prezentarea studiului „Sistemul electoral mixt: analiză și perspective pentru Transnistria”, elaborat de Școala de studii politice din Tiraspol, ca fiind „activitate politică” ilegală. În procesul de contestare, instanța locală a decis că în ce privește expoziția, totul era în regulă, dar prelegerea a fost declarată acțiune politică, deși „Apriori” doar a oferit spațiu pentru organizatori. Organizația risca să fie închisă.

Cei de la „Apriori” consideră că cele întâmplate sunt o încălcare a dreptului la libertatea de exprimare și la libertatea întrunirilor, precum și dreptul la nediscriminare și dreptul la un proces echitabil.

Detalii despre acest caz și despre lege: Tăcerea nu este dăunătoare. Activiștii civici din Transnistria vor fi tratați ca în Rusia

Transnistria are nevoie de o instanță de judecată internațională?

În cei 30 de ani de existență a Transnistriei ca stat nerecunoscut, în această regiune așa și nu s-a format un sistem de apărare a drepturilor și libertăților omului. „Apriori” propune o soluție radicală și, în opinia apărătorilor drepturilor omului, eficientă: crearea unei Curți pentru drepturile omului în Transnistria, care va exercita rolul unei instanțe judiciare supreme. La propunerea apărătorilor pentru drepturile omului, din această instituție vor face parte judecători „străini” (internaționali).

„Ne vom adresa către societatea internațională cu solicitarea de a examina oportunitatea creării unei astfel de instituții. Sperăm că vom fi auziți”, a menționat Stepan Popovschi. Acesta a precizat că este vorba în primul rând despre participanții la procesul de negocieri în formatul „5+2”.

Juristul menționează: și Chișinăul, care este responsabil de respectarea drepturilor omului în Transnistria în fața CEDO, și Tiraspolul ar trebui să fie siguri de imparțialitatea Curții pentru drepturile omului. Popovschi consideră că o astfel de condiție ar putea exclude „cumătrismul, relațiile, banii și independența față de puterea executivă”.

Deocamdată, apărătorii drepturilor omului au un obiectiv minim: să demonstreze clar în rapoartele lor, cum sunt încălcate drepturile omului în Transnistria și cum reacționează în aceste cazuri justiția locală.

 „Sarcina noastră principală este să atragem atenția asupra acestor probleme. Deocamdată nu ne așteptăm la mai mult”, a precizat juristul.

Într-o discuție cu NM, juristul a mai remarcat că datorită declarațiilor „Apriori” care au fost expediate către ONU, OSCE, ambasadorii FR, Ucrainei și SUA, șeful Misiunii UE în Moldova și prim-ministrul Moldovei, subiectul privind încălcarea drepturilor omului în Transnistria a început să fie discutat mai activ în cadrul procesului de negocieri.

Cu toate acestea, Popovschi menționează că problema privind drepturile omului în Transnistria trebuie să fie soluționată în mod prioritar. Juristul este sigur că nu trebuie de așteptat rezultatele procesului de negocieri pentru a schimba ceva.

 „Reglementarea politică ar putea dura și o sută de ani, dar respectarea drepturilor omului ar trebui să fie asigurată imediat!”, a subliniat Popovschi.

Experții de la „Apriori” mai consideră că ar trebui să fie efectuată o expertiză juridică a cazurilor enumerate mai sus în cadrul procesului de negocieri în formatul „5+2”.