delfi.ee

Parlamentul a votat: În Republica Moldova a fost declarată stare de urgență, din cauza crizei gazelor

În Republica Moldova a fost declarată stare de urgență din cauza crizei gazelor naturale. Deputații au aprobat în ședința Parlamentului din 22 octombrie, proiectul de hotărâre propus de Guvern, cu privire la propunerea declarării stării de urgenţă, pentru 30 de zile. Hotărârea a fost aprobată cu votul a 55 de deputați PAS. Trei deputați BCS au votat împotrivă iar 15 s-au abținut de la vot.  Doi deputați din fracțiunea „Șor” au votat contra.

Prim-ministra Natalia Gavriița a declarat de la tribuna Parlamentului că pe piața gazelor naturale din Republica Moldova a fost înregistrat un deficit de circa 16 mil. m3, necesarul de gaze pentru luna octombrie fiind acoperit în mărime de doar 67 %. De asemenea, Natalia Gavrilița a dat citire unui set de măsuri în contextul stării de urgență

„După cum știți ieri la Moscova a avut loc o nouă rundă de negocieri pe chestiunea aprovizionării cu gaze naturale. Situația s-a mișcat din loc, dar la moment nu avem o înțelegere nouă definitivată și nici certitudinea că ea va fi atinsă într-un final”, a declarat Gavrilița.

Deputații din opoziție, au declarat că nu era necesară declararea stării de urgență.

„În această dimineață, la ora 09:00, am aflat despre intenția de a declara stare de urgență. Care este rostul ei dacă avem și un Parlament funcțional, și un Guvern funcțional? Această stare de urgență nu are fundament logic și juridic, pentru că ceea ce-și propune să facă Guvernul poate trece ușor prin Parlament, fără a impune suplimentar alte blocaje și restricții. Vreau să le amintesc colegilor din PAS că au majoritate parlamentară și că nu-i împiedică nimic să adopte deciziile care cred ei se impun, în contextul crizei energetice. Guvernul, de pildă, are posibilitatea să-și asume răspunderea în fața Parlamentului pentru toate acțiunile pe care le-a menționat”, a declarat Denis Ulanov, deputat al fracțiunii „Șor”.

„Noi am analizat toate acțiunile din august și până în prezent și toate declarațiile făcute. Noi propunem să fie compensate integral facturile la gaz. Noi nu auzim nimic ce a făcut Guvernul până acum” a spus Sergiu Burduja, deputat BCS.

În contextul stării de urgență, Parlamentul a aprobat și un amendament, care prevede o derogare de la lege, prin care dă posibilitatea desfășurării alegerilor locale în perioada situației de urgență. Acesta a fost susținut cu votul a 71 de deputați.

Potrivit Legii privind regimul stării de urgenţă, de asediu şi de război, starea de urgenţă presupune un ansamblu de măsuri cu caracter politic, economic, social şi de menţinere a ordinii publice, care se instituie provizoriu în unele localităţi sau pe întreg teritoriul ţării în caz de:
a) iminenţă a declanşării sau declanşare a unor situaţii excepţionale cu caracter natural, tehnogen sau biologico-social, ceea ce face necesară prevenirea, diminuarea şi lichidarea consecinţelor acestora;
b) existenţă a unui pericol pentru securitatea naţională sau ordinea constituţională, ceea ce face necesară apărarea statului de drept, menţinerea sau restabilirea stării de legalitate;
În perioada stării de urgenţă, de asediu sau de război, instituite pe întreg teritoriul ţării, nu se admite modificarea Constituţiei, adoptarea, modificarea sau abrogarea legilor organice şi a legislaţiei electorale, precum şi desfăşurarea alegerilor autorităţilor publice centrale şi locale şi a referendumurilor republicane şi locale.

 

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

screenshot

Costiuc propune înghețarea activelor lui Gușan din străinătate și folosirea banilor pentru iarnă: „Eu așa procedam”. Replica unui deputat PAS

Deputatul „Democrația Acasă” Vasile Costiuc susține că Chișinăul ar trebui să solicite statelor europene și SUA înghețarea activelor lui Victor Gușan, proprietarul holdingului „Sheriff” din regiunea transnistreană, iar fondurile să fie utilizate pentru acoperirea costurilor sezonului rece. Afirmațiile au fost făcute în cadrul ediției din 25 septembrie a emisiunii „Cutia Neagră” de la TV8. În replică, Andrian Cheptonar, deputatul al formațiunii de guvernământ PAS, prezent la emisiune, a spus că o astfel de abordare ar fi riscantă în contextul războiului din Ucraina și al necesității de a menține pacea în stânga Nistrului.

„De ce nu veniți cu o solicitare de către partenerii europeni, către americani ca Gușan, care are, din spusele publice, vreo 7 miliarde de dolari din conturi europene și americane? De ce nu procedați ca și ucrainenii, care au pus sechestru pe 300 de miliarde, bani rusești, și le iau procente? De ce noi nu mergem să punem sechestru pe banii oligarhilor din Transnistria care au capturat statul nostru și care stau liber cu cetățenie germană și trăiesc în Germania, și au conturi cu miliarde? (…) Partenerii ne-ar susține. Pentru că este unul care ne-a capturat statul, în baza căruia putem să pornim dosar penal lui Gușan și să-i punem la respect. Și banii care i-au furat tot de aici, contrabandă și tot ce au făcut până acum, să poată fie utilizați pentru trecerea iernii. Eu așa avea să procedez”, a declarat Vasile Costiuc.

În replică, Andrian Cheptonar a sugerat că o astfel de variantă nu ar fi posibilă ținând cont de actualul context de securitate.

„Gușan are o influență enormă asupra proceselor în raioanele noastre de est. Noi acum suntem în situația în care într-un conflict militar în vecinătatea noastră trebuie să avem grijă să avem pace la frontieră, în regiunea noastră de est. Pentru acest lucru, felul de a te comporta trebuie să aibă o doză de fermitate și de respect, și de forță prin argumente. Dar modul acesta de a provoca probabil ar fi un pic riscant în circumstanțele existente. Eu înțeleg argumentul, el poate să pară ok să-l vociferezi și să zicem „de ce nu?”, dar există multe circumstanțe pe care noi trebuie să le respectăm ca să avem pace în țara noastră. Și cu încetul noi punem la respect regiunea noastră de est. Ei au început să plătească taxe în bugetul Republicii Moldova, lucrurile astea vor fi tot în creștere. Și noi vom integra regiunea într-un termen mediu înapoi în corpul teritoriului Republicii Moldova”, a spus parlamentarul.

Victor Gușan este un om de afaceri din regiunea transnistreană și cofondator al holdingului „Sheriff”, creat în 1993 împreună cu Ilia Cazmalî. Grupul a devenit una dintre principalele structuri economice din regiune, cu afaceri în domenii precum comerțul, carburanții, telecomunicațiile, sectorul bancar, mass-media și sportul. Din 2012 Gușan deține controlul deplin asupra companiei „Sheriff”.

Gușan are, de asemenea, legături de afaceri în Germania. Potrivit unei investigații RISE Moldova, un grup de companii din Germania este conectat la Gușan, Ilia Cazmalî sau membri ai familiilor acestora. Printre aceste afaceri se numără platforma de streaming TV în limba rusă Kartina, precum și companii din domeniul textilelor, comerțului cu caviar, serviciilor media, publicității, imobiliarelor și dezvoltării de software. În 2013, Gușan a devenit asociat al companiei germane Nipa Stock GmbH, specializată în comerțul cu textile și încălțăminte, iar potrivit RISE Moldova deține în prezent 50% din companie.

În cazul Kartina Digital, Gușan a deținut 25% din companie, participație pe care a vândut-o în 2021 lui Ilia Cazmalî pentru 1,125 milioane de euro, potrivit documentelor consultate de RISE Moldova. Totodată, autoritățile fiscale germane au formulat pretenții de zeci de milioane de euro față de afacerea Kartina, în cadrul unei anchete privind presupusa evaziune fiscală.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: