rise.md

Platon nu-i prietenul lor. De ce avocații ucraineni cer Moldovei milioane

Guvernul va examina cererea biroului de avocați „Veaceslav Lîci și partenerii” să plătească fostului acționar al Moldova-Agroindbank și Moldindconbank, Igor Ciuiko, despăgubiri de 360 milioane de lei pentru acțiunile anulate ale băncilor. Cei de la guvern consideră că această solicitare n-a apărut întâmplător anume acum. Iar Veaceslav Platon susține că această companie reprezintă acum interesele fostului lider al Partidului Democrat Vladimir Plahotniuc.

Pas public

Guvernul va analiza din punct de vedere legislativ cererea biroului de avocați „Veaceslav Lîci și partenerii” din Ucraina de a plăti fostului acționar al Moldova-Agroindbank și Moldindconbank, Igor Ciuiko, despăgubiri de 360 milioane de lei pentru acțiunile anulate ale băncilor. Consilierul prim-ministrului, Vitalie Dragancea, a comunicat despre aceasta pentru NM.

El a atras atenția asupra perioadei în care a apărut această solicitare și a modului în care a fost răspândită. „Dacă avocații se adresează către autoritățile altei țări prin intermediul presei, înseamnă că doresc să atragă atenția asupra lor și să câștige faimă, nimic mai mult”, este convins Dragancea.

El se îndoiește de faptul că biroul de avocați reprezintă interesele lui Veaceslav Platon, așa cum a scris presa care a publicat cererea avocaților ucraineni.

Potrivit afirmațiilor lui Dragancea, dacă e să vorbim despre partea tehnică a acestei chestiuni, niciun demers adresat autorităților nu rămâne fără răspuns. „Bineînțeles, vor examina cererea și, dacă va apărea un dialog juridic, autoritățile moldovenești își vor argumenta răspunsul prin dovezi privind legalitatea deciziilor luate anterior”, a precizat Dragancea.

Consilierul a mai atras atenția asupra faptului că solicitarea companiei de avocatură a apărut după schimbările care au intervenit în investigația furtului miliardului, declarațiile procurorului general și publicarea în presă a secvenței video de la audierile lui Platon în dosarul fostului lider al PDM Vladimir Plahotniuc. „De ce ei nu au venit cu această solicitare atunci când acțiunile [acelor acționari ai băncilor care, așa cum s-a dovedit, au acționat concertat] au fost anulate și apoi vândute, ci doar acum? Cred că pur și simplu este un pas public”, a concluzionat Dragancea.

Întoarceți banii

Pretențiile biroului de avocați din Ucraina referitoare la achitarea despăgubirilor lui Igor Ciuiko au devenit cunoscute recent, la 2 iunie. Informația despre aceasta a apărut pe site-ul postului „Televiziunea Centrală” tvc.md, care este atribuită deputatului Ilan Șor, ex-primar de Orhei. tvc.md a indicat drept sursă de informații „persoane de încredere din guvern”. De asemenea, pe site a fost publicat screenshot-ul scrisorii avocaților adresată autorităților. În titlu este indicat faptul că biroul „Veaceslav Lîci și partenerii” sunt avocații lui Platon.

În scrisoarea biroului de avocați se menționează că aceștia reprezintă interesele businessmanului Igor Ciuiko, fostului acționar al MAIB (prin companii offshore) și MICB. Ei cer ca autoritățile moldovenești să ramburseze „datoria de 359,6 milioane de lei, sau 20,6 milioane de dolari, care a apărut în urma încălcărilor admise de autoritățile Moldovei în procesul de anulare a acțiunilor băncilor”.

În scrisoare se mai spune că din anul 2010 până în 2018, Igor Ciuiko a deținut 4,25 la sută din acțiunile Moldindconbank, dar și acțiuni ale MAIB, prin câteva companii offshore, de aceea, după vânzarea noilor acțiuni emise de MAIB, el trebuia să primească recompensă de aproape 204 milioane de lei și aproape 155 milioane de lei după vânzarea noilor acțiuni emise de MICB.

Avocații au avertizat autoritățile că dacă peste trei zile, clientul lor nu va obține banii, „se vor adresa Curții Internaționale de Arbitraj fără vreun fel de demersuri prealabile”. Conform estimărilor biroului, dacă acest caz va ajunge în instanță, pretențiile financiare față de Moldova ar putea ajunge până la 250 milioane de dolari.

În afară de numele lui Ciuiko, în demers mai sunt menționați alți foști acționari ai MICB: Vitalii Podvișevski și compania ucraineană „Fera Management”, ale cărei acțiuni, la fel, au fost blocate în anul 2016, apoi anulate. Acest lucru s-a întâmplat cu 63,89% din acțiunile Moldindconbank despre care, până la urmă, judecata a declarat că ar aparține lui Platon prin diferite companii și persoane private, inclusiv Ciuiko.

Reamintim că acum un an și ceva, noile acțiuni emise de MICB au fost achiziționate de Agenția Proprietății Publice, care le-a vândut holdingului „Doverie” din Bulgaria.

Autoritățile nu au anunțat ce s-a întâmplat cu banii obținuți din vânzarea acțiunilor. Potrivit mold-street, o parte din banii obținuți din vânzarea acțiunilor celor două bănci (la prețuri de câteva ori mai mici decât cele de piață), a mers pe conturile Banca de Economii, iar ceilalți urmau să fie utilizați pentru plata recompenselor foștilor acționari.

NM a încercat să ia legătura cu biroul de avocați „Veaceslav Lîci și partenerii” și cu Igor Ciuiko, care conduce o companie proprie de avocatură, însă telefoanele ambelor firme nu funcționau. La momentul publicării acestui articol, „Veaceslav Lîci și partenerii” nu a răspuns la mesajul electronic.

Al cui e avocatul?

Pe pagina de Facebook „Veaceslav Platon: pentru o Moldovă liberă”, a fost publicată declarația avocaților care reprezintă interesele businessmanului în Moldova. În comunicatul de presă se menționează că din anul 2016, Veaceslav Lîci nu reprezintă interesele lui Platon.

„Veaceslav Platon știe că Lîci demult nu reprezintă foștii acționari ai băncilor despre care el vorbește în cererea sa. Noi presupunem că, mai degrabă, Veaceslav Lîci reprezintă astăzi interesele oligarhului fugar și a criminalului de stat Vladimir Plahotniuc și are legături directe cu acesta din urmă. Conform datelor noastre, Veaceslav Lîci a venit de nenumărate ori la Chișinău, unde s-a întâlnit cu Plahotniuc și oamenii din anturajul acestuia. Posibil, pentru serviciile prestate de Lîci, Plahotniuc s-a răsplătit din banii pe care i-a furat de la statul Moldova. […]”, se spune în comunicat.

O sursă informată a comunicat pentru NM că mai devreme, Lîci și Platon erau în relații amicale, dar după extrădarea lui Platon din Ucraina în Moldova, Lîci a depus mărturii împotriva acestuia. Sursa a mai comunicat că Lîci și Ciuiko, care, la fel, a fost în relații amicale cu Platon, și-au însușit activele lui Platon în Ucraina, pe care acesta le deținea prin persoane interpuse.

***

În anul 2016, biroul de avocați „Veaceslav Lîci și partenerii” s-a adresat deja cu o cerere în judecată împotriva Moldovei către Curtea Internațională de Arbitraj de la Stockholm. Atunci, biroul reprezenta interesele unui alt acționar al MAIB („SRL ”Evrobalt” din Federația Rusă), acțiunile acestuia, la fel ca și cele ale altor 19 acționari, au fost blocate de Banca Națională, dovedindu-se că aceștia ar fi acționat concertat. Instanța de la Stockholm a suspendat acțiunile Băncii Naționale. Până la urmă însă, cererea în judecată nu a afectat vânzarea acestor acțiuni.

În ajunul tranzacției, biroul de avocați din Ucraina a publicat o nouă adresare, deja către potențialii acționari, îndemnându-i să nu cumpere acțiuni, pentru că ar putea fi considerați cumpărători răuvoitori, care partcipă la acapararea ilegală a activelor băncii.

Banca Națională a comunicat atunci pentru NM că deciziile Arbitrajului de la Stockholm nu sunt obligatorii pentru Moldova.

Menționăm că mai devreme, Veaceslav Lîci a reprezentat interesele companiei „Energoalians” din Ucraina în dosarul despre recuperarea datoriei (peste 20 milioane de dolari) de la întreprinderile de stat „Moldtranselectro” și „RED-Nord” din Moldova pentru energia electrică pe care a furnizat-o din Ucraina, în anii 1999-2000. Conducerea „RED-Nord” a negat datoria față de „Energoalians”, susținând că a plătit facturile prin firma intermediară „Feren-M” și că nu știe de ce banii nu au ajuns până la „Energoalians”. Și fostul vicepremier, ministrul economiei RM Valeriu Lazăr a negat această datorie.

În unul dintre mesajele colaboratorilor de la altă întreprindere energetică din Ucraina – „Energoatom”, se menționează că în trecut, Lîci a lucrat la această întreprindere, iar ulterior, a devenit reprezentant oficial al SRL „VVD” și al companiei offshore „Remington Worldwide Limited” (Gibraltar), care au încercat să recupereze datoriile de la „Energoatom”.

Ziarul de Gardă a scris că ucraineanul Igor Ciuiko a lucrat în calitate de avocat la biroul VVD, cu ajutorul căruia, potrivit presei ucrainene, Veaceslav Platon a încercat, în anii 2000, să sustragă din compania de stat „Energoatom” din Ucraina cel puțin 18 milioane de dolari. Potrivit datelor publicației, tatăl lui Ciuiko a lucrat în serviciile secrete ucrainene și a fost acuzat de escrocherie în proporții deosebit de mari

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

100 de milioane de euro pentru comunicare? Cum autoritățile explică diferit destinația fondurilor europene (VIDEO)

Declarațiile autorităților privind o componentă de aproximativ 100 de milioane de euro destinată comunicării și societății civile în cadrul Planului de creștere al UE pentru Republica Moldova au stârnit reacții. Partidul Liberal Democrat (PLDM), condus de fostul premier Vlad Filat, îi cere Guvernului să publice documentele privind repartizarea fondurilor europene, după explicațiile „contradictorii” oferite de Cancelaria de Stat și președintele Parlamentului, Igor Grosu, privind această finanțare.

De la ce a pornit totul?

Totul a început pe 22 iulie, în cadrul audierilor Comisiei parlamentare pentru integrare europeană, când secretara generală adjunctă a Guvernului, Lilia Dabija, a prezentat structura Planului de creștere pentru Republica Moldova.

În timpul explicațiilor, aceasta a declarat că suma de 1,9 miliarde de euro „nu a inclus partea dedicată din grant pentru comunicare și colaborare cu societatea civilă”.

„În totalitate este 1,5 miliarde plus 520 de milioane partea de grant (…) Partea de asigurare a implementării strategiei de comunicare pentru agenda de reforme și colaborarea cu societatea civilă”, a declarat Dabija.

„100 de milioane de euro pentru comunicare și societatea civilă, care merg la societatea civilă”, a concretizat președintele Comisiei, deputatul PAS Marcel Spatari.

„Exact”, a răspuns Dabija.

Explicațiile Cancelariei de Stat

Pe 23 iulie, Cancelaria de Stat a venit cu precizări, pe rețelele de socializare, urmare a discuțiilor din Parlament, dar și a solicitării de explicații, din partea opoziției. Instituția precizează că  Planul de creștere pentru Republica Moldova – 1,9 miliarde euro este structurat după cum urmează:

– 1,5 miliarde euro – suport bugetar, sub formă de împrumut în condiții preferențiale, acordat de Uniunea Europeană.

–  520 milioane euro – asistență financiară nerambursabilă din partea Uniunii Europene.

Cancelaria de Stat a explicat că cele 520 de milioane de euro grant sunt repartizate între asistență tehnică (250 de milioane de euro), granturi investiționale (135 de milioane) și garanții pentru instituții financiare (135 de milioane). Totodată, instituția a precizat că fondurile destinate garanțiilor sunt gestionate de Comisia Europeană și nu sunt transferate în bugetul Republicii Moldova.

„Respectiv, prin Planul de Creștere, Comisia Europeană utilizează o parte din resursele planificate drept garanții pentru instituții precum Banca Europeană de Investiții, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare sau alte instituții financiare partenere, ca acestea să poată finanța proiecte în Republica Moldova.  Aceste garanții reprezintă o rezervă de risc și nu sunt transferate în bugetul Republicii Moldova”, precizează Cancelaria de Stat.

Grosu: Sunt proiecte pentru mass-media și societatea civilă

Subiectul a revenit în atenția publică pe 24 iulie. Întrebat de NewsMaker despre cele 100 de milioane de euro, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat că acestea sunt destinate finanțării proiectelor din domeniul mass-mediei, jurnalismului de investigație și societății civile.

„Sunt proiecte de finanțare pentru mass-media, pentru jurnalism de investigație, pentru societatea civilă, în sensul acesta. Eu îmi amintesc o discuție la Parlamentul European, cu participarea domnului Siegfried Mureșanu, care a argumentat și chiar a venit cu inițiativa de a suplini acest buget cu 20 de milioane, dacă nu mă greșesc, dar asta era în primăvară. Deci e pentru societatea civilă, pentru mass-media”, a explicat oficialul.

Reacții

Partidul Liberal Democrat din Moldova consideră că explicațiile autorităților sunt neclare. Formațiunea susține, într-o declarație publică emisă pe 24 iulie, că există o contradicție între poziția Cancelariei de Stat și declarațiile făcute de Igor Grosu.

„Opinia publică se confruntă cu două poziții oficiale contradictorii. Pe de o parte, Cancelaria de Stat afirmă că nu există un fond distinct de 100 de milioane de euro destinat comunicării și societății civile. Pe de altă parte, Președintele Parlamentului susține public existența acestei componente financiare și chiar majorarea acesteia”, susține PLDM.

Partidul solicită Guvernului să publice integral documentele privind repartizarea granturilor din Planul de Creștere, inclusiv anexele financiare și actele Comisiei Europene care stabilesc destinația fondurilor. Totodată, PLDM îi cere premierului Vasile Tofan să clarifice public diferențele dintre explicațiile oferite de Cancelaria de Stat și declarațiile președintelui Parlamentului.

Și primarul Ion Ceban, care este și lider al MAN, Ion Ceban, a venit cu o reacție publică. Potrivit acestuia, banii ar putea fi utilizați pentru proiecte de infrastructură, nu pentru „experți și propagandiști PAS”.

„100 de milioane de euro din fonduri europene, alocate pentru comunicare și colaborare cu societatea civilă în Republica Moldova. Iată de unde atâta laudă din partea jurnaliștilor și ONG-urilor pentru PAS. (…) Sunt 2 miliarde de lei! Nesimțiții!”, a scris Ceban pe rețele.

***

NewsMaker a solicitat clarificări din partea Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova. Poziția instituției va fi publicată după recepționarea unui răspuns.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: