Parlamentul Republicii Moldova

„Complot împotriva statului de drept”. Pentru Moldova nu îl va susține pe Igor Grosu

Platforma parlamentară „Pentru Moldova”, din care fac parte fracțiunea Partidului „ȘOR” și mai mulți deputați neafiliați care au părăsit Partidul Democrat, apoi grupul Pro Moldova, nu îl va susține pe Igor Grosu la funcția de premier. Anunțul a fost făcut cu scurt timp înainte de ședința planară a parlamentului din 25 martie, în cadrul căreia prim-ministrul desemnat își va prezenta echipa și programul de guvernare.

Anunțul a fost făcut de către deputata Ruxanda Glavan: „Acest guvern nu își dorește să fie votat și nu a întreprins nicio măsură reală pentru a se asigura că astăzi va acumula 51 de voturi. Plimbatul de ieri prin birourile fracțiunilor trebuia să se termine cu un exercițiu matematic simplu – număratul voturilor. (…) Această șarlatanie politică se va consuma astăzi. Deputații din Platforma „Pentru Moldova” nu va susține guvernul Grosu”.

Deputata a denunțat „un complot împotriva statului de drept”: „Nu vom fi parte a unui complot împotriva statului de drept, când se încearcă preluarea puterii în stat de către un grup minoritar, în timp ce există o majoritate parlamentară care susține un alt candidat. Reiterăm sprijinul pentru Vladimir Golovatiuc”.

O decizie similară a anunțat cu câteva minute mai devreme și Partidul Socialiștilor (PSRM).

Este a doua tentativă a legislativului de a învesti un guvern după demisia fostului prim-ministru Ion Chicu. În februarie, președinta țării Maia Sandu a desemnat-o pe Natalia Gavrilița la funcția de premier, însă aceasta nu a fost susținută de către deputați. Pe 24 martie, PSRM a atacat la Curtea Constituțională decretul prin care a fost desemnată Natalia Gavrilița.

Potrivit Constituției, după două tentative eșuate de învestire a unui nou legislativ, este dizolvat parlamentului și sunt organizate alegeri legislative anticipate.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

X/Maia Sandu

Maia Sandu participă la lansarea președinției cipriote a Consiliului UE

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, va participa pe 7 ianuarie la lansarea oficială a președinției cipriote a Consiliului Uniunii Europene. Anunțul a fost făcut de instituția prezidențială de la Chișinău într-un comunicat.

Evenimentul, găzduit de președintele Ciprului, Nikos Christodoulides, va reuni oficiali europeni, printre care președintele Consiliului European, Antonio Costa, și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Cipru a preluat, începând cu 1 ianuarie curent, președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene pentru o perioadă de șase luni.

Amintim că, pe 12 decembrie, Maia Sandu a întreprins o vizită la Nicosia, unde s-a întâlnit cu omologul său cipriot, Nikos Christodoulides, pentru a discuta despre procesul de integrare europeană al Republicii Moldova. Oficialul a declarat atunci că avansarea Republicii Moldova în procesul de negocieri pentru aderare la UE va fi o prioritate pentru Cipru în timpul mandatului său la cârma Consiliului Uniunii Europene.

În septembrie 2025, Moldova finalizat procesul de screening bilateral. Următoarea etapă este deschiderea negocierilor pe clustere, ceea ce necesită acordul tuturor celor 27 de state-membre ale UE. Ungaria se opune însă deschiderii negocierilor pe clustere cu Ucraina, iar blocajul afectează inclusiv Republica Moldova, care, actualmente, merge în tandem cu statul ucrainean în procesul de integrare europeană.

Pe 15 decembrie, în timp ce deschiderea oficială a negocierilor pe clustere rămâne încă blocată de poziția Ungariei, Bruxelles a anunțat că Republica Moldova va începe discuțiile la nivel tehnic cu Comisia Europeană pe trei clustere de negociere: „Valori fundamentale”, „Piața internă” și „Relații externe”. Presa internațională a scris că aceasta este o cale de alternativă prin care Bruxelles-ul încearcă să mențină procesul de negociere în mișcare în condițiile blocajului politic.

Negocierile de aderare la UE se desfășoară pe baza a 33 de capitole ale legislației europene. Acestea pot fi împărțite, în linii mari, în șase blocuri tematice (clustere): „Valori fundamentale”; „Piața internă”; „Relații externe”; „Concurență și creștere incluzivă”; „Ecologie, transport și energie”; „Resurse, agricultură și coeziune politică”.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: