Facebook/Mihai Popșoi

Popșoi, la Odesa: Tot mai mulți realizează că viitorul Moldovei și al regiunii transnistrene va fi în UE 

Ministrul Afacerilor Externe de la Chișinău Mihai Popșoi a participat, pe 15 iunie – la Odesa, la Forumul de Securitate a Mării Negre. Oficialul moldovean a vorbit, în Ucraina, despre necesitatea unui dialog dintre Chișinău și Tiraspol, prevenirea escaladării situației de securitate și reintegrarea treptată a regiunii transnistrene. Popșoi a spus că „după ce Kremlinul a ales calea demonstrației și promovării lumii ruse la Harkov, Bucea, Mariupol, Irpen, inclusiv în regiunea transnistreană, mulți ruși din Moldova și regiunea transnistreană nu vor să aibă nimic în comun cu lumea rusească”. Ministrul a mai declarat, la Odesa, că tot mai mulți oameni realizează că viitorul Republicii Moldova și al regiunii transnistrene ar trebui și va fi în Uniunea Europeană. Tot la Odesa, Popșoi a discutat cu guvernatorul regiunii. „L-am asigurat de tot sprijinul țării noastre și i-am mulțumit pentru că apără Republica Moldova și întreaga Uniune Europeană”, a comunicat Popșoi. 

Popșoi, despre Forumul de Securitate a Mării Negre 

Vicepremierul Republicii Moldova Mihai Popșoi, ministru al Afacerilor Externe, a participat pe 15 iunie la Forumul de Securitate a Mării Negre care s-a desfășurat în orașul Odesa, Ucraina.

În cadrul panelului cu genericul „Trasarea căilor pentru rezolvarea conflictului transnistrean”, Popșoi a spus pe o rețea de socializare că a făcut „o retrospectivă a evoluțiilor în dosarul transnistrean și a provocărilor actuale cu care se confruntă Republica Moldova, în contextul războiului din Ucraina”.

„Cu referire la principalele obiective ale rezolvării conflictului transnistrean am reiterat necesitatea menținerii dialogului constant dintre Chișinău și Tiraspol, prevenirea escaladării situației de securitate și reintegrarea treptată a regiunii transnistrene. Angajamentul nostru pentru o soluționare pașnică, cu respectarea suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova în cadrul granițelor recunoscute internațional, rămâne unul ferm”, a scris Popșoi, pe Facebook.

Popșoi a menționat că a vorbit și despre „războiul nejustificat al Federației Ruse împotriva Ucrainei, care ucide oameni nevinovați”.

„Acest război trebuie oprit imediat! Oamenii trebuie să trăiască în liniște și pace. Cu părere de rău, efectele agresiunii militare ruse împotriva Ucrainei sunt puternic resimțite și în țara noastră. Astăzi, Ucraina luptă și pentru independența Republicii Moldova și numai datorită curajului poporului ucrainean au fost evitate cele mai sumbre scenarii”, a comunicat oficialul din Moldova.

Ministrul a avut o discuție și cu guvernatorul regiunii Odesa, Oleg Kiper. „L-am asigurat de tot sprijinul țării noastre și i-am mulțumit pentru că apără Republica Moldova și întreaga Uniune Europeană”, a relatat Popșoi.

Presa ucraineană, despre declarațiile lui Popșoi la Forum

„După ce Kremlinul a ales calea demonstrației și promovării lumii ruse la Harkov, Bucea, Mariupol, Irpen, Moldova peste tot, inclusiv în regiunea transnistreană, și chiar și mulți ruși din Moldova și regiunea transnistreană nu vor să aibă nimic în comun cu această idee neclară a „lumii rusești””, a comunicat Popșoi, relatează Unian

Potrivit sursei, ministrul de la Chișinău a spus că tot mai mulți oameni realizează că viitorul Republicii Moldova și al regiunii transnistrene ar trebui și va fi în Uniunea Europeană.

„Nu există altă strategie decât reintegrarea regiunii transnistrene într-un stat moldovenesc independent, suveran. Și punct. Regiunea transnistreană este parte a Republicii Moldova și așa va rămâne”, a menționat oficialul de la Chișinău. 

***

În toamnă, pe 20 octombrie 2024, pe moldoveni îi așteaptă un referendum, al cărui rezultat ar putea fi includerea în Constituție a unei clauze privind ireversibilitatea direcției europene de dezvoltare a țării. În buletinele de vot va fi indicată întrebarea „Susțineți modificarea Constituției în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?”. Se vor acorda două variante de răspuns: „Da” și „Nu”.

În martie 2024, întrebat ce va fi dacă la referendum majoritatea locuitorilor din Transnistria și Găgăuzia vor vota contra aderării la Uniunea Europeană, ministrul Afacerilor Externe Mihai Popșoi a spus că „unele regiuni, unele părți ale orașului, unele străzi, unele case pot avea o părere diferită, dar decizia se ia de toată țara”. Potrivit oficialului, la alegerile parlamentare, partidul de guvernare a obținut un număr mic de voturi în cele două regiuni, dar aceasta nu a afectat rezultatul. Detalii AICI.

Tot pe 20 octombrie vor avea loc alegeri prezidențiale.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Ecologiștii, nemulțumiți că împădurirea se face cu salcâmi. Ministrul Mediului: „Trebuie să ținem cont de realități”

Organizațiile de mediu trag un semnal de alarmă privind plantările masive de salcâm din cadrul Programului Național de Extindere și Reabilitare a Pădurilor 2023–2032, avertizând că această specie invazivă poate afecta biodiversitatea, culturile locale și resursele de apă. În replică, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, susține că salcâmul va reprezenta doar 15–20% din suprafața plantată, fiind folosit exclusiv pe terenuri degradate și că programul va include tot mai multe specii autohtone, odată cu dezvoltarea noilor pepiniere.

Semnatarii petiției subliniază că, deși salcâmul crește rapid, este valoros pentru lemne de foc și apreciat în apicultură, utilizarea sa masivă în cadrul programului nu este justificată. Specia reduce biodiversitatea, afectează culturile locale și consumă cantități mari de apă, punând în pericol regimul hidrologic al terenurilor, explică Cătălina Molodoi, manager de dezvoltare la Ecopresa. Ea subliniază că plantarea copacilor trebuie să fie un proces planificat și științific: pe terenurile degradate se poate planta temporar salcâm, care ulterior să fie înlocuit cu specii autohtone precum frasinul sau stejarul.

„Prin această petiție vrem să evidențiem că cea mai mare parte a puieților plantați sunt salcâmi. Aceasta nu este o specie autohtonă, ci una adusă în Republica Moldova și invazivă. Petiția include link-uri cu dovezi și cercetări care confirmă acest lucru. Specialiștii consideră că salcâmul poate fi plantat ocazional, pentru anumite beneficii, însă plantarea exagerată de acum depășește limitele recomandate”, avertizează Cătălina Molodoi.

Ea a adăugat că Programul Național de Împădurire este unul deosebit de important și chiar istoric pentru Republica Moldova, motiv pentru care autoritățile trebuie să acorde maximă atenție pentru a nu-l compromite.

„Problema este că, în cadrul programului, se plantează prea mult salcâm. Înțelegem că în pepinierele „Moldsilva” materialul săditor este în mare parte salcâm, dar a trecut suficient timp de la începutul programului pentru a include și alte specii. Ne pare rău că această specie invazivă se răspândește atât de mult în țară. Programul este istoric și trebuie susținut, dar nu cu orice preț”, a mai spus ea.

Ministrul Mediului: Salcâmul va reprezenta doar 15–20% din Programul de împădurire

Programul Național de Extindere și Reabilitare a Pădurilor pentru anii 2023–2032, prin care se vor împăduri 145 de mii de hectare, prevede ca salcâmul să reprezinte doar 15–20% din suprafața totală plantată, a declarat ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, pe pagina sa de Facebook.

Oficialul a precizat că autoritățile sunt deschise la dezbateri publice și la sugestii din partea tuturor actorilor interesați, pentru a îmbunătăți programul.

„Mă bucur să văd că Programul de împădurire este tot mai discutat în spațiul public. Am văzut solicitarea ONG-urilor de mediu și suntem deschiși să avem o dezbatere publică pe acest subiect, în care toți actorii interesați să prezinte soluții pentru a îmbunătăți Programul de împădurire”, a menționat Hajder.

Oficialul a explicat că, odată cu construirea noilor pepiniere, va fi posibilă producerea unui sortiment mai larg de puieți autohtoni, inclusiv cu rădăcină protejată, ceea ce va permite creșterea proporției speciilor native în plantații.

„Sunt conștient că avem nevoie de mai multe păduri cu specii autohtone. Totuși, trebuie să ținem cont de realitățile existente: plantăm pe terenurile oferite de primării, care sunt adesea degradate, lutoase, în pantă sau accidentate, și nu pe terenurile pe care ni le-am dori”, a subliniat ministrul.

Gheorghe Hajder a arătat că alegerea speciilor ține cont și de condițiile climatice și că plantațiile de salcâm nu înlocuiesc pădurile autohtone existente.

„De exemplu, în sudul țării, unde clima este mai aridă, unele specii autohtone, cum este stejarul, nu pot avea o dezvoltare corespunzătoare. Intervențiile cu salcâm se realizează exclusiv pe suprafețe degradate, unde nu există vegetație forestieră, iar condițiile climatice nu sunt favorabile altor specii”, a mai spus oficialul.

Potrivit datelor „Moldsilva”, salcâmul reprezintă peste 36% din fondul forestier al țării, iar suprafața ocupată continuă să crească, în loc să fie redusă. Organizațiile de mediu avertizează că plantarea rapidă a suprafețelor cu salcâm, datorită ratei sale de prindere ridicate, sacrifică calitatea ecologică a viitoarelor păduri și va genera costuri suplimentare pentru reconversia acestora.

Petiția propune autorităților limitarea plantării salcâmului doar pe solurile sever degradate, asigurarea ca cel puțin 70% din noile plantații să fie formate din specii autohtone, publicarea datelor despre speciile invazive și crearea unui mecanism extern de verificare a calității plantărilor. Semnatarii avertizează că, dacă nu se corectează direcția actuală a programului, ecosistemele vor fi degradate, banii publici risipiți, iar refacerea pădurilor native întârziată, afectând grav reputația Programului Național de Împădurire.

În prezent petiția a fost semnată de peste 40 de asociații de mediu.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: