Președinția Republicii Moldova

„De trei decenii suntem la cheremul regimului de la Tiraspol”. Maia Sandu, despre criza energetică (VIDEO)

Președinta țării Maia Sandu a făcut declarații pentru presă după ședința Consiliului Suprem de Securitate (CSS), care s-a desfășurat pe 28 octombrie, în contextul crizei de gaz. Șefa statului a menționat că a discutat situația cu președinții mai multor țări, inclusiv ai României și Germaniei. Maia Sandu a mai spus că situația de blocaj s-a format inclusiv din cauza fostelor conduceri ale țării, pentru care sistemul energetic a fost o sursă de corupție.

„Țara noastră are mulți prieteni și am încredere că vom ieși cu bine din această criză”, a menționat Maia Sandu.

CSS recomandă Comisiei pentru Situații Excepționale:

  1. să asigure instituțiile medicale, în special cele spitalicești, cu surse de energie electrică sau cu echipamente necesare pentru asigurarea funcționalității instituțiilor;
  2. să impună măsuri de optimizare a consumului de gaze naturale pentru producerea energiei termice în instituțiile publice;
  3. să ia măsuri pentru ca CET-urile, care sunt furnizori de energie termică și electrică, să fie asigurate cu cantități necesare de combustibili pentru generarea agentului termic și energiei electrice;
  4. să se creeze formule și mecanisme de achiziționare a păcurii pentru a asigura stocurile necesare pentru funcționarea centralelor de termoficare.

„Știam cu toții că drumul va fi greu și vom avea mult de lucru pentru a rezolva toate problemele interne ale țării și că ne vor fi puse multe bețe în roate. Iată că acum ne confruntăm cu o problemă gravă, rezolvarea căreia nu stă doar în puterile R. Moldova. Este vorba despre creșterea dramatică a prețului la gaze la nivel global și problemele ce țin de livrarea de gaze naturale. Creșterea prețurilor la gaze de 5-6 ori pe piețele internaționale în câteva luni este o anomalie. Este o lovitură grea pentru consumatorii casnici și pentru economiile din orice țară, cu atât mai mult din R. Moldova”, a menționat Maia Sandu.

Șefa statului a menționat că autoritățile precedente ale țării au fost „iresponsabile” și au folosit „schemele din energie pentru propriul buzunar”.

„Sistemul energetic a fost o sursă constantă de corupție. Gazoductul care unește R. Moldova cu România a fost finalizat abia în acest an. Stația de interconectare pentru curentul electric nu a fost construită nici până astăzi, iar din această cauză, de trei decenii, suntem la cheremul regimului de la Tiraspol. Nu s-a făcut aproape nimic pentru a asigura independența energetică a țării”, a spus Maia Sandu.

Maia Sandu a mai spus că, pe parcursul ultimelor săptămâni, a discutat, la telefon, cu adjunctul administrației prezidențiale de la Moscova, Dmitri Kozak, pentru a facilita semnarea unui contract în condiții favorabile.

„De asemenea, am comunicat cu mai mulți șefi de state în această perioadă, pentru a identifica soluții de alternativă. Am vorbit cu președintele României, cu președintele Germaniei, al Poloniei și al Azerbaidjanului. Am abordat subictul în timpul vizitei la Viena. În ultima lună, am avut câteva discuții cu conducerea instituțiilor europene – cu dna președintă a Comisiei Europene și cu președintele Consiliului European, dar și cu comisari europeni, pentru a identifica resurse pentru cumpărarea gazelor și susținerii cetățenilor”, a mai spus președinta țării.

 

 

Pe 13 octombrie, Comisia pentru Situații Excepționale a constatat situație de alertă pe piața gazelor naturale din Republica Moldova, iar ulterior pentru a avea posibilitatea de a lua măsuri rapide pentru aducerea gazelor naturale din alte surse decât cele de până acum, pe 22 octombrie, a fost declarată stare de urgență în domeniul energetic. „Moldovatransgaz” SRL a fost desemnată responsabilă pentru gestionarea stării de alertă și depune toate eforturile pentru a asigura continuitatea transportării gazelor naturale și pentru a menține în funcțiune rețelele de transport pe care le gestionează.

Autoritățile Republicii Moldova s-au adresat Ucrainei pentru ajutor în soluționarea crizei energetice. Este vorba despre furnizarea a 15 mln de m3 cubi de gaz, pe care Chișinăul ar urma să le returneze până la finalul acestei ierni. Precizările au fost făcute de către președintele Comitetului pentru energetică din Rada Supremă de la Kiev Andrei Gherus.

Precizăm că dreapta Nistrului consumă anual peste 1 miliard de metri cubi de gaze naturale. Mai multe detalii despre criza energetică citiți AICI.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

kremlin.ru

Putin a interzis scoaterea a mai mult de un 1 milion de ruble în numerar din Federația Rusă

Președintele rus Vladimir Putin a înăsprit restricțiile privind scoaterea din Rusia a rublelor în numerar. Potrivit unui decret semnat pe 29 septembrie, persoanele fizice nu vor mai putea scoate din țară peste 1 milion de ruble către statele membre ale Uniunii Economice Eurasiatice (UEE), precum și către Azerbaidjan, Tadjikistan și Uzbekistan. Pentru persoanele juridice și antreprenorii individuali, interdicția se aplică indiferent de suma transportată, relatează The Moscow Times.

Noile restricții vizează transferul de numerar în ruble către Armenia, Belarus, Kazahstan, Kârgâzstan, Azerbaidjan, Tadjikistan și Uzbekistan.

În cazul încălcării interdicției, persoanelor fizice le va fi confiscată suma care depășește limita de 1 milion de ruble. În cazul persoanelor juridice și al antreprenorilor individuali, va fi confiscată întreaga sumă transportată.

Sunt prevăzute unele excepții. Astfel, cetățenii care scot bani din Rusia prin anumite aeroporturi internaționale desemnate de guvern vor putea face acest lucru dacă prezintă extrase bancare care confirmă retragerea întregii sume din conturile lor.

Excepții sunt prevăzute și pentru companiile care efectuează transporturi internaționale sau asigură activitatea misiunilor diplomatice și consulare ale Rusiei.

Decretul a intrat în vigoare în ziua semnării, 29 septembrie.

Restricțiile privind scoaterea rublelor în numerar din Rusia au fost înăsprite și la 1 aprilie. La acel moment, persoanelor fizice li s-a permis să scoată în statele membre ale UEE cel mult echivalentul a 100 000 de dolari în ruble, adică aproximativ 8,4 milioane de ruble, la cursul de schimb de atunci.

Prin urmare, noua limită este de peste opt ori mai mică decât cea stabilită în aprilie.

După începutul invaziei pe scară largă a Ucrainei, autoritățile ruse au impus și restricții privind scoaterea din țară a valutei străine. În prezent, este interzisă scoaterea unei sume mai mari de 10 000 de dolari.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: