Screen protv.md

Podul de pe strada Mihai Viteazul: responsabilii au spus de ce șoferii nu văd niciun muncitor 

La mai bine de cinci luni de când a început reparația podului de pe strada Mihai Viteazul, nici 50 la sută din lucrările planificate să se încheie la sfârșitul acestui an nu au fost realizate, scrie protv.md. Șoferii care circulă pe cele două benzi, lăsate deschise, sunt nemulțumiți de ambuteiajele care se creează și spun că de multe ori nu văd niciun muncitor pe șantier. Inginerul principal a avut o explicație la nemulțumirile șoferilor. El a spus că muncitorii nu sunt văzuți pentru că sunt efectuate lucrări sub pod. Atunci când vor fi îndeplinite lucrările, muncitorii vor începe executarea acestora și deasupra podului.

Se face un ambuteiaj extraordinar”, a spus un șofer, adăugând că este nevoit să circule pe acest pod în toată ziua, de două-trei ori.

Un alt conducător auto a menționat că i se întâmplă să stea în ambuteiaj „vreo jumătate de oră cel puțin, dar de obicei poți să stai și o oră, o oră și ceva”.

Unii șoferi au spus pentru sursa citată că de multe ori când circulă pe pod nu văd niciun muncitor care să efectueze lucrări: „Uitați-vă, niciun muncitor pe pod, ambuteiaje infernale, iar muncitori niciunul”.

Foarte des circul. Sunt trei oameni care lucrează pe podul acesta. O să se lungească încă doi ani de zile”, a comunicat un alt conducător auto.

Inginerul principal Alexandr Ribalci a avut o explicație la nemulțumirile șoferilor. El a spus că muncitorii nu sunt văzuți, dat fiind faptul că la moment sunt efectuate lucrări sub pod. Astfel, atunci când vor fi îndeplinite lucrările, muncitorii vor începe executarea acestora și deasupra podului.

Voi ați coborât sub pod și ați văzut că multe lucrări se efectuează acolo și cei care merg deasupra podului nu văd muncitorii”, a comunicat inginerul.

După îndeplinirea unui anumit procent de lucrări sub pod, avem posibilitatea să începem să executăm deasupra podului. Noi am turnat deja betonul pe un segment și așa o să mergem treptat până la al nouălea segment”, a adăugat el.

Responsabilii de pe șantier au spus pentru sursa citată că proiectul este unul complex, însă au dat asigurări că lucrările se vor încheia la timp. Potrivit șefului direcției transport a Primăriei Chișinău Vitalie Mihalache, „se lucrează și se depune toate eforturile pentru a se încadra în termen, atât de către agentul economic, cât și de către municipalitate”.

Se menționează că prima etapă a lucrărilor pe cele trei benzi închise circulației ar urma să se încheie până la data de 31 decembrie. Ulterior vor fi închise alte două benzi. Podul renovat în totalitate ar urma să fie dat în exploatare la sfârșitul anului 2024.

Întrebat dacă până la sfârșitul anului 2024 va fi gata tot podul, inginerul Alexandr Ribalci a comunicat: „preliminar, conform proiectului, da”.

***

Municipalitatea a anunțat, în toamna anului 2022, că podul de pe Mihai Viteazul, care nu a fost reparat niciodată din 1974, intră în reconstrucție. Primăria Chișinău declara că lucrările de reparație urmează a fi efectuate de o companie din Ucraina, cu sucursala la Vulcănești, care a câștigat licitația. Lucrările vor costa bugetul municipal 108 milioane lei.

Pe 26 iunie 2023, primarul Ion Ceban a acuzat guvernarea că ar tergiversa lucrările de pe strada Mihai Viteazul. Edilul a declarat că reparația ar putea dura mai mult decât a fost planificat, după ce autoritățile ar fi refuzat să prelungească permisul de ședere în Moldova a cinci angajați ai companiei ucrainene care a câștigat licitația pentru executarea lucrărilor.

Conform planului, spunea Ceban, intervențiile urmau să se încheie la 1 septembrie curent.

Ulterior, Inspectoratul General pentru Migrație a confirmat declarațiile lui Ion Ceban, potrivit căruia mai mulți angajați ai companiei din Ucraina, care a câștigat licitația pentru reabilitarea străzii Mihai Viteazul din capitală, trebuie să părăsească Moldova. Solicitat de NM, Inspectoratul a precizat că măsura va fi aplicată în raport cu patru angajați ai companiei, și nu cinci, așa cum a declarat Ceban. De vină ar fi angajatorul, care le-a plătit celor 4 ucraineni un salariu mai mic decât salariul mediu lunar pe economie, încălcând, astfel, legislația Republicii Moldova, a spus instituția.

Iar Partidul Acțiune și Solidaritate a catalogat declarațiile edilului drept „o nouă minciună” și a spus că sunt suspiciuni rezonabile despre achitarea salariilor „în plic” sau eschivarea de la plata impozitelor în raport cu ucrainenii: „Ivan Ceban nu doar a mințit public, dar și se pare că este de acord cu munca la negru și cu încălcarea legii”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Studiu: Facebook, Instagram și TikTok, spațiile cu cel mai mare risc de violență digitală pentru femeile din Moldova

Peste 70% din cazurile de violență digitală împotriva femeilor din Republica Moldova au loc pe rețelele de socializare. Principalul spațiu al violenței digitale sunt rețelele sociale: Facebook, Instagram, TikTok, Odnoklassniki, VKontakte și Snapchat. Aplicațiile de mesagerie precum WhatsApp, Viber sau Telegram au constituit 26,8% din cazuri. Datele provin dintr-un studiu realizat de Centrul „La Strada”, prezentat pe 27 aprilie. Cercetarea avertizează că violența digitală a devenit un instrument sistemic de opresiune, cu consecințe psihologice, emoționale, profesionale și economice profunde.

Unde și cum se manifestă violența digitală

Cele mai grave forme de violență digitală, considerate ca având un impact „în foarte mare măsură” de aproximativ 57% dintre respondenți, sunt distribuirea imaginilor sau videoclipurilor cu caracter sexual fără consimțământ și utilizarea tehnologiei pentru manipularea unor astfel de materiale, inclusiv prin deepfake. Hărțuirea online și campaniile de denigrare sunt privite cu îngrijorare de peste 40% din populație, care consideră că acestea afectează sever viața victimelor.

Datele arată că expunerea la violența digitală este influențată semnificativ de gen și vârstă. Femeile au indicat mai des că, în ultimele 12 luni, au fost victime sau martore ale violenței digitale, 75,8% față de 61% în cazul bărbaților. Rețelele sociale ating un maxim de 82,7% ca spațiu al violenței în rândul tinerilor de 18-29 ani. Pentru persoanele de peste 60 de ani, violența se mută spre aplicațiile de mesagerie, spații mai private.

Deși tehnologia ne oferă oportunități fără precedent, există un întuneric de cealaltă parte a ecranului. Violența digitală nu este o exagerare. Este o formă reală de abuz, cu consecințe psihologice, emoționale, profesionale și economice profunde. Nu putem blama tehnologia și nici nu putem pune responsabilitatea pe umerii femeilor. Este imperativ să schimbăm normele sociale și să construim un răspuns instituțional ferm”, a declarat Karina Nersesyan, reprezentanta de țară UNFPA în Republica Moldova.

Ministra Muncii și Protecției Sociale, Natalia Plugaru, a precizat că siguranța femeilor în mediul online a devenit o prioritate a politicilor publice și că sistemul electronic e-Social include deja evaluarea riscului privind violența digitală.

„Avem deja inclus în managementul de caz din sistemul nostru electronic, e-Social, evaluarea riscului privind violența digitală, pentru a putea ajusta răspunsul asistenților sociali. De asemenea, anul acesta ne propunem extinderea centrelor de zi și a adăposturilor pentru victimele violenței, urmând să deschidem noi spații sigure la Telenești și Cahul”, a declarat Plugaru.

Studiul recomandă implementarea unor programe de educație și alfabetizare digitală, consolidarea capacităților polițiștilor, asistenților sociali și juriștilor pentru a documenta corect probele digitale, standardizarea procedurilor de intervenție pe platformele de socializare și ajustarea cadrului legislativ pentru a elimina impunitatea agresorilor online.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: