Imagine simbol

Posturi TV cu licența suspendată „netransparent și în secret”? Opt ONG-uri au publicat o declarație comună

Opt organizații neguvernamentale au declarat că noul mecanism de suspendare a licențelor posturilor TV a fost elaborat într-o manieră netransparentă și că până la 29 decembrie 2023 “autoritățile au ținut în secret mecanismele juridice pe care intenționează să le implementeze, în pofida tentativelor presei de a afla informații”. Organizațiile au cerut autorităților “să renunțe la astfel de practici”. Potrivit acestora, până la apariția noului mecanism, legea permitea suspendarea forțată a licențelor de emisie doar în temeiul unei hotărâri judecătorești. Menționăm, pe 29 decembrie, NewsMaker a intrat în posesia unui document potrivit căruia după încetarea stării de urgență, posturile de televiziune interzise în Moldova nu-și pot continua activitatea.

Opt organizații neguvernamentale au publicat o declarație, prin care au anunțat că nu sunt de acord cu „noul mecanism de suspendare a licențelor posturilor TV și lipsa transparenței în procesul de legiferare a acestuia” și îl condamnă.

Cele 8 organizații neguvernamentale sunt: Centrul pentru Jurnalism Independent, Asociația Presei Electronice, Asociația Promo-LEX, Centrul „Acces-info”, Centrul de Resurse Juridice din Moldova, Amnesty International Moldova, Asociația Jurnaliștilor de Mediu și Turism Ecologic și Asociația Națională a Trainerilor Europeni din Moldova.

Organizațiile neguvernamentale semnatare își exprimă îngrijorarea în raport cu legiferarea noului mecanism de suspendare a licențelor posturilor de televiziune, care presupune sistarea temporară a valabilității actelor permisive, în lipsa unei hotărâri din partea instanței de judecată. ONG-urile semnatare condamnă lipsa de transparență în procesul de elaborare, votare și implementare a noului mecanism juridic și solicită autorităților să renunțe la astfel de practici”, se arată în declarația organizațiilor.

Organizațiile au amintit că pe 29 decembrie 2023 a fost publicată decizia prin care Consiliul pentru promovarea proiectelor investiționale de importanță națională a suspendat licențele de emisie a 6 posturi de televiziune – anterior vizate în dispozițiile de suspendare ale Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE).

Subliniem că, până la data de 29 decembrie 2023, atunci când au fost aprobate măsurile restrictive, autoritățile au ținut în secret mecanismele juridice pe care intenționează să le implementeze, în pofida tentativelor din partea presei de a afla informații despre „pachetele legislative ce permit Executivului să gestioneze situația în afara stării de urgență”. De fapt, mecanismul de suspendare în afara stării de urgență a licențelor posturilor TV a fost legiferat printr-un proiect de lege votat și promulgat la data de 22 decembrie și, respectiv, publicat la 23 decembrie 2023. Inițial, proiectul vizat prevedea o serie de intervenții pe mai multe acte normative, urmărind scopul „asigurării integrității și funcționalității pieței energiei electrice”. Acesta a fost consultat și avizat de autoritățile relevante în perioada lunilor august-noiembrie 2023 și votat în prima lectură. La data de 18 decembrie 2023, cu patru zile înainte de votul final, proiectul de lege menit să asigure „integritatea și funcționalitatea pieței energiei electrice” a fost completat cu un amendament din partea deputatului Radu Marian. Articolele propuse, care au intervenit pe ultima sută de metri, conțineau mecanismul de suspendare temporară a licențelor posturilor de televiziune în afara stării de urgență. Acestea au fost votate, în lectură finală, fără să fie supuse consultărilor publice”, au precizat organizațiile.

Cele opt organizații neguvernamentale au declarat că „suspendarea licenței de emisie reprezintă o ingerință profundă în dreptul la libera exprimare”.

Până la apariția noului mecanism de sistare a actelor permisive ale furnizorilor de servicii media audiovizuale, legea permitea suspendarea forțată a licențelor de emisie doar în temeiul unei hotărâri judecătorești, fapt ce reprezenta o garanție suplimentară a legalității deciziilor autorităților. Considerăm că pârghiile recent legiferate, deținute de Consiliul pentru promovarea proiectelor investiționale de importanță națională, au un potențial major de a fi utilizate în detrimentul libertății de exprimare a presei”, au menționat organizațiile.

Potrivit acestora, „lipsa de transparență manifestată de autorități în procesul legiferării mecanismului de suspendare a licențelor constituie o practică ce sfidează legislația care reglementează participarea societății civile în actul de guvernare”.

În lumina faptului că suspendarea licenței de emisie a unui post de televiziune reprezintă o ingerință în dreptul la libera exprimare a presei, consultarea publică a inițiativelor legislative ce au implicații asupra acestui domeniu este de o importanță deosebită. Subliniem că transparența și participarea în procesul decizional a cetățenilor, în general, și a societății civile, în special, reprezintă instrumente-cheie în dezvoltarea unei bune guvernări”, au declarat organizațiile.

***

La sfârșitul anului 2022, CSE a suspendat activitatea postului TV Primul în Moldova și a altor cinci posturi TV (TV6, Orhei TV, Accent TV, NTV Moldova și RTR Moldova), până la anularea stării de urgență din țară. Ulterior, în octombrie 2023, la propunerea șefului Serviciului de Informații și Securitate (SIS), Alexandru Mustață, CSE a suspendat temporar licența altor șase posturi de televiziune: Orizont TV, ITV, Prime, Publika, Canal 2 și Canal 3.

Pe 29 decembrie 2023, cu o zi înainte ca starea de urgență să expire, Consiliul pentru promovarea proiectelor investiționale de importanță națională a impus sistarea temporară a valabilității actelor permisive ale companiilor în gestiunea cărora se aflau 8 televiziuni cu licența suspendată pe perioada stării de urgență. Este vorba de SRL „Telesistem TV”, SRL „Media Resurse”, SRL „Archidoc Group”, SRL „Media Pro Group”, SRL „General Media Group Corp” și SRL „Telestar Media”.

Compania General Media Group (GMG), afiliată fostului lider democrat Vlad Plahotniuc, a venit cu o reacție, după ce Consiliul a impus sistarea temporară a valabilității actelor permisive. GMG a calificat decizia autorităților drept „un nou abuz împotriva presei și a libertății de exprimare”.

Guvernul a anunțat atunci că toate companiile care activează în domeniul emisiilor de televiziune/serviciile audiovizuale vor trece o verificare a beneficiarilor săi efectivi. Mai exact, aceștia urmează a fi verificați în ceea ce privește implicarea în activități de spălare ale banilor, infracțiuni grave sau deosebit de grave, acțiuni de corupție sau activități care afectează securitatea statului sau ordinea publică. Pe 10 ianuarie 2024, purtătorul de cuvânt al Guvernului Daniel Vodă a spus că posturile TV interzise în Moldova vor rămâne fără licență de emisie până când nu va fi clar cine sunt proprietarii efectivi ai acestora.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Ministerul Mediului al Republicii Moldova

14 martie: cetățeni din R. Moldova și România vor planta simultan puieți pe ambele maluri ale Prutului

Pe 1 martie, în Republica Moldova a fost lansată campania națională de împădurire „Primăvara 2026”. Potrivit autorităților, în această primăvară sunt planificate lucrări de împădurire pe o suprafață de 3.000 de hectare și plantarea a peste 11 milioane de puieți. Acțiunile de plantare vor începe pe 14 martie. Ministerul Mediului a anunțat că, pentru prima dată, campania va trece hotarul țării. Astfel, pe 14 martie, cetățenii Republicii Moldova și ai României vor planta simultan păduri pe ambele maluri ale Prutului, într-o acțiune comună dedicată protejării mediului.

Evenimentul de lansare a campaniei a avut loc în satul Blîndești, comuna Sculeni, raionul Ungheni.

„În această primăvară ne-am propus o țintă ambițioasă – 3 000 de hectare plantate și 11 milioane de puieți sădiți”, a declarat ministrul Mediului, Gheorghe Hajder. „Prezența noastră aici, la Sculeni, are o semnificație istorică și strategică. (…) Pe 14 martie, generația pădurii pentru prima dată va trece Prutul, într-un gest de unitate fără precedent: cetățeni ai Republicii Moldova, dar și ai României, vor planta simultan pe ambele maluri ale Prutului. (…) Vreau să-i mulțumesc public ministrei Mediului din România, Diana Buzoianu, pentru că a ales să fim parteneri în această misiune de suflet”, a adăugat oficialul moldovean.

Hajder a declarat că „acest efort face parte din programul național de extindere și reabilitare a pădurilor, inițiat de președinta Maia Sandu, și are un obiectiv strategic – 145 de mii de hectare în următorii ani”. „Am reușit să împădurim deja peste 20 de mii de hectare. (…) Peste 500 din primăriile Republicii Moldova deja au oferit terenuri pentru împădurire. (…) Vă invit pe toți pe data de 14 martie să ieșim la plantat. Vom avea locații de plantare în fiecare raion. (…) Toți puieții sunt crescuți în pepinierile noastre”, a precizat ministrul.

Directorul Agenției „Moldsilva”, Nicolae Munteanu, a spus că plantarea va avea loc în perioada 14 martie -14 aprilie. Vor fi 60 de specii de arbori și arbuști. „Cele mai frecvente sunt speciile stejar, salcâm, frasin, paltin, ulm, glădiță, salcie, plop”, a adăugat directorul agenției.

Întrebat despre bugetul campaniei, ministrul Gheorghe Hajder a răspuns: „Pentru 2026 avem alocat o sumă fără precedent pentru extinderea zonelor împădurite, dar și pentru procurarea de tehnică. Avem 345 de milioane de lei, dintre care, în mare parte, vom cumpăra și tehnică, astfel încât să putem crește gradul de împădurire de la an la an, iar procesul de plantare să devină unul automatizat și unul care se va produce mult mai rapid, ca noi să ne putem atinge ținta de 145 de mii de hectare în următorii ani”.

Potrivit Ministerului Mediului, în prezent, rata de împădurire a Republicii Moldova este de puțin peste 11%, semnificativ sub media Uniunii Europene, care depășește 35%.

Cetățenii care doresc să participe pot găsi informații despre locații și persoanele de contact pe pagina Agenției „Moldsilva”, accesând secțiunea „Participă la plantare Primăvara 2026”.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: