Premierul Recean și partenerii de dezvoltare – ședință pe tema securității energetice a R. Moldova. Ce s-a discutat

Prim-ministrul Dorin Recean și partenerii de dezvoltare ai Republicii Moldova, care s-au reunit într-o ședință de lucru pe 11 februarie, au discutat despre o serie de măsuri pentru sporirea securității energetice a țării. De asemenea, premierul Recean a comunicat pe rețelele de socializare despre proiectele menite să consolideze securitatea energetică care sunt implementate deja. Printre acestea se numără – construirea capacităților suplimentare de generare a energiei verzi, eficientizarea termică a blocurilor de locuit și dotarea clădirilor multietajate cu contoare individuale la fiecare apartament. 

Guvernul a anunțat, într-un comunicat, că astăzi a avut loc o ședință de lucru, care a reunit premierul Recen, angajați ai Executivului, reprezentanți ai Comisiei Europene și partenerii de dezvoltare. Aceasta a fost prezidată de premierul Recean și co-prezidată de directorul General pentru Extindere și Vecinătate estică, Gert Jan Koopman.

Potrivit sursei citate, părțile au vorbit despre planul de sporire a rezilienței energetice a Republicii Moldova și nevoile de sprijin în acest scop. A fost pus în discuție inclusiv pachetul energetic implementat cu sprijinul UE, care prevede, în mod principal, suportul financiar de 30 de milioane de euro, alocat deja R. Moldova pentru a depăși efectele crizei umanitare din stânga Nistrului și oferirea unui pachet de ajutor de 250 de milioane de euro pentru 2025.

Ulterior, Dorin Recean a enumerat, într-o postare pe Facebook, și măsurile menite să consolideze securitatea energetică a Republicii Moldova care sunt deja în curs de implementare. Premierul a menționat că:

– pentru a elimina riscul ca regimul de la Tiraspol „să ne închidă lumina”, se construiesc 3 linii electrice aeriene de tensiune înaltă: Isaccea – Vulcănești, Bălți – Suceava și Strășeni – Gutinaș, care să ne asigure cu energie electrică de pe piața europeană;

– pentru a acoperi consumul de energie electrică după încheierea sezonului de încălzire, când CET-urile nu vor mai funcționa la capacitatea maximă, se construiesc noi centrale electrice mici, cu motoare cu ardere internă, cu o capacitate totală de 225 MW. În plus, sunt construite două centrale pe cogenerare de 55 MW și, în curând, se va lansa procesul de construcție a unei centrale care să înlocuiască CET-2, de peste 250 MW;

– pentru a crește ponderea energiei regenerabile în consumul final la 30% până în 2030, se construiesc capacități suplimentare de generare a energiei verzi, printre care două centrale electrice (la Telenești și Strășeni) fotovoltaice mari;

– pentru a avea economii de circa 3 milioane de euro pe an, Guvernul va investi 90 de milioane de euro, în următorii trei ani, în renovarea și eficientizarea energetică a 3% din instituții publice;

– pentru ca oamenii să plătească mai puțin la factură, sunt reabilitatea blocurile de locuit. În următorii trei ani, vor fi eficientizate termic peste jumătate de milion de metri pătrați de locuințe.

– pentru a avea un control mai eficient asupra consumului de energie termică și pentru ca oamenii să plătească strict pentru energia consumată, se începe reconstrucția orizontală a sistemelor interne de distribuție a agentului termic și dotarea blocurilor multietajate cu contoare individuale la fiecare apartament.

„Criza energetică provocată de Kremlin în regiunea transnistreană a arătat, încă o dată, cât de important a fost să facem pașii strategici necesari ca să reducem orice dependență de Rusia și azi, pe malul drept, să avem căldură și lumină. (…) Știm că nu rezolvăm toate problemele peste noapte, dar avem o viziune clară și facem pași concreți pentru ca moldovenii să aibă mereu gaze și energie electrică și să avem prețuri cât mai mici”, a menționat Dorin Recean.

Precizăm că Republica Moldova, în special regiunea transnistreană, se confruntă cu o criză energetică, care a fost provocată după ce, la 1 ianuarie 2025, concernul rusesc Gazprom a oprit livrările de gaz către Moldovagaz. Volumele de gaze naturale erau direcționate către malul stâng al Nistrului.

Din gazul rusesc erau asigurate necesitățile de consum ale locuitorilor din regiunea transnistreană, iar la Centrala de la Cuciurgan se producea curent electric  pentru ambele maluri ale Nistrului.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Facebook/Igor Dodon

Dosarul „Kuliok”: Dodon cere Curții Constituționale să clarifice procedura de judecare a foștilor președinți

Igor Dodon, fostul președinte al Republicii Moldova și actual deputat al Partidului Socialiștilor (PSRM), a sesizat Curtea Constituțională (CC) pentru a obține clarificări privind procedura de examinare a dosarelor penale în care sunt vizați ex-șefii de stat. Mai exact, acesta vrea să afle dacă dosarele foștilor președinți trebuie examinate de instanțele de drept comun sau de Curtea Supremă de Justiție (CSJ), iar în cel de-al doilea caz dacă este obligatorie ridicarea prealabilă a imunității parlamentare. Dodon și avocații săi au anunțat sesizarea marți, 3 noiembrie, după o nouă ședință de judecată în dosarul „Kuliok”.

Avocatul Petru Balan susține că apărarea a cerut de mai mult timp verificarea competenței CSJ de a examina acest dosar, întrucât statutul de președinte implică anumite proceduri judiciare speciale.

„Imunitatea generează competența. Dacă este vorba despre președinte, mai întâi se ridică imunitatea, după care cauza se judecă în Curtea Supremă de Justiție. Acesta este lanțul logic, altul nu poate fi. Deci dacă domnului Dodon nu i s-a examinat chestiunea ridicării imunității, atunci cauza asta nu are ce căuta să fie judecată la Curtea Supremă de Justiție. Dumnealui urmează a fi judecat ca un simplu cetățean, în instanța de sector, Judecătoria Chișinău”, a declarat avocatul.

La rândul său, Igor Dodon susține că, înainte ca dosarul său să fie trimis direct la CSJ, Parlamentul ar fi trebuit să-i ridice imunitatea cu votul a 67 de deputați, așa cum prevede procedura în cazul președintelui în exercițiu. Fostul șef al statului a criticat faptul că instanța nu a sesizat din proprie inițiativă Curtea Constituțională pentru a clarifica această problemă și l-a acuzat pe judecătorul CSJ Vladislav Gribincea de părtinire.

„Curtea Supremă de Justiție, conform procedurii, trebuie să trimită această solicitare la Curtea Constituțională. Dar Gribincea nu vrea, pentru că el are înțelegere cu cineva să mă condamne mai repede. Nu știu cu cine: cu cumnatul lui Litvinenco (judecător la Curtea Constituțională – n. r.) sau cu PAS. Nu știu cu cine. Și încalcă toate procedurile”, a afirmat Igor Dodon.

În paralel, deputatul a sesizat CC și în calitate de parlamentar, solicitând verificarea constituționalității unui articol din Codul de procedură penală care prevede că președintele Republicii Moldova este judecat în primă instanță de CSJ.

Dodon afirmă că instanța aplică această prevedere în mod automat, prin analogie, fără să facă distincție între un președinte în exercițiu și un fost șef al statului, al cărui mandat s-a încheiat. În opinia sa, atribuirea competenței exclusive de judecare a foștilor președinți către CSJ creează un regim juridic discriminatoriu. Acesta argumentează că foștii șefi de stat nu beneficiază de garanția ridicării imunității de către Parlament, dar nici nu au dreptul să fie judecați de o instanță de drept comun, ceea ce le-ar limita posibilitatea de a contesta pe deplin o eventuală condamnare.

Deputatul cere Curții Constituționale să suspende aplicarea articolului respectiv din Codul de procedură penală până la examinarea sesizării în fond și să solicite Parlamentului eliminarea ambiguităților din legislație.

Avocatul Petru Balan a precizat că sesizarea CC este cu atât mai importantă în contextul în care procurorii au decis să înăsprească acuzațiile. Mai exact, aceștia susțin că fostul președinte ar fi trebuit să semneze decretele prin care reprezentanții Partidului Democrat din Moldova (PDM) urmau să fie desemnați candidați la funcția de prim-ministru.

Amintim că, în iunie 2019, în spațiul public au fost publicate imagini video în care Igor Dodon, care pe atunci era președintele Republicii Moldova, primește o pungă de la Vladimir Plahotniuc și consilierul lui, Serghei Iaralov. În mai 2022, în baza imaginillor video, pe numele lui Dodon a fost deschis un dosar penal, care este denumit generic „Kuliok”. Potrivit versiunii procurorilor, Dodon ar fi primit atunci mită cuprinsă între 600 000 și 1 milion de dolari și, de asemenea, a permis grupării criminale Plahotniuc să finanțeze PSRM.

Procuratura consideră că Plahotniuc și consilierul său Serghei Iaralov considerau că plătesc bani pentru a se asigura că Dodon, în calitate de președinte al Republicii Moldova la acea vreme, va „negocia cu oamenii care iau decizii în Rusia” pentru a crea o coaliție între PSRM și PDM.

Igor Dodon nu-și recunoaște vina. Politicianul consideră că dosarul penal a fost fabricat.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: