Președinția Republicii Moldova

„De trei decenii suntem la cheremul regimului de la Tiraspol”. Maia Sandu, despre criza energetică (VIDEO)

Președinta țării Maia Sandu a făcut declarații pentru presă după ședința Consiliului Suprem de Securitate (CSS), care s-a desfășurat pe 28 octombrie, în contextul crizei de gaz. Șefa statului a menționat că a discutat situația cu președinții mai multor țări, inclusiv ai României și Germaniei. Maia Sandu a mai spus că situația de blocaj s-a format inclusiv din cauza fostelor conduceri ale țării, pentru care sistemul energetic a fost o sursă de corupție.

„Țara noastră are mulți prieteni și am încredere că vom ieși cu bine din această criză”, a menționat Maia Sandu.

CSS recomandă Comisiei pentru Situații Excepționale:

  1. să asigure instituțiile medicale, în special cele spitalicești, cu surse de energie electrică sau cu echipamente necesare pentru asigurarea funcționalității instituțiilor;
  2. să impună măsuri de optimizare a consumului de gaze naturale pentru producerea energiei termice în instituțiile publice;
  3. să ia măsuri pentru ca CET-urile, care sunt furnizori de energie termică și electrică, să fie asigurate cu cantități necesare de combustibili pentru generarea agentului termic și energiei electrice;
  4. să se creeze formule și mecanisme de achiziționare a păcurii pentru a asigura stocurile necesare pentru funcționarea centralelor de termoficare.

„Știam cu toții că drumul va fi greu și vom avea mult de lucru pentru a rezolva toate problemele interne ale țării și că ne vor fi puse multe bețe în roate. Iată că acum ne confruntăm cu o problemă gravă, rezolvarea căreia nu stă doar în puterile R. Moldova. Este vorba despre creșterea dramatică a prețului la gaze la nivel global și problemele ce țin de livrarea de gaze naturale. Creșterea prețurilor la gaze de 5-6 ori pe piețele internaționale în câteva luni este o anomalie. Este o lovitură grea pentru consumatorii casnici și pentru economiile din orice țară, cu atât mai mult din R. Moldova”, a menționat Maia Sandu.

Șefa statului a menționat că autoritățile precedente ale țării au fost „iresponsabile” și au folosit „schemele din energie pentru propriul buzunar”.

„Sistemul energetic a fost o sursă constantă de corupție. Gazoductul care unește R. Moldova cu România a fost finalizat abia în acest an. Stația de interconectare pentru curentul electric nu a fost construită nici până astăzi, iar din această cauză, de trei decenii, suntem la cheremul regimului de la Tiraspol. Nu s-a făcut aproape nimic pentru a asigura independența energetică a țării”, a spus Maia Sandu.

Maia Sandu a mai spus că, pe parcursul ultimelor săptămâni, a discutat, la telefon, cu adjunctul administrației prezidențiale de la Moscova, Dmitri Kozak, pentru a facilita semnarea unui contract în condiții favorabile.

„De asemenea, am comunicat cu mai mulți șefi de state în această perioadă, pentru a identifica soluții de alternativă. Am vorbit cu președintele României, cu președintele Germaniei, al Poloniei și al Azerbaidjanului. Am abordat subictul în timpul vizitei la Viena. În ultima lună, am avut câteva discuții cu conducerea instituțiilor europene – cu dna președintă a Comisiei Europene și cu președintele Consiliului European, dar și cu comisari europeni, pentru a identifica resurse pentru cumpărarea gazelor și susținerii cetățenilor”, a mai spus președinta țării.

 

 

Pe 13 octombrie, Comisia pentru Situații Excepționale a constatat situație de alertă pe piața gazelor naturale din Republica Moldova, iar ulterior pentru a avea posibilitatea de a lua măsuri rapide pentru aducerea gazelor naturale din alte surse decât cele de până acum, pe 22 octombrie, a fost declarată stare de urgență în domeniul energetic. „Moldovatransgaz” SRL a fost desemnată responsabilă pentru gestionarea stării de alertă și depune toate eforturile pentru a asigura continuitatea transportării gazelor naturale și pentru a menține în funcțiune rețelele de transport pe care le gestionează.

Autoritățile Republicii Moldova s-au adresat Ucrainei pentru ajutor în soluționarea crizei energetice. Este vorba despre furnizarea a 15 mln de m3 cubi de gaz, pe care Chișinăul ar urma să le returneze până la finalul acestei ierni. Precizările au fost făcute de către președintele Comitetului pentru energetică din Rada Supremă de la Kiev Andrei Gherus.

Precizăm că dreapta Nistrului consumă anual peste 1 miliard de metri cubi de gaze naturale. Mai multe detalii despre criza energetică citiți AICI.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

radiomoldova.md

Omorul de la o terasă din sectorul Rîșcani, în 2024: presupusul complice revine în penitenciar

Presupusul complice la omorul comis în vara anului 2024, la terasa unui local din sectorul Râșcani, revine în penitenciar. Informația a fost comunicată de Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), care pe 20 februarie confirmase că persoana fusese eliberată din penitenciar și plasată în arest la domiciliu. Decizia privind arestul preventiv a fost pronunțată de Curtea de Apel.

Conform PCCOCS, decizia privind arestul preventiv a fost pronunțată după ce procurorii instituției au contestat plasarea învinuitului în arest la domiciliu, dispusă prin încheierea Judecătoriei Chișinău (sediul Ciocana).

„Investigațiile penale pe dosar continuă, în vederea tragerii la răspundere a persoanelor vinovate, cu asigurarea garanțiilor procedurale și prezumției nevinovăției, potrivit legii”, au adăugat reprezentanții PCCOCS.

Menționăm că informația despre eliberarea presupusului complice a fost inițial dezvăluită de liderul „Partidul Nostru”. Ulterior, aceasta a fost confirmată de PCCOCS.

***

Pe 10 iulie 2024, în sectorul Rîșcani al Chișinăului a avut loc un omor. O persoană care se afla pe o trotinetă și avea fața acoperită l-a împușcat pe Izzet Eren – membru al unei grupări criminale, aflat în căutare internațională.

Autorul crimei a reușit să fugă de la fața locului. În același timp, poliția anunța că a reținut două persoane care au statut de suspecți, complici la comiterea crimei. Potrivit autorităților, presupusul ucigaș a părăsit țara prin vama Sculeni. Acesta i-ar fi declarat încă din 2012 „răzbunare” lui Izzet Eren, când ultimul i-ar fi omorât fratele. Persoana care l-ar fi omorât pe Izzet Eren a avut mai mulți complici. Printre cei reținuți fiind și o moldoveancă. Detalii AICI.

Procuratura Generală a precizat că Izzet Eren, 41 de ani, era condamnat în Marea Britanie la 21,5 ani de închisoare pentru infracțiuni legate de arme și trafic de droguri. Președintele Comisiei parlamentare securitate națională, apărare și ordine publică, Lilian Carp, a declarat că Eren a ajuns în Moldova prin regiunea transnistreană, în mai 2022, odată cu valul de refugiați din Ucraina, și solicitase azil. Inspectoratul pentru Migrație a demarat verificări, iar Serviciul de Informații și Securitate a informat că persoana este căutată internațional și trebuie să i se respingă azilul. Respingerile ar fi fost însă tergiversate. Detalii AICI. În august, Ministerul Afacerilor Interne a anunțat că șeful Inspectoratului General pentru Migrație și adjuncții acestuia, șeful Direcției supraveghere regim de ședere și șeful Direcției azil și apatridie, au fost demiși. Detalii AICI.

Presupusul complice al crimei, care se află deja în penitenciar, a fost reținut pe 29 august 2024 în Marea Britanie. În noiembrie 2025, a fost extrădat în Moldova.

Pe 12 martie 2025, Inspectoratul General al Poliției a anunțat că bărbatul care l-a omorât pe Izzet Eren a fost localizat și reținut în Turcia.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: