Președinția Republicii Moldova

„De trei decenii suntem la cheremul regimului de la Tiraspol”. Maia Sandu, despre criza energetică (VIDEO)

Președinta țării Maia Sandu a făcut declarații pentru presă după ședința Consiliului Suprem de Securitate (CSS), care s-a desfășurat pe 28 octombrie, în contextul crizei de gaz. Șefa statului a menționat că a discutat situația cu președinții mai multor țări, inclusiv ai României și Germaniei. Maia Sandu a mai spus că situația de blocaj s-a format inclusiv din cauza fostelor conduceri ale țării, pentru care sistemul energetic a fost o sursă de corupție.

„Țara noastră are mulți prieteni și am încredere că vom ieși cu bine din această criză”, a menționat Maia Sandu.

CSS recomandă Comisiei pentru Situații Excepționale:

  1. să asigure instituțiile medicale, în special cele spitalicești, cu surse de energie electrică sau cu echipamente necesare pentru asigurarea funcționalității instituțiilor;
  2. să impună măsuri de optimizare a consumului de gaze naturale pentru producerea energiei termice în instituțiile publice;
  3. să ia măsuri pentru ca CET-urile, care sunt furnizori de energie termică și electrică, să fie asigurate cu cantități necesare de combustibili pentru generarea agentului termic și energiei electrice;
  4. să se creeze formule și mecanisme de achiziționare a păcurii pentru a asigura stocurile necesare pentru funcționarea centralelor de termoficare.

„Știam cu toții că drumul va fi greu și vom avea mult de lucru pentru a rezolva toate problemele interne ale țării și că ne vor fi puse multe bețe în roate. Iată că acum ne confruntăm cu o problemă gravă, rezolvarea căreia nu stă doar în puterile R. Moldova. Este vorba despre creșterea dramatică a prețului la gaze la nivel global și problemele ce țin de livrarea de gaze naturale. Creșterea prețurilor la gaze de 5-6 ori pe piețele internaționale în câteva luni este o anomalie. Este o lovitură grea pentru consumatorii casnici și pentru economiile din orice țară, cu atât mai mult din R. Moldova”, a menționat Maia Sandu.

Șefa statului a menționat că autoritățile precedente ale țării au fost „iresponsabile” și au folosit „schemele din energie pentru propriul buzunar”.

„Sistemul energetic a fost o sursă constantă de corupție. Gazoductul care unește R. Moldova cu România a fost finalizat abia în acest an. Stația de interconectare pentru curentul electric nu a fost construită nici până astăzi, iar din această cauză, de trei decenii, suntem la cheremul regimului de la Tiraspol. Nu s-a făcut aproape nimic pentru a asigura independența energetică a țării”, a spus Maia Sandu.

Maia Sandu a mai spus că, pe parcursul ultimelor săptămâni, a discutat, la telefon, cu adjunctul administrației prezidențiale de la Moscova, Dmitri Kozak, pentru a facilita semnarea unui contract în condiții favorabile.

„De asemenea, am comunicat cu mai mulți șefi de state în această perioadă, pentru a identifica soluții de alternativă. Am vorbit cu președintele României, cu președintele Germaniei, al Poloniei și al Azerbaidjanului. Am abordat subictul în timpul vizitei la Viena. În ultima lună, am avut câteva discuții cu conducerea instituțiilor europene – cu dna președintă a Comisiei Europene și cu președintele Consiliului European, dar și cu comisari europeni, pentru a identifica resurse pentru cumpărarea gazelor și susținerii cetățenilor”, a mai spus președinta țării.

 

 

Pe 13 octombrie, Comisia pentru Situații Excepționale a constatat situație de alertă pe piața gazelor naturale din Republica Moldova, iar ulterior pentru a avea posibilitatea de a lua măsuri rapide pentru aducerea gazelor naturale din alte surse decât cele de până acum, pe 22 octombrie, a fost declarată stare de urgență în domeniul energetic. „Moldovatransgaz” SRL a fost desemnată responsabilă pentru gestionarea stării de alertă și depune toate eforturile pentru a asigura continuitatea transportării gazelor naturale și pentru a menține în funcțiune rețelele de transport pe care le gestionează.

Autoritățile Republicii Moldova s-au adresat Ucrainei pentru ajutor în soluționarea crizei energetice. Este vorba despre furnizarea a 15 mln de m3 cubi de gaz, pe care Chișinăul ar urma să le returneze până la finalul acestei ierni. Precizările au fost făcute de către președintele Comitetului pentru energetică din Rada Supremă de la Kiev Andrei Gherus.

Precizăm că dreapta Nistrului consumă anual peste 1 miliard de metri cubi de gaze naturale. Mai multe detalii despre criza energetică citiți AICI.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Facebook/Maia Sandu

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski: Rusia a pierdut Republica Moldova

Rusia a pierdut Republica Moldova, iar influența politică asupra altor state este în scădere, a declarat președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, într-un interviu acordat publicației britanice The Guardian.

„Influența politică a Rusiei asupra altor țări este în scădere. Azerbaidjanul este independent. Armenia – alegerile de ieri au reprezentat un mare succes pentru independența Armeniei. Cred, de asemenea, că rușii au pierdut și Republica Moldova. Desigur, ei nu vor să piardă Ucraina, deoarece o Ucraină independentă și liberă este cea mai mare și, din punct de vedere politic, cea mai periculoasă țară pentru Rusia”, susține Zelenski.

Liderul de la Kiev consideră că aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană ar putea avea consecințe politice și în interiorul Federației Ruse.

„În momentul în care Ucraina va adera la Uniunea Europeană, Putin se va confrunta cu probleme interne generate de diferite popoare din Federația Rusă, în special în Caucaz. Diverse comunități și grupuri etnice din Rusia vor începe să își pună întrebări și să ceară explicații”, a mai declarat el.

Precizăm, Republica Moldova și Ucraina au avansat până acum „la pachet” în procesul de aderare la Uniunea Europeană: ambele au obținut statutul de țări candidate în 2022, iar negocierile de aderare au fost lansate oficial simultan, în 2024.

Autoritățile de la Chișinău au stabilit ca obiectiv național aderarea Republica Moldova la Uniunea Europeană până în 2030. În paralel, Ucraina și-a exprimat ambiția de a deveni stat membru până în 2027, termen considerat însă „nerealist” de unii oficiali europeni.

În aprilie, comisara europeană pentru extindere, Marta Kos, a lăudat ritmul reformelor din cele două țări. Potrivit oficialei europene, Republica Moldova se află în frunte, iar Ucraina ocupă locul doi în implementarea reformelor necesare alinierii la standardele europene. Kos a insistat, totodată, pe garanții mai puternice pentru a preveni eventuale regresări, scrie Kiev Independent.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: