rise.md

Platon nu-i prietenul lor. De ce avocații ucraineni cer Moldovei milioane

Guvernul va examina cererea biroului de avocați „Veaceslav Lîci și partenerii” să plătească fostului acționar al Moldova-Agroindbank și Moldindconbank, Igor Ciuiko, despăgubiri de 360 milioane de lei pentru acțiunile anulate ale băncilor. Cei de la guvern consideră că această solicitare n-a apărut întâmplător anume acum. Iar Veaceslav Platon susține că această companie reprezintă acum interesele fostului lider al Partidului Democrat Vladimir Plahotniuc.

Pas public

Guvernul va analiza din punct de vedere legislativ cererea biroului de avocați „Veaceslav Lîci și partenerii” din Ucraina de a plăti fostului acționar al Moldova-Agroindbank și Moldindconbank, Igor Ciuiko, despăgubiri de 360 milioane de lei pentru acțiunile anulate ale băncilor. Consilierul prim-ministrului, Vitalie Dragancea, a comunicat despre aceasta pentru NM.

El a atras atenția asupra perioadei în care a apărut această solicitare și a modului în care a fost răspândită. „Dacă avocații se adresează către autoritățile altei țări prin intermediul presei, înseamnă că doresc să atragă atenția asupra lor și să câștige faimă, nimic mai mult”, este convins Dragancea.

El se îndoiește de faptul că biroul de avocați reprezintă interesele lui Veaceslav Platon, așa cum a scris presa care a publicat cererea avocaților ucraineni.

Potrivit afirmațiilor lui Dragancea, dacă e să vorbim despre partea tehnică a acestei chestiuni, niciun demers adresat autorităților nu rămâne fără răspuns. „Bineînțeles, vor examina cererea și, dacă va apărea un dialog juridic, autoritățile moldovenești își vor argumenta răspunsul prin dovezi privind legalitatea deciziilor luate anterior”, a precizat Dragancea.

Consilierul a mai atras atenția asupra faptului că solicitarea companiei de avocatură a apărut după schimbările care au intervenit în investigația furtului miliardului, declarațiile procurorului general și publicarea în presă a secvenței video de la audierile lui Platon în dosarul fostului lider al PDM Vladimir Plahotniuc. „De ce ei nu au venit cu această solicitare atunci când acțiunile [acelor acționari ai băncilor care, așa cum s-a dovedit, au acționat concertat] au fost anulate și apoi vândute, ci doar acum? Cred că pur și simplu este un pas public”, a concluzionat Dragancea.

Întoarceți banii

Pretențiile biroului de avocați din Ucraina referitoare la achitarea despăgubirilor lui Igor Ciuiko au devenit cunoscute recent, la 2 iunie. Informația despre aceasta a apărut pe site-ul postului „Televiziunea Centrală” tvc.md, care este atribuită deputatului Ilan Șor, ex-primar de Orhei. tvc.md a indicat drept sursă de informații „persoane de încredere din guvern”. De asemenea, pe site a fost publicat screenshot-ul scrisorii avocaților adresată autorităților. În titlu este indicat faptul că biroul „Veaceslav Lîci și partenerii” sunt avocații lui Platon.

În scrisoarea biroului de avocați se menționează că aceștia reprezintă interesele businessmanului Igor Ciuiko, fostului acționar al MAIB (prin companii offshore) și MICB. Ei cer ca autoritățile moldovenești să ramburseze „datoria de 359,6 milioane de lei, sau 20,6 milioane de dolari, care a apărut în urma încălcărilor admise de autoritățile Moldovei în procesul de anulare a acțiunilor băncilor”.

În scrisoare se mai spune că din anul 2010 până în 2018, Igor Ciuiko a deținut 4,25 la sută din acțiunile Moldindconbank, dar și acțiuni ale MAIB, prin câteva companii offshore, de aceea, după vânzarea noilor acțiuni emise de MAIB, el trebuia să primească recompensă de aproape 204 milioane de lei și aproape 155 milioane de lei după vânzarea noilor acțiuni emise de MICB.

Avocații au avertizat autoritățile că dacă peste trei zile, clientul lor nu va obține banii, „se vor adresa Curții Internaționale de Arbitraj fără vreun fel de demersuri prealabile”. Conform estimărilor biroului, dacă acest caz va ajunge în instanță, pretențiile financiare față de Moldova ar putea ajunge până la 250 milioane de dolari.

În afară de numele lui Ciuiko, în demers mai sunt menționați alți foști acționari ai MICB: Vitalii Podvișevski și compania ucraineană „Fera Management”, ale cărei acțiuni, la fel, au fost blocate în anul 2016, apoi anulate. Acest lucru s-a întâmplat cu 63,89% din acțiunile Moldindconbank despre care, până la urmă, judecata a declarat că ar aparține lui Platon prin diferite companii și persoane private, inclusiv Ciuiko.

Reamintim că acum un an și ceva, noile acțiuni emise de MICB au fost achiziționate de Agenția Proprietății Publice, care le-a vândut holdingului „Doverie” din Bulgaria.

Autoritățile nu au anunțat ce s-a întâmplat cu banii obținuți din vânzarea acțiunilor. Potrivit mold-street, o parte din banii obținuți din vânzarea acțiunilor celor două bănci (la prețuri de câteva ori mai mici decât cele de piață), a mers pe conturile Banca de Economii, iar ceilalți urmau să fie utilizați pentru plata recompenselor foștilor acționari.

NM a încercat să ia legătura cu biroul de avocați „Veaceslav Lîci și partenerii” și cu Igor Ciuiko, care conduce o companie proprie de avocatură, însă telefoanele ambelor firme nu funcționau. La momentul publicării acestui articol, „Veaceslav Lîci și partenerii” nu a răspuns la mesajul electronic.

Al cui e avocatul?

Pe pagina de Facebook „Veaceslav Platon: pentru o Moldovă liberă”, a fost publicată declarația avocaților care reprezintă interesele businessmanului în Moldova. În comunicatul de presă se menționează că din anul 2016, Veaceslav Lîci nu reprezintă interesele lui Platon.

„Veaceslav Platon știe că Lîci demult nu reprezintă foștii acționari ai băncilor despre care el vorbește în cererea sa. Noi presupunem că, mai degrabă, Veaceslav Lîci reprezintă astăzi interesele oligarhului fugar și a criminalului de stat Vladimir Plahotniuc și are legături directe cu acesta din urmă. Conform datelor noastre, Veaceslav Lîci a venit de nenumărate ori la Chișinău, unde s-a întâlnit cu Plahotniuc și oamenii din anturajul acestuia. Posibil, pentru serviciile prestate de Lîci, Plahotniuc s-a răsplătit din banii pe care i-a furat de la statul Moldova. […]”, se spune în comunicat.

O sursă informată a comunicat pentru NM că mai devreme, Lîci și Platon erau în relații amicale, dar după extrădarea lui Platon din Ucraina în Moldova, Lîci a depus mărturii împotriva acestuia. Sursa a mai comunicat că Lîci și Ciuiko, care, la fel, a fost în relații amicale cu Platon, și-au însușit activele lui Platon în Ucraina, pe care acesta le deținea prin persoane interpuse.

***

În anul 2016, biroul de avocați „Veaceslav Lîci și partenerii” s-a adresat deja cu o cerere în judecată împotriva Moldovei către Curtea Internațională de Arbitraj de la Stockholm. Atunci, biroul reprezenta interesele unui alt acționar al MAIB („SRL ”Evrobalt” din Federația Rusă), acțiunile acestuia, la fel ca și cele ale altor 19 acționari, au fost blocate de Banca Națională, dovedindu-se că aceștia ar fi acționat concertat. Instanța de la Stockholm a suspendat acțiunile Băncii Naționale. Până la urmă însă, cererea în judecată nu a afectat vânzarea acestor acțiuni.

În ajunul tranzacției, biroul de avocați din Ucraina a publicat o nouă adresare, deja către potențialii acționari, îndemnându-i să nu cumpere acțiuni, pentru că ar putea fi considerați cumpărători răuvoitori, care partcipă la acapararea ilegală a activelor băncii.

Banca Națională a comunicat atunci pentru NM că deciziile Arbitrajului de la Stockholm nu sunt obligatorii pentru Moldova.

Menționăm că mai devreme, Veaceslav Lîci a reprezentat interesele companiei „Energoalians” din Ucraina în dosarul despre recuperarea datoriei (peste 20 milioane de dolari) de la întreprinderile de stat „Moldtranselectro” și „RED-Nord” din Moldova pentru energia electrică pe care a furnizat-o din Ucraina, în anii 1999-2000. Conducerea „RED-Nord” a negat datoria față de „Energoalians”, susținând că a plătit facturile prin firma intermediară „Feren-M” și că nu știe de ce banii nu au ajuns până la „Energoalians”. Și fostul vicepremier, ministrul economiei RM Valeriu Lazăr a negat această datorie.

În unul dintre mesajele colaboratorilor de la altă întreprindere energetică din Ucraina – „Energoatom”, se menționează că în trecut, Lîci a lucrat la această întreprindere, iar ulterior, a devenit reprezentant oficial al SRL „VVD” și al companiei offshore „Remington Worldwide Limited” (Gibraltar), care au încercat să recupereze datoriile de la „Energoatom”.

Ziarul de Gardă a scris că ucraineanul Igor Ciuiko a lucrat în calitate de avocat la biroul VVD, cu ajutorul căruia, potrivit presei ucrainene, Veaceslav Platon a încercat, în anii 2000, să sustragă din compania de stat „Energoatom” din Ucraina cel puțin 18 milioane de dolari. Potrivit datelor publicației, tatăl lui Ciuiko a lucrat în serviciile secrete ucrainene și a fost acuzat de escrocherie în proporții deosebit de mari

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Ucraina ar putea restricționa chiar zilele acestea importul de vinuri din Moldova. Oficial ucrainean: „Nu ne-au lăsat altă opțiune”

Ucraina ar putea introduce chiar zilele acestea licențierea importului de vin, struguri și alcool tare din Republica Moldova, ca reacție la interdicția impusă de Chișinău asupra cărnii de pasăre ucrainene. Declarațiile au fost făcute de viceministrul Economiei din Ucraina, Taras Visoțki, într-un interviu pentru Radio Europa Liberă. Oficialul a precizat că proiectul de hotărâre ar putea fi aprobat la una dintre cele mai apropiate ședințe de guvern. Visoțki a adăugat că Ucraina rămâne deschisă dialogului și este gata să-și reconsidere decizia dacă și Moldova își va schimba poziția.

„Introducerea licențierii este de competența guvernului. De regulă, astfel de decizii intră în vigoare din ziua publicării, adică începând cu ziua următoare adoptării de către Guvern. În prezent, proiectul hotărârii se află în procedură de avizare între autoritățile centrale competente. După finalizarea acesteia, poate fi înaintat Guvernului, inclusiv în zilele următoare”, a menționat oficialul ucrainean.

Ucraina susține că decizia Moldovei de a interzice importul de carne de pasăre ucraineană este nejustificată, întrucât reziduurile de antibiotice au fost depistate doar în furaje, nu în carnea de pasăre propriu-zisă. Visoțki a precizat că Ucraina a desfășurat toate investigațiile necesare conform standardelor europene, lotul neconform a fost distrus, iar alte cazuri similare nu au mai fost identificate nici la producătorul în cauză, nici în altă parte a țării.

„Nu au fost identificate alte cazuri de reziduuri de antibiotice nici la acel producător, nici în alte părți ale țării. De asemenea, nu au fost depistate reziduuri de antibiotice în carnea de pasăre propriu-zisă, nici de către autoritățile ucrainene, nici de către partea moldovenească. În condițiile în care toate aceste informații au fost comunicate, iar o legătură directă între reziduurile dintr-un lot de furaje și producția de carne de pasăre nu a fost demonstrată, considerăm că decizia este nejustificată și poate fi calificată drept o măsură netarifară de restricționare a accesului pe piață”, a declarat Visoțki.

Întrebat dacă Ucraina ar putea anula măsura de licențiere în cazul în care Moldova își va revizui decizia, Visoțki a precizat că Kievul a informat deja săptămâna trecută reprezentanții Guvernului de la Chișinău despre intenția de a introduce licențierea, însă până în prezent nu a primit niciun răspuns oficial. Oficialul a subliniat că Ucraina rămâne deschisă dialogului, însă acțiunile părții moldovenești nu i-au lăsat altă opțiune decât să reacționeze în oglindă.

„Dacă vom constata reluarea dialogului și o abordare obiectivă în ceea ce privește comerțul cu Ucraina, suntem pregătiți să răspundem în mod similar în relația cu Republica Moldova. Aici există deschidere pentru dialog, dar faptul în sine și acțiunile părții moldovenești nu ne-au lăsat altă opțiune decât să reacționăm în oglindă, pentru că noi considerăm că acest lucru este nedrept și că este o restricție introdusă în mod nefondat, deoarece nu au existat dovezi concrete”, a declarat Visoțki.

Referitor la impactul economic, oficialul a precizat că pierderile vor fi comparabile pentru ambele părți. În 2025, exporturile de carne de pasăre ucraineană către Moldova au totalizat aproximativ 33 de milioane de dolari, iar exporturile moldovenești de vin și produse viticole către Ucraina — circa 40 de milioane de dolari.

Amintim că, pe 26 februarie, presa ucraineană a scris că Cabinetul de miniștri de la Kiev a pregătit un proiect de hotărâre care prevede introducerea unui regim de licențiere la importul strugurilor, vinului și alcoolului etilic și distilatelor din Republica Moldova.

În reacție, Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare a transmis că, în prezent, nu au fost impuse restricții asupra vinurilor și altor produse vitivinicole moldovenești pe piața din Ucraina și că nu a fost notificat oficial despre un eventual embargo. Instituția a mai spus că continuă dialogul cu autoritățile ucrainene.

Pe fundalul acestei situații tensionate, ANSA a dispus verificarea laptelui de vrac din Ucraina pentru a determina dacă conține reziduurilor de medicamente din grupa A2c (nitroimidazoli).


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: