Imagine simbol/Digi24.ro

Peste 300 de moldoveni au investit milioane pe piața de capital din Rusia

Aproximativ 18.800 de cetățeni străini, inclusiv din Republica Moldova și România, dețineau, la sfârșitul lunii iunie, curent, active în valoare totală de 25,8 miliarde de ruble rusești sub formă de investiții pe piața de capital din Rusia. Investițiile au fost făcute prin intermediul brokerilor locali, scrie portalul Mold Street, cu referire la datele Băncii Centrale a Federației Ruse (CBR).

Potrivit sursei citate, deși numărul investitorilor străini a crescut cu peste 1.100 față de sfârșitul lunii martie 2022, valoarea activelor deținute de jucătorii străini de pe piața de capital din Rusia s-a redus cu aproape 35%.

La fel ca investitorii ruși, cetățenii străinii au fost loviți de prăbușirea bursei din Rusia și de deprecierea semnificativă a rublei rusești. Cei mai ghinioniști au fost 14 investitori din Macedonia de Nord, a căror poziție a ajuns a fi negativă cu peste un miliard de ruble rusești.

În prezent, un dolar are un curs oficial pe piața Rusiei de peste 60 de ruble, în timp ce la sfârșitul lunii iunie era de circa 53 de ruble, dar la începutul lunii martie era de peste 100 de ruble.

Datele Băncii Centrale a Rusiei arată că cei mai numeroși cetățeni străini care riscă să investească pe piața de capital rusească sunt din Belarus – 4.884, fiind în creștere cu 140 de persoane, față de situația de la finele lunii martie 2022.

Pe locul doi se află investitorii din Kazahstan – 2.720, iar pe trei cei din Uzbekistan – 2.328. Urmează Ucraina (2.029), Kârgâzstan (1.380) și Tadjikistan (1.119).

La mare distanță se află investitorii din Armenia cu 344, Germania – 318 și pe locul nouă sunt cei din Republica Moldova – 309 (în creștere cu patru persoane). Încheie top 10 Letonia cu 292 de cetățeni care au riscat să investească pe piața de capital din Rusia.

La valoarea investițiilor lideri sunt croații

După valoarea activelor deținute însă clasamentul arată total diferit, lider fiind Croația. Astfel, cei 34 de croați ce apar în datele Băncii Centrale din Rusia dețineau active de 4,43 miliarde de ruble, în timp ce 4.884 de belaruși – 2.65 miliarde.

Brokeri ruși citați de Frank Media consideră că cetățenii croați sunt de fapt ruși care au reușit să obțină pașapoarte „de aur”, dar vor să continue să investească pe piața rusă.

Printre lideri se numără și Kazahstan (4,04 miliarde de ruble), Insulele Feroe (cu peste două miliarde de active pentru 2 investitori), Italia (1,5 miliarde de ruble) și SUA (1,1 miliarde de ruble).

Datele Băncii Centrale a Rusiei relevă că valoarea activelor deținute de cei 309 moldoveni pe piața de capital din Rusia este aproape de 327 de milioane de ruble, în scădere cu peste o pătrime față de finele lunii martie 2022 (439,4 milioane de ruble).

Între investitori pe piața de capital a Rusiei se găsesc și șase români cu active de peste 102 milioane de ruble.

Experții ruși explică numărul mare de investitori din statele CSI pe piața de capital din Rusia prin faptul că aceasta este mai dezvoltată decât piețele din statele lor.

În plus, există un număr mare de companii promițătoare subevaluate în Rusia, explică Dmitri Lesnov, șeful departamentului de dezvoltare a serviciilor pentru clienți Finam, citat de Frank Media.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova

La Chișinău a avut loc primul Congres Național al Memoriei. Grosu: „Niciun popor nu-și poate construi viitorul fără a-și onora trecutul”

Pe 28 iunie, la Palatul Republicii din Chișinău, a avut loc primul Congres Național al Memoriei. Potrivit Ministerului Educației și Cercetării, la acest eveniment, dedicat promovării memoriei victimelor represiunilor politice din perioada 1917–1989, au participat reprezentanți ai autorităților și instituțiilor muzeale, cercetători, supraviețuitori ai represiunilor și tineri interesați de trecut.

„Ne-am adunat la acest congres nu doar pentru a evoca un trecut dureros, ci pentru a reafirma o responsabilitate comună – de a păstra vie memoria victimelor regimului comunist totalitar și de a transforma această memorie într-un fundament al demnității și rezilienței noastre ca societate”, a declarat ministrul Educației și Cercetării Dan Perciun.

Totodată, ministrul a afirmat că, pentru prima dată, curriculumul nou integrează tematica represiunilor comuniste la orele de istorie, într-un volum mai mare. Potrivit ministrului, vor fi oferite manuale, ghiduri pentru profesori, inclusiv în școlile alolingve, stagii de formare pentru cadrele didactice, vor fi organizate concursuri tematice, expoziții digitale, podcasturi, activități extracurriculare, dar și un muzeu virtual în memoria victimelor regimului comunist.

„Victimele regimului comunist din Basarabia nu vor fi uitate. Noi avem datoria morală și civică să vorbim despre ororile și suferințele prin care au trecut toți cei care au avut de suferit în urma acțiunilor represive din 1941, 1949 și 1951. Ca istoric, dar și ca cetățean al Republicii Moldova, sunt mândru că astăzi a avut loc în premieră – primul Congres al Memoriei. Fiind istoric, pot să declar cu toată sinceritatea că niciun popor nu poate construi un viitor, dacă nu-și cunoaște și nu-și onorează trecutul”, a scris pe Facebook, cu referire la eveniment, președintele Parlamentului Igor Grosu.

Congresul a fost organizat sub egida Ministerului Culturii, Ministerului Educației și Cercetării, Asociației Foștilor Deportați și Deținuți Politici din Moldova și a Institutului de Istorie al USM, la inițiativa Consiliului Memoriei, înființat la începutul anului 2025. Potrivit Ministerului Educației și Cercetării, evenimentul își propune să devină o platformă durabilă de dialog și colaborare între supraviețuitorii și descendenții victimelor deportărilor și represiunilor politice din perioada 1917–1989, pe de o parte, și actorii instituționali, civici și academici implicați în promovarea memoriei istorice, pe de altă parte.

Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova
Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova
Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova
Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova
Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: