Președinția Republicii Moldova

„De trei decenii suntem la cheremul regimului de la Tiraspol”. Maia Sandu, despre criza energetică (VIDEO)

Președinta țării Maia Sandu a făcut declarații pentru presă după ședința Consiliului Suprem de Securitate (CSS), care s-a desfășurat pe 28 octombrie, în contextul crizei de gaz. Șefa statului a menționat că a discutat situația cu președinții mai multor țări, inclusiv ai României și Germaniei. Maia Sandu a mai spus că situația de blocaj s-a format inclusiv din cauza fostelor conduceri ale țării, pentru care sistemul energetic a fost o sursă de corupție.

„Țara noastră are mulți prieteni și am încredere că vom ieși cu bine din această criză”, a menționat Maia Sandu.

CSS recomandă Comisiei pentru Situații Excepționale:

  1. să asigure instituțiile medicale, în special cele spitalicești, cu surse de energie electrică sau cu echipamente necesare pentru asigurarea funcționalității instituțiilor;
  2. să impună măsuri de optimizare a consumului de gaze naturale pentru producerea energiei termice în instituțiile publice;
  3. să ia măsuri pentru ca CET-urile, care sunt furnizori de energie termică și electrică, să fie asigurate cu cantități necesare de combustibili pentru generarea agentului termic și energiei electrice;
  4. să se creeze formule și mecanisme de achiziționare a păcurii pentru a asigura stocurile necesare pentru funcționarea centralelor de termoficare.

„Știam cu toții că drumul va fi greu și vom avea mult de lucru pentru a rezolva toate problemele interne ale țării și că ne vor fi puse multe bețe în roate. Iată că acum ne confruntăm cu o problemă gravă, rezolvarea căreia nu stă doar în puterile R. Moldova. Este vorba despre creșterea dramatică a prețului la gaze la nivel global și problemele ce țin de livrarea de gaze naturale. Creșterea prețurilor la gaze de 5-6 ori pe piețele internaționale în câteva luni este o anomalie. Este o lovitură grea pentru consumatorii casnici și pentru economiile din orice țară, cu atât mai mult din R. Moldova”, a menționat Maia Sandu.

Șefa statului a menționat că autoritățile precedente ale țării au fost „iresponsabile” și au folosit „schemele din energie pentru propriul buzunar”.

„Sistemul energetic a fost o sursă constantă de corupție. Gazoductul care unește R. Moldova cu România a fost finalizat abia în acest an. Stația de interconectare pentru curentul electric nu a fost construită nici până astăzi, iar din această cauză, de trei decenii, suntem la cheremul regimului de la Tiraspol. Nu s-a făcut aproape nimic pentru a asigura independența energetică a țării”, a spus Maia Sandu.

Maia Sandu a mai spus că, pe parcursul ultimelor săptămâni, a discutat, la telefon, cu adjunctul administrației prezidențiale de la Moscova, Dmitri Kozak, pentru a facilita semnarea unui contract în condiții favorabile.

„De asemenea, am comunicat cu mai mulți șefi de state în această perioadă, pentru a identifica soluții de alternativă. Am vorbit cu președintele României, cu președintele Germaniei, al Poloniei și al Azerbaidjanului. Am abordat subictul în timpul vizitei la Viena. În ultima lună, am avut câteva discuții cu conducerea instituțiilor europene – cu dna președintă a Comisiei Europene și cu președintele Consiliului European, dar și cu comisari europeni, pentru a identifica resurse pentru cumpărarea gazelor și susținerii cetățenilor”, a mai spus președinta țării.

 

 

Pe 13 octombrie, Comisia pentru Situații Excepționale a constatat situație de alertă pe piața gazelor naturale din Republica Moldova, iar ulterior pentru a avea posibilitatea de a lua măsuri rapide pentru aducerea gazelor naturale din alte surse decât cele de până acum, pe 22 octombrie, a fost declarată stare de urgență în domeniul energetic. „Moldovatransgaz” SRL a fost desemnată responsabilă pentru gestionarea stării de alertă și depune toate eforturile pentru a asigura continuitatea transportării gazelor naturale și pentru a menține în funcțiune rețelele de transport pe care le gestionează.

Autoritățile Republicii Moldova s-au adresat Ucrainei pentru ajutor în soluționarea crizei energetice. Este vorba despre furnizarea a 15 mln de m3 cubi de gaz, pe care Chișinăul ar urma să le returneze până la finalul acestei ierni. Precizările au fost făcute de către președintele Comitetului pentru energetică din Rada Supremă de la Kiev Andrei Gherus.

Precizăm că dreapta Nistrului consumă anual peste 1 miliard de metri cubi de gaze naturale. Mai multe detalii despre criza energetică citiți AICI.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

NewsMaker

Moldova ar putea avea un Consiliu Fiscal din 2028. Sunt estimate cheltuieli de 8,1 mln lei în primul an de activitate

Din 2028, în Republica Moldova ar urma să funcționeze un Consiliul Fiscal. Autoritatea, care va fi autonomă, va avea misiunea de a evalua și monitoriza politica bugetar-fiscală. Guvernul va trebui să țină cont de avizele Consiliului Fiscal, iar în cazul în care nu le va respecta va trebui să prezinte explicații publice. Consiliul Fiscal va fi constituit din trei membri, selectați de comisia parlamentară de profil, iar efectivul-limită al acestuia va fi de 11 persoane. Prevederile se regăsesc într-un proiect de lege privind organizarea și funcționarea Consiliului Fiscal al Republicii Moldova, elaborat de Ministerul Finanțelor și propus spre consultare publică. Implementarea proiectului va genera cheltuieli estimate la 8,1 milioane de lei în primul an de activitate.

Potrivit Ministerului Finanțelor, proiectul de lege a fost elaborat în temeiul angajamentelor asumate de Republica Moldova în procesul de aderare la Uniunea Europeană. „În prezent țara nu are un Consiliu Fiscal sau o altă instituție fiscală independentă. Cu toate acestea, înființarea unei astfel de autorități este necesară pentru aderarea la Uniunea Europeană”, a comunicat Ministerul.

Potrivit sursei citate, Consiliul Fiscal va fi o autoritate bugetară autonomă, cu mandatul de a evalua și monitoriza în mod independent și public politica bugetar-fiscală. Misiunea Consiliului va consta în promovarea disciplinei bugetar-fiscale, consolidarea credibilități finanțelor publice și furnizarea către Parlamentul și Guvernul Republicii Moldova a avizelor, rapoartelor, recomandărilor și altor informații aferente exercitării mandatului său. Avizele și evaluările Consiliului Fiscal vor avea caracter analitic și consultativ. Totodată, Guvernul va lua în considerare avizele Consiliului Fiscal, iar în cazul în care acestea nu vor fi respectate, va trebui să prezinte explicații publice.

Totodată, conform proiectului de lege supus consultărilor, Consiliul Fiscal va trebui să prezinte anual Parlamentului un raport privind activitatea desfășurată și modul de exercitare a mandatului său, inclusiv evaluările și analizele realizate în domeniul finanțelor publice, fără a aduce atingere independenței Consiliului.

Structura Consiliului Fiscal

În ceea ce privește structura sa, Consiliul Fiscal va fi constituit din trei membri selectați de comisia parlamentară de profil, după cum urmează: un membru dintre candidații propuși de Banca Națională a Moldovei, un membru dintre candidații propuși de Academia de Științe a Moldovei și un membru dintre candidații care au participat la concurs, în condițiile legii. Activitatea Consiliului va fi asistată de un aparat administrativ. Consiliul va fi condus de președintele acestuia, care exercită inclusiv rolul de conducător al aparatului administrativ.

Printre cerințele pentru a candida la funcția de membru al Consiliului Fiscal se numără deținerea unor studii superioare de licență sau echivalente, experiență profesională și competență de cel puțin 10 ani în domeniul finanțelor publice, al macroeconomiei sau al gestiunii bugetare, precum și faptul că persoana nu este membru a unui partid politic sau al unei organizații social-politice, nu deține mandatul de deputat în Parlament și nu este membru al Guvernului.

Membrii Consiliului vor fi numiți de Parlament pentru un mandat de cinci ani, la propunerea comisiei parlamentare de profil, cu votul majorității deputaților aleși. Președintele Consiliului va fi numit de Parlament, la propunerea aceleiași comisii, dintre membrii Consiliului, pentru un mandat de cinci ani, cu votul majorității deputaților aleși. În cazul în care un candidat propus nu întrunește votul majorității deputaților aleși, comisia parlamentară de profil va propune Parlamentului următorul candidat din lista corespunzătoare, în baza rezultatelor concursului, fără organizarea unui nou concurs.

Conform proiectului de lege supus consultărilor, „efectivul-limită al Consiliului se stabilește în număr de 11 unități, inclusiv 3 funcții de demnitate publică”.

Despre buget

Potrivit Ministerului Finanțelor, implementarea proiectului va genera cheltuieli estimate la 8,1 milioane de lei pentru primul an de activitate, 2028. Cea mai mare parte a costurilor, în valoare de circa 6,25 milioane de lei anual, este destinată cheltuielilor de personal, incluzând remunerarea a 3 membri ai Consiliului Fiscal, 5 consilieri și 3 angajați administrativi, precum și contribuțiile de asigurări sociale obligatorii aferente.

Operaționalizarea Consiliului Fiscal este prevăzută pentru anul 2028, a precizat Ministerul Finanțelor.

***

Despre faptul că în Republica Moldova va fi instituit un Consiliu Fiscal până în 2028, Ministerul Finanțelor a anunțat încă în decembrie 2025.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: