Colaj NM

Politicienii moldoveni, care merg la Moscova, riscă să cadă sub incidența legii privind trădarea de patrie? Răspunsul Olesei Stamate

Politicienii moldoveni care se află tot mai des la Moscova, printre care Marina Tauber și Alexei Lungu, trebuie verificați dacă acordă sau nu sprijin „unui stat străin în desfășurarea activităților ostile pe teritoriul Republicii Moldova pentru a le putea fi incriminată infracțiunea de trădare de patrie”. Precizarea a fost făcută de vicepreședinta Partidului de guvernare Acțiune și Solidaritate (PAS) Olesea Stamate. „Asta este partea care trebuie verificată și demonstrată”, a precizat Stamate. Ea a adăugat că partea necesită o examinare atentă și a spus că procuratura trebuie să răspundă de ce după promulgarea legii privind trădarea de patrie „nu se întâmplă nimic”.

La emisiunea „Rezoomat” de la RliveTV, Stamate a fost întrebată de ce în privința politicienilor moldoveni, printre care Marina Tauber și Alexei Lungu, care merg la Moscova și creează entități politice nu se aplică legea privind trădarea de patrie. „Toată lumea se aștepta că imediat după promulgarea acestei legi va fi o finalitate. (…) Doar că nu se întâmplă nimic, de ce a fost necesară modificarea legislației dacă oricum nu se întâmplă nimic?”, a comunicat prezentatoarea TV.

„Această întrebare, cel mai bine, să o adresați procurorului general și în general procuraturii”, a menționat Stamate.

Întrebată dacă anterior au fost solicitări de modificare a legislației, motivându-se că legea nu se putea aplica în privința politicienilor vizați, Stamate a răspuns: „Din câte înțeleg eu, au fost discuții cu unii colegi de ai mei cu privire la faptul că anumiți termeni care erau utilizați în legea penală nu permiteau investigarea acestui tip de infracțiuni în condițiile actuale”.

La precizarea dacă persoanele care participă la Moscova la diferite activități de lansare a partidelor, acum, cad sub incidența legii modificate cu privire la trădare de patrie, Stamate a declarat că „asta trebuie examinat atent din perspectiva calificării juridice”.

„Deoarece așa cum este formulat acum în acel moment al articolului… deci acolo sunt câteva tipuri de acțiuni, inclusiv acordarea de ajutor unui stat străin, unei organizații străine sau entități neconstituționale în desfășurarea pe teritoriul Republicii Moldova a unor activități ostile. Iată măsura în care acești lideri politici acordă sau nu acordă sprijin unui stat străin în desfășurarea activităților ostile pe teritoriul Republicii Moldova… iată asta este partea care trebuie verificată și demonstrată pentru a le putea fi incriminată infracțiunea de trădare de patrie”, a comunicat Stamate.

Întrebată dacă campaniile de dezinformare pot fi calificate drept ajutor în favoarea unui stat străin și respectiv să cadă sub incidența legii cu privire la trădare de patrie, Stamate a răspuns: „Eu nu cred că campaniile de dezinformare, luate ca element izolat, pot fi calificate ca trădare de patrie. (…) Mai mult decât atât, în nota informativă au fost operate anumite modificări la proiectul respectiv, care modifică articolul trădare de patrie, și fiind excluse anumite prevederi ce țin de aceste campanii de dezinformare cumva ca să nu să lase interpretarea sau să nu inducă interpretarea că iată și campania de dezinformare separat poate constitui infracțiunea de trădare de patrie”. La precizarea jurnalistei dacă noțiunea „campanie de dezinformare” a dispărut din lege, Stamate a declarat: „Ea nici nu era în lege, ea era în nota informativă și acum ea nu mai este explicit în nota informativă”.

***

Pe 30 mai, modificările la Codul Penal, care se referă la articolul privind „tradarea de patrie”, au fost adoptate în prima și a doua lectură – cea finală. Inițiativa legislativă, elaborată de deputații PAS Lilian Carp și Igor Chiriac, prevede că cetățenii moldoveni care acționează în interesul unor state străine sau al unor formațiuni anticonstituționale în scopul desfășurării unor activități ostile împotriva Republicii Moldova vor fi judecați pentru trădare de patrie. Inițial, Igor Chiriac a precizat că, sub această noțiune, ar putea intra inclusiv campaniile de dezinformare.

Pe 3 iunie, directorul executiv al organizației pentru drepturile omului Amnesty International Moldova, Veaceslav Tofan, a solicitat Parlamentului să retragă noile amendamentele adoptate la Codul Penal privind trădarea de patrie. Acesta a calificat noua definiție a termenului de trădare de patrie drept „vagă” și „deschisă la abuzuri”. Detalii AICI. Pe 4 iunie, deputatul Igor Chiriac a spus că în legislație era nevoie de o claritate mai mare. Totodată, acesta a dat asigurări că libertatea de exprimare nu va fi îngrădită. Și președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat că PAS nu este de acord cu opinia ONG-ului. Detalii AICI.

***

Pe 21 aprilie – la Moscova, politicianul Ilan Șor a anunțat despre crearea blocului politic „Victoria”. Șor a anunțat că formațiunea va participa la alegerile prezidențiale și referendumul din toamna acestui an. Evenimentul a fost organizat la Moscova, în prezența mai multor apropiați de-ai săi, precum: bașcanul Evghenia Guțul, președintele Adunării Populare al Găgăuziei Dmitrii Constantinov, liderul „Șansă” Alexei Lungu, deputata Marina Tauber, inclusiv parlamentarul Vasile Bolea. Detalii AICI. De menționat că politicianul Ilan Șor a anunțat că pe 9 iunie, tot la Moscova, va avea loc un congres al blocului „Victorie”. Pe 29 mai, deputatul Partidului Acțiune și Solidaritate Adrian Cheptonar a spus că persoanele care au participat la Moscova, la Congresul de constituire a blocului „Victoria”, vor putea fi acuzate pentru trădare de patrie. Detalii AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Armenia: 6 candidați pro-ruși la funcția de deputat, arestați cu o zi înainte de alegeri

Șase candidați la funcția de deputat din partea blocului electoral pro-rus „Armenia Puternică” au fost arestați sâmbătă, 6 iunie – cu o zi înainte de alegerile parlamentare. Anunțul a fost făcut de Comitetul de Investigații al Armeniei, scrie ziarul „Azatutyun”.

Urmărirea penală face parte dintr-o anchetă privind oferirea de beneficii materiale alegătorilor și legalizarea unor fonduri provenite din activități ilegale. Printre cei reținuți se numără Artur Abramian, Așot Saakian, Suzan Badoian, Vahe Eghiazarian, Haik Avaghian și Vahe Tavakalian.

Cu o zi înainte, Procuratura Generală a Armeniei a înaintat Comisiei Electorale Centrale cereri de începere a urmăririi penale împotriva celor șase candidați și de aprobare a arestării lor. După ce CEC și-a dat acordul, anchetatorii au dispus măsura de arest preventiv. Investigațiile sunt în desfășurare.

Pe 6 iunie, Comisia Electorală Centrală a refuzat să excludă din cursa electorală blocul „Armenia Puternică”. Președintele instituției, Vaagn Ovakimian, a declarat că nu ar exista temei legal pentru anularea înregistrării, întrucât lipsesc hotărâri judecătorești sau alte decizii oficiale în acest sens. El a precizat că solicitările de invalidare se bazează doar pe presupuneri.

Solicitarea privind excluderea „Armeniei Puternice” din alegerile parlamentare a fost depusă de partidul pro-european de opoziție „Republica”. Formațiunea susține că blocul ar fi mituit alegători în campania electorală.

Partidul „Republica” a sesizat CEC în urma unui apel făcut de prim-ministrul Nikol Pașinian în timpul dezbaterilor electorale. „Contractul Civic” – formațiunea premierului – nu a depus nicio sesizare la autoritatea electorală. Pașinian a explicat că nu a dorit să alimenteze acuzațiile potrivit cărora ar încerca să-și elimine oponenții din alegeri din frica de înfrângere.

Alegerile parlamentare din Armenia

Alegerile parlamentare din Armenia au loc astăzi, 7 iunie. Circa 2,4 milioane de armeni sunt așteptați la secțiile de votare, care s-au deschis la 08:00, ora locală, și vor activa până la 20:00.

19 partide și blocuri electorale au fost înregistrate în alegeri. Favoriții cursei electorale sunt „Contractul Civic” și blocul „Armenia Puternică”, creat de omul de afaceri Samvel Karapetian. Sondajele arată că formațiunea de guvernământ „Contractul Civic” conduce detașat cu circa 24% – 32% din intențiile de vot, în timp ce „Armenia Puternică” se situează pe locul doi, având sprijinul a aproximativ 6-11% din electorat, conform Reuters.

Alegeri parlamentare se desfășoară pe fondul tensiunilor dintre Erevan și Moscova, generate de apropierea Armeniei de Uniunea Europeană. Experții numesc scrutinul „istoric” și susțin că acesta va determina vectorul extern al țării în următorii ani. „Contractul Civic” intenționează să înceapă procesul de aderare la UE, în timp ce „Armenia Puternică” pledează pentru cooperare strânsă cu Rusia.

The Insider a publicat, în mai, o investigație jurnalistică privind încercările Kremlinului de a influența alegerile din parlamentare din Armenia. Potrivit materialului, coordonarea dosarului armean în administrația prezidențială rusă ar fi realizată de o structură creată recent, care este condusă de Vadim Titov. În Armenia ar activa reprezentanți ai serviciilor SVR, GRU și FSB, iar unul dintre obiectivele Moscovei ar fi fost sprijinirea forțelor politice pro-ruse înaintea alegerilor.

Investigația jurnalistică mai susține că blocul „Armenia Puternică”, creat de omul de afaceri Samvel Karapetian, ar fi văzută de Kremlin ca un instrument politic împotriva premierului Nikol Pașinian, care după războiul din Nagorno-Karabah a orientat politica externă a Armeniei către Occident. Totodată, Karapetian, proprietarul grupului „Tashir”, ar fi intenționat să candideze la funcția de prim-ministru în cazul unui succes electoral al blocului.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: