Premierul Recean și partenerii de dezvoltare – ședință pe tema securității energetice a R. Moldova. Ce s-a discutat

Prim-ministrul Dorin Recean și partenerii de dezvoltare ai Republicii Moldova, care s-au reunit într-o ședință de lucru pe 11 februarie, au discutat despre o serie de măsuri pentru sporirea securității energetice a țării. De asemenea, premierul Recean a comunicat pe rețelele de socializare despre proiectele menite să consolideze securitatea energetică care sunt implementate deja. Printre acestea se numără – construirea capacităților suplimentare de generare a energiei verzi, eficientizarea termică a blocurilor de locuit și dotarea clădirilor multietajate cu contoare individuale la fiecare apartament. 

Guvernul a anunțat, într-un comunicat, că astăzi a avut loc o ședință de lucru, care a reunit premierul Recen, angajați ai Executivului, reprezentanți ai Comisiei Europene și partenerii de dezvoltare. Aceasta a fost prezidată de premierul Recean și co-prezidată de directorul General pentru Extindere și Vecinătate estică, Gert Jan Koopman.

Potrivit sursei citate, părțile au vorbit despre planul de sporire a rezilienței energetice a Republicii Moldova și nevoile de sprijin în acest scop. A fost pus în discuție inclusiv pachetul energetic implementat cu sprijinul UE, care prevede, în mod principal, suportul financiar de 30 de milioane de euro, alocat deja R. Moldova pentru a depăși efectele crizei umanitare din stânga Nistrului și oferirea unui pachet de ajutor de 250 de milioane de euro pentru 2025.

Ulterior, Dorin Recean a enumerat, într-o postare pe Facebook, și măsurile menite să consolideze securitatea energetică a Republicii Moldova care sunt deja în curs de implementare. Premierul a menționat că:

– pentru a elimina riscul ca regimul de la Tiraspol „să ne închidă lumina”, se construiesc 3 linii electrice aeriene de tensiune înaltă: Isaccea – Vulcănești, Bălți – Suceava și Strășeni – Gutinaș, care să ne asigure cu energie electrică de pe piața europeană;

– pentru a acoperi consumul de energie electrică după încheierea sezonului de încălzire, când CET-urile nu vor mai funcționa la capacitatea maximă, se construiesc noi centrale electrice mici, cu motoare cu ardere internă, cu o capacitate totală de 225 MW. În plus, sunt construite două centrale pe cogenerare de 55 MW și, în curând, se va lansa procesul de construcție a unei centrale care să înlocuiască CET-2, de peste 250 MW;

– pentru a crește ponderea energiei regenerabile în consumul final la 30% până în 2030, se construiesc capacități suplimentare de generare a energiei verzi, printre care două centrale electrice (la Telenești și Strășeni) fotovoltaice mari;

– pentru a avea economii de circa 3 milioane de euro pe an, Guvernul va investi 90 de milioane de euro, în următorii trei ani, în renovarea și eficientizarea energetică a 3% din instituții publice;

– pentru ca oamenii să plătească mai puțin la factură, sunt reabilitatea blocurile de locuit. În următorii trei ani, vor fi eficientizate termic peste jumătate de milion de metri pătrați de locuințe.

– pentru a avea un control mai eficient asupra consumului de energie termică și pentru ca oamenii să plătească strict pentru energia consumată, se începe reconstrucția orizontală a sistemelor interne de distribuție a agentului termic și dotarea blocurilor multietajate cu contoare individuale la fiecare apartament.

Criza energetică provocată de Kremlin în regiunea transnistreană a arătat, încă o dată, cât de important a fost să facem pașii strategici necesari ca să reducem orice dependență de Rusia și azi, pe malul drept, să avem căldură și lumină. (…) Știm că nu rezolvăm toate problemele peste noapte, dar avem o viziune clară și facem pași concreți pentru ca moldovenii să aibă mereu gaze și energie electrică și să avem prețuri cât mai mici”, a menționat Dorin Recean.

Precizăm că Republica Moldova, în special regiunea transnistreană, se confruntă cu o criză energetică, care a fost provocată după ce, la 1 ianuarie 2025, concernul rusesc Gazprom a oprit livrările de gaz către Moldovagaz. Volumele de gaze naturale erau direcționate către malul stâng al Nistrului.

Din gazul rusesc erau asigurate necesitățile de consum ale locuitorilor din regiunea transnistreană, iar la Centrala de la Cuciurgan se producea curent electric  pentru ambele maluri ale Nistrului.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Condițiile lui Plahotniuc la videoconferință, comparate cu cele ale lui Guțul și Popan. ANP reacționează FOTO/VIDEO

Fostul lider democrat, Vladimir Plahotniuc, a participat la ședința de judecată din 26 august din sala de videoconferință a Penitenciarului nr. 13. Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) a precizat pentru NewsMaker că penitenciarul dispune și de cinci cabine pentru videoconferințe, iar spațiul în care se desfășoară videoconferința este ales în funcție de disponibilitate și de necesitățile de securitate, „cu asigurarea acelorași drepturi și condiții de participare pentru toate persoanele deținute”. Precizările vin după comentarii pe rețelele de socializare potrivit cărora Plahotniuc ar fi avut condiții privilegiate comparativ cu Evghenia Guțul și Svetlana Popan, care au participat anterior la procese prin videoconferință din același penitenciar.

Pentru NewsMaker, Administrația Națională a Penitenciarelor a declarat că Penitenciarul nr. 13 – Chișinău are amenajată o singură sală pentru ședințele prin videoconferință, iar configurația acesteia permite prezența avocatului și, după caz, a personalului de escortă responsabil de supravegherea persoanei deținute.

„Întrucât instituția are statut de casă de arest (izolator de urmărire penală), iar majoritatea persoanelor aflate în custodie participă la proceduri judiciare, au fost amenajate suplimentar cinci cabine pentru videoconferințe. Acestea sunt folosite atunci când avocatul nu participă din incinta penitenciarului și nu se impun măsuri suplimentare de supraveghere”, a comunicat Administrația.

Potrivit instituției, sala principală este utilizată cu prioritate, iar când aceasta este ocupată, ședințele se desfășoară în cabine.

„În cazul menționat, ședința s-a desfășurat în sala de videoconferință deoarece era necesară prezența personalului de escortă. Încăperea în care are loc videoconferința este stabilită în funcție de disponibilitatea sălii și a cabinelor la ora programată, precum și de necesitățile de securitate, cu asigurarea acelorași drepturi și condiții de participare pentru toate persoanele deținute”, a adăugat Administrația Națională a Penitenciarelor.

Totodată, Administrația Națională a Penitenciarelor a prezentat imagini atât cu sala de videoconferință, cât și cu cabinele.

Menționăm că, după ce Vladimir Plahotniuc a participat prin videoconferință la ședința de judecată din 26 august, desfășurată la Curtea de Apel Centru, în mediul online au apărut comentarii potrivit cărora Plahotniuc ar fi avut condiții privilegiate, inclusiv comparativ cu Evghenia Guțul și Svetlana Popan, care au participat anterior la procese prin videoconferință din același penitenciar.

Vladimir Plahotniuc a fost condamnat pe 22 aprilie la 19 ani de închisoare în dosarul „frauda bancară”. Pentru ce a fost găsit vinovat, ce episoade au rămas în afara procesului și ce înseamnă acest verdict pentru politica din Republica Moldova, NewsMaker a explicat AICI. Sentința nu este definitivă. Pe 6 mai, Procuratura Anticorupție a contestat-o. Procurorii consideră pedeapsa prea blândă și cer Curții de Apel condamnarea fostului lider democrat la 25 de ani de închisoare, așa cum solicitase inițial în instanță.

Evghenia Guțul, condamnată în august 2025 la șapte ani de închisoare în dosarul privind finanțarea ilegală a fostului Partid „ȘOR”, a fost transferată recent în Penitenciarul nr. 7 – Rusca. Avocații Evgheniei Guțul au cerut ca aceasta să rămână în Penitenciarul nr. 13 din Chișinău, însă solicitarea a fost respinsă. Administrația Națională a Penitenciarelor a declarat că transferul fostei bașcane a fost făcut pentru executarea pedepsei definitive de șapte ani de închisoare. Menționăm că, în același dosar, Svetlana Popan a primit o pedeapsă de șase ani de detenție pentru complicitate la finanțarea ilegală a formațiunii. În mai 2026, Curtea de Apel Centru a menținut sentințele, acestea devenind definitive și executorii. Pe 27 iulie, avocații celor două au contestat hotărârea la Curtea Supremă de Justiție.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: