Bani

Platon nu-i prietenul lor. De ce avocații ucraineni cer Moldovei milioane

Natalia Melnic
| 8 iunie, 2020
17:50

Guvernul va examina cererea biroului de avocați „Veaceslav Lîci și partenerii” să plătească fostului acționar al Moldova-Agroindbank și Moldindconbank, Igor Ciuiko, despăgubiri de 360 milioane de lei pentru acțiunile anulate ale băncilor. Cei de la guvern consideră că această solicitare n-a apărut întâmplător anume acum. Iar Veaceslav Platon susține că această companie reprezintă acum interesele fostului lider al Partidului Democrat Vladimir Plahotniuc.

Pas public

Guvernul va analiza din punct de vedere legislativ cererea biroului de avocați „Veaceslav Lîci și partenerii” din Ucraina de a plăti fostului acționar al Moldova-Agroindbank și Moldindconbank, Igor Ciuiko, despăgubiri de 360 milioane de lei pentru acțiunile anulate ale băncilor. Consilierul prim-ministrului, Vitalie Dragancea, a comunicat despre aceasta pentru NM.

El a atras atenția asupra perioadei în care a apărut această solicitare și a modului în care a fost răspândită. „Dacă avocații se adresează către autoritățile altei țări prin intermediul presei, înseamnă că doresc să atragă atenția asupra lor și să câștige faimă, nimic mai mult”, este convins Dragancea.

El se îndoiește de faptul că biroul de avocați reprezintă interesele lui Veaceslav Platon, așa cum a scris presa care a publicat cererea avocaților ucraineni.

Potrivit afirmațiilor lui Dragancea, dacă e să vorbim despre partea tehnică a acestei chestiuni, niciun demers adresat autorităților nu rămâne fără răspuns. „Bineînțeles, vor examina cererea și, dacă va apărea un dialog juridic, autoritățile moldovenești își vor argumenta răspunsul prin dovezi privind legalitatea deciziilor luate anterior”, a precizat Dragancea.

Consilierul a mai atras atenția asupra faptului că solicitarea companiei de avocatură a apărut după schimbările care au intervenit în investigația furtului miliardului, declarațiile procurorului general și publicarea în presă a secvenței video de la audierile lui Platon în dosarul fostului lider al PDM Vladimir Plahotniuc. „De ce ei nu au venit cu această solicitare atunci când acțiunile [acelor acționari ai băncilor care, așa cum s-a dovedit, au acționat concertat] au fost anulate și apoi vândute, ci doar acum? Cred că pur și simplu este un pas public”, a concluzionat Dragancea.

Întoarceți banii

Pretențiile biroului de avocați din Ucraina referitoare la achitarea despăgubirilor lui Igor Ciuiko au devenit cunoscute recent, la 2 iunie. Informația despre aceasta a apărut pe site-ul postului „Televiziunea Centrală” tvc.md, care este atribuită deputatului Ilan Șor, ex-primar de Orhei. tvc.md a indicat drept sursă de informații „persoane de încredere din guvern”. De asemenea, pe site a fost publicat screenshot-ul scrisorii avocaților adresată autorităților. În titlu este indicat faptul că biroul „Veaceslav Lîci și partenerii” sunt avocații lui Platon.

În scrisoarea biroului de avocați se menționează că aceștia reprezintă interesele businessmanului Igor Ciuiko, fostului acționar al MAIB (prin companii offshore) și MICB. Ei cer ca autoritățile moldovenești să ramburseze „datoria de 359,6 milioane de lei, sau 20,6 milioane de dolari, care a apărut în urma încălcărilor admise de autoritățile Moldovei în procesul de anulare a acțiunilor băncilor”.

În scrisoare se mai spune că din anul 2010 până în 2018, Igor Ciuiko a deținut 4,25 la sută din acțiunile Moldindconbank, dar și acțiuni ale MAIB, prin câteva companii offshore, de aceea, după vânzarea noilor acțiuni emise de MAIB, el trebuia să primească recompensă de aproape 204 milioane de lei și aproape 155 milioane de lei după vânzarea noilor acțiuni emise de MICB.

Avocații au avertizat autoritățile că dacă peste trei zile, clientul lor nu va obține banii, „se vor adresa Curții Internaționale de Arbitraj fără vreun fel de demersuri prealabile”. Conform estimărilor biroului, dacă acest caz va ajunge în instanță, pretențiile financiare față de Moldova ar putea ajunge până la 250 milioane de dolari.

În afară de numele lui Ciuiko, în demers mai sunt menționați alți foști acționari ai MICB: Vitalii Podvișevski și compania ucraineană „Fera Management”, ale cărei acțiuni, la fel, au fost blocate în anul 2016, apoi anulate. Acest lucru s-a întâmplat cu 63,89% din acțiunile Moldindconbank despre care, până la urmă, judecata a declarat că ar aparține lui Platon prin diferite companii și persoane private, inclusiv Ciuiko.

Reamintim că acum un an și ceva, noile acțiuni emise de MICB au fost achiziționate de Agenția Proprietății Publice, care le-a vândut holdingului „Doverie” din Bulgaria.

Autoritățile nu au anunțat ce s-a întâmplat cu banii obținuți din vânzarea acțiunilor. Potrivit mold-street, o parte din banii obținuți din vânzarea acțiunilor celor două bănci (la prețuri de câteva ori mai mici decât cele de piață), a mers pe conturile Banca de Economii, iar ceilalți urmau să fie utilizați pentru plata recompenselor foștilor acționari.

NM a încercat să ia legătura cu biroul de avocați „Veaceslav Lîci și partenerii” și cu Igor Ciuiko, care conduce o companie proprie de avocatură, însă telefoanele ambelor firme nu funcționau. La momentul publicării acestui articol, „Veaceslav Lîci și partenerii” nu a răspuns la mesajul electronic.

Al cui e avocatul?

Pe pagina de Facebook „Veaceslav Platon: pentru o Moldovă liberă”, a fost publicată declarația avocaților care reprezintă interesele businessmanului în Moldova. În comunicatul de presă se menționează că din anul 2016, Veaceslav Lîci nu reprezintă interesele lui Platon.

„Veaceslav Platon știe că Lîci demult nu reprezintă foștii acționari ai băncilor despre care el vorbește în cererea sa. Noi presupunem că, mai degrabă, Veaceslav Lîci reprezintă astăzi interesele oligarhului fugar și a criminalului de stat Vladimir Plahotniuc și are legături directe cu acesta din urmă. Conform datelor noastre, Veaceslav Lîci a venit de nenumărate ori la Chișinău, unde s-a întâlnit cu Plahotniuc și oamenii din anturajul acestuia. Posibil, pentru serviciile prestate de Lîci, Plahotniuc s-a răsplătit din banii pe care i-a furat de la statul Moldova. […]”, se spune în comunicat.

O sursă informată a comunicat pentru NM că mai devreme, Lîci și Platon erau în relații amicale, dar după extrădarea lui Platon din Ucraina în Moldova, Lîci a depus mărturii împotriva acestuia. Sursa a mai comunicat că Lîci și Ciuiko, care, la fel, a fost în relații amicale cu Platon, și-au însușit activele lui Platon în Ucraina, pe care acesta le deținea prin persoane interpuse.

***

În anul 2016, biroul de avocați „Veaceslav Lîci și partenerii” s-a adresat deja cu o cerere în judecată împotriva Moldovei către Curtea Internațională de Arbitraj de la Stockholm. Atunci, biroul reprezenta interesele unui alt acționar al MAIB („SRL ”Evrobalt” din Federația Rusă), acțiunile acestuia, la fel ca și cele ale altor 19 acționari, au fost blocate de Banca Națională, dovedindu-se că aceștia ar fi acționat concertat. Instanța de la Stockholm a suspendat acțiunile Băncii Naționale. Până la urmă însă, cererea în judecată nu a afectat vânzarea acestor acțiuni.

În ajunul tranzacției, biroul de avocați din Ucraina a publicat o nouă adresare, deja către potențialii acționari, îndemnându-i să nu cumpere acțiuni, pentru că ar putea fi considerați cumpărători răuvoitori, care partcipă la acapararea ilegală a activelor băncii.

Banca Națională a comunicat atunci pentru NM că deciziile Arbitrajului de la Stockholm nu sunt obligatorii pentru Moldova.

Menționăm că mai devreme, Veaceslav Lîci a reprezentat interesele companiei „Energoalians” din Ucraina în dosarul despre recuperarea datoriei (peste 20 milioane de dolari) de la întreprinderile de stat „Moldtranselectro” și „RED-Nord” din Moldova pentru energia electrică pe care a furnizat-o din Ucraina, în anii 1999-2000. Conducerea „RED-Nord” a negat datoria față de „Energoalians”, susținând că a plătit facturile prin firma intermediară „Feren-M” și că nu știe de ce banii nu au ajuns până la „Energoalians”. Și fostul vicepremier, ministrul economiei RM Valeriu Lazăr a negat această datorie.

În unul dintre mesajele colaboratorilor de la altă întreprindere energetică din Ucraina – „Energoatom”, se menționează că în trecut, Lîci a lucrat la această întreprindere, iar ulterior, a devenit reprezentant oficial al SRL „VVD” și al companiei offshore „Remington Worldwide Limited” (Gibraltar), care au încercat să recupereze datoriile de la „Energoatom”.

Ziarul de Gardă a scris că ucraineanul Igor Ciuiko a lucrat în calitate de avocat la biroul VVD, cu ajutorul căruia, potrivit presei ucrainene, Veaceslav Platon a încercat, în anii 2000, să sustragă din compania de stat „Energoatom” din Ucraina cel puțin 18 milioane de dolari. Potrivit datelor publicației, tatăl lui Ciuiko a lucrat în serviciile secrete ucrainene și a fost acuzat de escrocherie în proporții deosebit de mari

Платон

Știri similare

Politică

Maia Sandu, reacție la cazul Răducanu: „Întrebarea mea este ce procuror a clocit această informație 10 ani și acum a scos-o la suprafață”

Viață

Dragalin, prima intervenție la TV după scandalul care a provocat demisia unui membru Pre-Vetting. Susține că Grosu a fost informat

Viață

Tragedia de la Măgdăcești. Cine este vinovat și de ce sistemul a eșuat?

Alexandr Nugmanov
| 2 septembrie, 2026
19:42

Sistemul de protecție a victimelor violenței domestice din Republica Moldova a suferit un eșec fatal. În satul Măgdăcești, un bărbat de 47 de ani și-a împușcat mortal soția, în vârstă de 42 de ani, după care s-a sinucis. Femeia a fost ucisă în pofida faptului că beneficia de două ordonanțe de protecție, iar agresorul purta o brățară electronică de monitorizare. NewsMaker explică de ce, potrivit poliției și inspectoratului de probațiune, sistemul de protecție nu a funcționat și cum acest eșec instituțional ar putea afecta alte victime ale violenței domestice.

Cronologia tragediei

Prima ordonanță de protecție, prin care agresorului din Măgdăcești i se interzicea să se apropie de soția sa, a fost emisă de Judecătoria Criuleni încă pe 16 iulie. Totuși, pe 3 august, bărbatul a încălcat ordonanța, telefonându-i victimei, iar pe 24 august, femeia a solicitat o nouă măsură de protecție. La acel moment, bărbatul nu fusese încă obligat să poarte o brățară electronică, prin intermediul căreia puteau fi monitorizate deplasările sale. Potrivit legii, purtarea brățării electronice este doar una dintre măsurile prevăzute pentru protejarea victimelor violenței domestice.

A doua ordonanță de protecție a fost emisă de instanță pe 25 august. De această dată, măsurile de protecție le-au vizat și pe cele trei fiice ale cuplului, în vârstă de 20, 15 și 7 ani. Totodată, instanța l-a obligat pe bărbat să poarte o brățară electronică, pentru a putea fi monitorizată respectarea măsurilor impuse. Presa a relatat, de asemenea, că femeia depusese cererea de divorț pe 4 august.

Omorul a avut loc în dimineața zilei de 31 august. Potrivit informațiilor preliminare ale anchetei și declarațiilor primarului satului Măgdăcești, Liuba Cojocaru, bărbatul a folosit o armă de foc confecționată artizanal, pe care o deținea ilegal.

Când oamenii legii au ajuns la locul crimei, în dimineața zilei de 31 august, au constatat că bărbatul nu mai purta brățara electronică, iar dispozitivul nu a fost găsit. Se presupune că agresorul a reușit să se debaraseze de dispozitivul de monitorizare înainte de a comite atacul.

Brățara electronică nu a funcționat

Ministra Afacerilor Interne, Daniela Misail-Nichitin, a declarat, în contextul tragediei, că brățara electronică ar fi putut avea o defecțiune tehnică sau un defect de fabricație. „Monitorizarea brățărilor este efectuată de angajații Inspectoratului de Probațiune. În cazul pierderii semnalului GPS sau al apropierii de victimă la o distanță mai mică decât cea permisă, aceștia sunt obligați să informeze poliția. În acest caz, acest lucru nu s-a întâmplat. În consecință, cel mai apropiat echipaj de poliție nu a ajuns la fața locului”, a declarat ministra.

Totodată, ministra a dezmințit informația potrivit căreia fiica de 15 ani, care a găsit victima, ar fi sunat de mai multe ori la 112. „La Serviciul 112, în legătură cu acest caz, a fost recepționat un singur apel, pe 31 august, la ora 09:16. La 09:17, apelul a fost redirecționat către Inspectoratul de Poliție Criuleni. Alte apeluri în legătură cu acest caz nu au fost recepționate”, a precizat ministra.

Indiferent de motivul pentru care semnalul brățării a dispărut, protocoalele de securitate prevăd o intervenție imediată. Într-o astfel de situație, persoana care poartă brățara trebuie contactată de urgență, iar un echipaj de poliție trebuie trimis pentru a verifica locul în care se află aceasta. Și, cel mai important, persoana protejată trebuie avertizată imediat despre un posibil pericol.

Ministrul Justiției, Vladislav Cojuhari, a declarat că bărbatului i-a fost aplicată brățara electronică pe 25 august, la ora 16:50, la Biroul de Probațiune Criuleni. La scurt timp însă, semnalul GPS a dispărut de pe platforma de monitorizare, deși cartela SIM continua să transmită date, dar fără informații privind localizarea. Contactat telefonic de inspectori, bărbatul le-a spus că se află la Orhei. La ora 20:34, acesta a sunat la Direcția de monitorizare electronică și a anunțat că pleacă din Republica Moldova pentru 4–5 zile. Ulterior, semnalul GPS a dispărut definitiv.

În perioada 25–30 august, bărbatul s-a aflat în străinătate. Poliția de Frontieră a confirmat că acesta a lipsit din țară în această perioadă. Bărbatul se ocupa cu aducerea automobilelor în Republica Moldova, astfel că deplasările frecvente peste hotare făceau parte din activitatea sa, iar ordonanța de protecție nu îi interzicea să părăsească țara. Pe 28 august, acesta a răspuns la apelul inspectorului de probațiune și a comunicat că se află în Germania.

La revenirea în Moldova, sistemul nu l-a detectat din cauza pierderii semnalului. În dimineața zilei de 31 august, inspectorul a încercat de mai multe ori să îl contacteze telefonic pe bărbat, știind că perioada călătoriei sale expirase, însă acesta nu a răspuns.

Reacția autorităților

Procuratura Generală a pornit un dosar penal pentru stabilirea tuturor circumstanțelor celor întâmplate. În paralel, Inspectoratul Național de Probațiune a anunțat o anchetă internă pentru a stabili dacă angajații instituției au respectat procedurile de monitorizare electronică și cum au gestionat eventualele semnale de risc. O investigație separată este desfășurată, de asemenea, de Inspectoratul de Probațiune, procuratură și poliția din Criuleni.

În ziua următoare tragediei, Avocatul Poporului, Ceslav Panico, a inițiat propria investigație în legătură cu uciderea femeii de 42 de ani din satul Măgdăcești. În urma acesteia, Ombudsmanul intenționează să ofere o evaluare juridică acțiunilor autorităților în contextul obligațiilor internaționale ale Moldovei. În special, să verifice dacă statul și-a îndeplinit obligațiile privind protejarea dreptului fundamental la viață, garantat de articolul 2 al Convenției Europene a Drepturilor Omului. În plus, situația va fi analizată din perspectiva respectării standardelor Convenției de la Istanbul, care obligă autoritățile să prevină actele de violență domestică și să asigure funcționarea eficientă a mecanismelor legale de protecție a victimelor.

Pe 2 septembrie, directorul Inspectoratului Național de Probațiune, Viorel Sochircă, și-a dat demisia. Despre aceasta a anunțat ministrul Justiției. Oficialul consideră că tragedia recentă din satul Măgdăcești a demonstrat incapacitatea sistemului de monitorizare electronică de a asigura protecția victimelor violenței domestice.

Potrivit ministrului, incidentul a scos la iveală lacune procedurale, lipsa resurselor și probleme legate de utilizarea brățărilor electronice în străinătate. El a prezentat statistici potrivit cărora, în prezent, în sistemul de monitorizare se află 354 de persoane, dintre care mai mult de jumătate (190) sunt agresori domestici.

„Ce trebuie însă să facem acum este să corectăm urgent procedurile acolo unde au dat greș și să alocăm resurse unde e necesar. Vom veni cu propunerea ca Inspectoratul General al Poliției să aibă acces direct la sistemul de monitorizare pentru a putea interveni prompt. De asemenea, vom recomanda ca agresorii familiali, chiar dacă nu au interdicție de părăsire a teritoriului țării, să fie puși pe consemn la trecerea frontierei, așa încât să există informare între instituții”, a spus el.

Deputata PAS Doina Gherman a declarat, al rândul său, că demisiile sunt un început, dar nu reprezintă o soluție. „Răspunsul este un sistem în care nicio femeie nu mai moare cu ordonanța de protecție în mână. O voi spune fără ocolișuri, pentru că orice altă formulare ar fi o insultă adusă memoriei femeii ucise la Măgdăcești. Ea a făcut totul corect. A depus plângeri. A cerut protecție. A obținut nu una, ci două ordonanțe de protecție. A avut încredere că legea o va apăra. Legea există. Instituțiile care trebuiau să o aplice — nu au fost acolo. (…) Aceasta nu este doar o crimă. Este un femicid care putea fi prevenit”, a scris Gherman, solicitând tragerea la răspundere a „fiecărui om care trebuia să vegheze și nu a vegheat” victima.

Opinia apărătorilor drepturilor omului

Vadim Vieru, avocatul Asociației „Promo-LEX”, care apără drepturile omului în Republica Moldova, susține, la rândul său, că femeia a făcut tot ceea ce prevede legea pentru a-și asigura protecția: a depus plângeri, a obținut o ordonanță de protecție încă în luna iulie, iar pe 25 august a reușit să obțină aplicarea unei brățări electronice agresorului.

„Poliția n-a primit nicio alertă. Brățara n-a fost găsită. MAI spune că „ar fi putut să nu funcționeze”. Agresorul a ieșit din țară pe 25 și s-a întors pe 30, nimeni n-a reacționat”, a scris Vieru pe rețele

El și-a exprimat scepticismul în privința verificărilor inițiate de stat, presupunând că investigațiile se vor reduce, cel mai probabil, la formulări abstracte despre „lacune interinstituționale” – fără nume concrete și fără consecințe reale pentru funcționarii vinovați.

Principala problemă, în opinia lui Vieru, va fi modul în care acest eșec instituțional îi va afecta pe ceilalți oameni care sunt victime ale violenței domestice și care acum se vor teme să ceară ajutor. „Mesajul pentru orice femeie bătută acasă e deja clar – ai depus plângere, ai luat ordin, i-au pus brățară și tot ai murit. Cine mai sună la 112 după asta? Poliția și probațiunea vor trebui să convingă victimele să le încredințeze viața, la propriu, iar cazul acesta le-a arătat cât valorează promisiunea”, a conchis el.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!