Președinția Republicii Moldova

„De trei decenii suntem la cheremul regimului de la Tiraspol”. Maia Sandu, despre criza energetică (VIDEO)

Președinta țării Maia Sandu a făcut declarații pentru presă după ședința Consiliului Suprem de Securitate (CSS), care s-a desfășurat pe 28 octombrie, în contextul crizei de gaz. Șefa statului a menționat că a discutat situația cu președinții mai multor țări, inclusiv ai României și Germaniei. Maia Sandu a mai spus că situația de blocaj s-a format inclusiv din cauza fostelor conduceri ale țării, pentru care sistemul energetic a fost o sursă de corupție.

„Țara noastră are mulți prieteni și am încredere că vom ieși cu bine din această criză”, a menționat Maia Sandu.

CSS recomandă Comisiei pentru Situații Excepționale:

  1. să asigure instituțiile medicale, în special cele spitalicești, cu surse de energie electrică sau cu echipamente necesare pentru asigurarea funcționalității instituțiilor;
  2. să impună măsuri de optimizare a consumului de gaze naturale pentru producerea energiei termice în instituțiile publice;
  3. să ia măsuri pentru ca CET-urile, care sunt furnizori de energie termică și electrică, să fie asigurate cu cantități necesare de combustibili pentru generarea agentului termic și energiei electrice;
  4. să se creeze formule și mecanisme de achiziționare a păcurii pentru a asigura stocurile necesare pentru funcționarea centralelor de termoficare.

„Știam cu toții că drumul va fi greu și vom avea mult de lucru pentru a rezolva toate problemele interne ale țării și că ne vor fi puse multe bețe în roate. Iată că acum ne confruntăm cu o problemă gravă, rezolvarea căreia nu stă doar în puterile R. Moldova. Este vorba despre creșterea dramatică a prețului la gaze la nivel global și problemele ce țin de livrarea de gaze naturale. Creșterea prețurilor la gaze de 5-6 ori pe piețele internaționale în câteva luni este o anomalie. Este o lovitură grea pentru consumatorii casnici și pentru economiile din orice țară, cu atât mai mult din R. Moldova”, a menționat Maia Sandu.

Șefa statului a menționat că autoritățile precedente ale țării au fost „iresponsabile” și au folosit „schemele din energie pentru propriul buzunar”.

„Sistemul energetic a fost o sursă constantă de corupție. Gazoductul care unește R. Moldova cu România a fost finalizat abia în acest an. Stația de interconectare pentru curentul electric nu a fost construită nici până astăzi, iar din această cauză, de trei decenii, suntem la cheremul regimului de la Tiraspol. Nu s-a făcut aproape nimic pentru a asigura independența energetică a țării”, a spus Maia Sandu.

Maia Sandu a mai spus că, pe parcursul ultimelor săptămâni, a discutat, la telefon, cu adjunctul administrației prezidențiale de la Moscova, Dmitri Kozak, pentru a facilita semnarea unui contract în condiții favorabile.

„De asemenea, am comunicat cu mai mulți șefi de state în această perioadă, pentru a identifica soluții de alternativă. Am vorbit cu președintele României, cu președintele Germaniei, al Poloniei și al Azerbaidjanului. Am abordat subictul în timpul vizitei la Viena. În ultima lună, am avut câteva discuții cu conducerea instituțiilor europene – cu dna președintă a Comisiei Europene și cu președintele Consiliului European, dar și cu comisari europeni, pentru a identifica resurse pentru cumpărarea gazelor și susținerii cetățenilor”, a mai spus președinta țării.

 

 

Pe 13 octombrie, Comisia pentru Situații Excepționale a constatat situație de alertă pe piața gazelor naturale din Republica Moldova, iar ulterior pentru a avea posibilitatea de a lua măsuri rapide pentru aducerea gazelor naturale din alte surse decât cele de până acum, pe 22 octombrie, a fost declarată stare de urgență în domeniul energetic. „Moldovatransgaz” SRL a fost desemnată responsabilă pentru gestionarea stării de alertă și depune toate eforturile pentru a asigura continuitatea transportării gazelor naturale și pentru a menține în funcțiune rețelele de transport pe care le gestionează.

Autoritățile Republicii Moldova s-au adresat Ucrainei pentru ajutor în soluționarea crizei energetice. Este vorba despre furnizarea a 15 mln de m3 cubi de gaz, pe care Chișinăul ar urma să le returneze până la finalul acestei ierni. Precizările au fost făcute de către președintele Comitetului pentru energetică din Rada Supremă de la Kiev Andrei Gherus.

Precizăm că dreapta Nistrului consumă anual peste 1 miliard de metri cubi de gaze naturale. Mai multe detalii despre criza energetică citiți AICI.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Anastasia Vlasova / Getty Images: foto simbol

Trei copii, o femeie și un preot. Cinci morți, anunțați după noi atacuri ale Rusiei în Ucraina

Cinci persoane, printre care o femeie, trei copii și un preot, au murit în Ucraina în urma atacurilor Rusiei. Informațiile au fost comunicate de autoritățile ucrainene, care au raportat atacuri asupra regiunilor Kiev și Herson.

În seara zilei de sâmbătă, șeful administrației militare regionale Kiev, Timur Tkacenko, a anunțat că, în urma unui atac al Rusiei, au murit o mamă și doi copii mici – o fetiță și un băiețel – în raionul Fastiv, regiunea Kiev. În același raion au fost avariate case de locuit private și un automobil. Într-una dintre case a izbucnit un incendiu. Tot în raionul Fastiv a fost avariată o întreprindere. Pe teritoriul acesteia a izbucnit un incendiu.

Tot în seara zilei de sâmbătă, Tkacenko a anunțat că, în raionul Vîșhorod, regiunea Kiev, în urma atacului Rusiei, au fost rănite două persoane – o mamă și copilul acesteia. În dimineața zilei de duminică, Tkacenko a anunțat că copilul a murit la spital.

„Astfel, numărul persoanelor decedate în regiunea Kiev a ajuns la patru – trei copii și o femeie”, a declarat Tkacenko. El a adăugat că regiunea Kiev a fost ținta atacurilor timp de mai bine de 24 de ore. În acest interval, în cinci raioane ale regiunii au fost avariate 31 de obiective.

Tot pe 20 septembrie, șeful administrației militare regionale Herson, Aleksandr Prokudin, a raportat că, în ajun, forțele ruse au atacat cu o dronă o mănăstire din satul Cervonîi Maiak. În urma atacului, un preot în vârstă de 71 de ani a murit. De asemenea, au fost răniți alți patru preoți, cu vârste de 51, 53, 51 și 31 de ani. „Potrivit informațiilor preliminare, aceștia au suferit traumatisme provocate de explozie”, a menționat Prokudin.

Potrivit Forțelor Aeriene ale Forțelor Armate ale Ucrainei, începând cu seara zilei de sâmbătă și până duminică dimineața, forțele ruse au atacat țara cu 138 de drone. Până la ora 08:00, apărarea antiaeriană a Ucrainei a doborât sau neutralizat 101 dintre acestea. Au fost înregistrate lovituri în 17 locații, precum și căderi ale dronelor doborâte (resturi) în alte 5 locații. Ministerul rus al Apărării a raportat că, noaptea trecută, forțele armate ale Federației Ruse au lansat atacuri cu drone asupra „centrelor logistice, depozitelor și porturilor din Ucraina, precum și asupra navelor implicate în interesele Forțelor Armate ale Ucrainei”.

***

Amintim că, de cealaltă parte, primarul Moscovei a raportat că, în noaptea de sâmbătă spre duminică, Ucraina a efectuat „cel mai masiv atac cu drone asupra Moscovei”. Potrivit acestuia, începând de sâmbătă, forțele ruse de apărare antiaeriană au doborât peste 1 600 de drone, dintre care 450 se îndreptau spre Moscova. Sobianin a spus că a fost avariat și un obiect de pe teritoriul rafinăriei de petrol din Moscova. El a calificat atacul drept „fără precedent”, adăugând că „a fost planificat cu scopul de a perturba alegerile”. În total, trei persoane au murit – doi bărbați și o femeie. Președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, a confirmat atacul. Detalii AICI.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: