Președintele raionului Cahul, eliberat din arest la domiciliu. Procurorii anticorupție vor contesta decizia

Președintele raionului Cahul, Marcel Cenușa, a fost eliberat din arest la domiciliu și plasat sub control judiciar. Informația a fost confirmată pentru NM procurora Mariana Cherpec, responsabilă de comunicare din cadrul Procuraturii Generale.

Președintele raionului Cahul a fost plasat sub control judiciar, pe un termen de 60 zile. O decizie în acest sens a fost luată pe 3 mai recent, de Judecătoria Cahul, sediul central.

Procurorii anticorupție, oficiul Sud, au înaintat un demers privind prelungirea măsurii preventive sub forma de arest la domiciliu pe un termen de 30 zile în privința lui Cenușa.

„Procurorii anticorupție consideră ca fiind neîntemeiată decizia primei instanțe și o vor contesta cu recurs în termen de 3 zile la Curtea de Apel Cahul, insistând pe menținerea arestului la domiciliu, ca fiind măsură preventivă necesară bunei desfășurări a urmăririi penale pe caz”, a declarat pentru NM de procurora Mariana Cherpec.

Responsabila de comunicare din cadrul Procuraturii Generale a mai menționat că pe 18 aprilie curent, procurorii anticorupție au înaintat un demers Consiliului raional Cahul privind suspendarea din funcție a președintelui raionului.  

„Deși la 19.04.2022 Consiliul raional Cahul s-a convocat, până la acest moment nu există încă o decizie referitor la suspendarea din funcție a acestuia”, a declarat Cherpec.

La fel, procurora a menționat că la ședința Consiliului raional Cahul din 19 aprilie curent a fost prezentată o dispoziție semnată de președintele raionului Cahul, care deși se afla în arest la domiciliu, a împuternicit o altă persoană să exercite atribuțiile sale.

***

Nouă persoane din Cahul au fost reținute, în dimineața zilei de 4 aprilie, în cadrul mai multor cauze de corupere pasivă, activă și abuz de serviciu. Aceștia sunt bănuiți că ar fi prejudiciat bugetul raional cu peste 1 milion de lei, în urma unor achiziții trucate.

„Potrivit materialelor cauzelor penale, președintele Consiliului raional Cahul, împreună cu șeful direcției Construcții, un subaltern de-al acestuia, cu responsabili de domeniul achizițiilor publice ai Consiliului, precum și în complicitate cu reprezentanții unor agenți economici, ar fi organizat trucarea mai multor licitații publice”, anunța CNA.

Aceștia ar fi semnat anticipat contracte pentru reparația și întreținerea unor obiecte publice, favorizând agenții economici, pe care i-ar fi gestionat din umbră. Totodată, funcționarii ar fi transferat pe conturile agenților economici mijloace financiare, chiar dacă lucrările nu au fost finalizate.

Anterior, PSRM a calificat reținerea lui Marcel Cenușă drept „o represiune politică din partea partidului de la guvernare” și a cerut eliberarea oficialului. De asemenea, socialiștii au solicitat procuraturii să investigheze „toate cazurile de presiune politică neîntemeiată asupra opoziției”.

Contactați de NM, reprezentanții Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) au respins vehement acuzațiile PSRM.

„PAS respinge categoric orice acuzație de imixtiune în procesul de justiție. Mai mult, cerem ca organele de drept să-și facă treaba. Fostele guvernări au îngropat sistemul de justiție și l-au supus propriilor interese. Suntem în proces de reformare a justiției, ca instituțiile de drept să înceapă a lucra în interesul cetățenilor”, a menționat Adriana Vlas, purtătoarea de cuvânt a formațiunii.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Pe 5 iunie, RISE Moldova a publicat o investigație cu titlul „Cine alimentează narativele Kremlinului la Chișinău”. Sursa a scris că de mai bine de zece ani, trimestrial, Moscova primește informații de la Chișinău despre „încălcarea drepturilor cetățenilor și compatrioților ruși”. Conform investigației, organizația care le trimite, beneficiază anual de finanțări între 10 și 20 de mii euro, iar liderii acesteia sunt promotori ai narativelor ruse în Moldova.

Potrivit RISE Moldova, în septembrie 2014, la Chișinău își începe activitatea Centrul de Informare și Analiză a Drepturilor Omului. Centrul nu este o entitate juridică separată, ci activează în cadrul Consiliului Coordonator al Compatrioților Ruși din Republica Moldova, care era condus la acel moment de consilierul municipal Piotr Donțov. La cârma Centrului se află fostul deputat comunist Mihail Sidorov. Se menționează că Sidorov este cunoscut pentru ieșirile sale publice în care vorbește despre marginalizarea și discriminarea comunității ruse în Moldova.

Conform investigației, activitatea structurii conduse de Sidorov constă în oferirea asistenței juridice cetățenilor, în special a celor din comunitatea vorbitoare de limbă rusă. În plus, organizează mese rotunde, conferințe și discuții publice pe tema drepturilor minorităților. Potrivit sursei, toate acestea sunt însoțite de rapoarte periodice trimise în Rusia, care semnalează presupuse cazuri de discriminare a populației rusofone din Moldova.

Sursa scrie că rapoartele sunt trimise către Pravfond – Fundaţia pentru sprijinirea și protecţia drepturilor compatrioţilor din străinătate – fondată de Ministerul rus de Externe încă în 2012. Conform jurnaliștilor, în primul raport trimis către Pravfond, Sidorov scrie că „crearea centrului a fost posibilă datorită asistenței acordate de Fundație”. Astfel, jurnaliștii scriu că Pravfond a finanțat activitatea mai multor „centre de sprijin juridic” din întreaga lume, două dintre ele activând în Moldova: la Chișinău și Tiraspol.

Anterior, Proiectul pentru Raportarea Crimei Organizate și Corupției a scris că în 2022, la doar câteva zile după invazia la scară largă a Ucrainei de către Rusia, Pravfond a organizat o teleconferință cu toate centrele sale juridice pentru a le transmite „motivele și obiectivele deciziei Moscovei de a desfășura o misiune de eliberare în Ucraina”.

Astfel, conform investigației, între 2016 și 2023, Centrul lui Sidorov a primit cel puțin 110 de mii de dolari de la Moscova. Banii erau alocați pentru asistență juridică, inclusiv în instanțele de judecată, organizare de evenimente, precum și monitorizarea și raportarea situației compatrioților ruși din Moldova.

Cu referire la centrul din regiunea transnistreană, RISE Moldova scrie că acesta funcționează din 2012 și este administrat de activista pro-rusă Viorica Kohtareva, care este membră a Consiliului Public la Ambasada Federației Ruse în Republica Moldova. Potrivit investigației, în 2014, Kohtareva a fost inițiatoarea unei petiții privind anexarea regiunii transnistrene la Federația Rusă, după modelul peninsulei Crimeea din Ucraina. Documentul îi cerea lui Putin să recunoască regiunea ca parte a Rusiei. Potrivit sursei, în perioada 2022-2024, Centrul de la Tiraspol a primit peste 21 de mii de dolari.

Cu referire la Consiliul Coordonator al Compatrioților Ruși din Republica Moldova, din care face parte Centrul din Chișinău – condus de Mihail Sidorov, sursa scrie că lider al organizației este din 2022 „Alexei Petrovici, un promotor activ al narativelor pro-Kremlin”. Se menționează că și Petrovici este abonat la Pravfond, doar cu un alt ONG – Clubul Istoric-Patriotic Rus. Potrivit investigației, acesta a beneficiat de finanțare chiar în perioada în care Rusia a declanșat războiul împotriva Ucrainei, pentru a „promova memoria celui de-Al Doilea Război Mondial pe teritoriul Republicii Moldova”. „Nu s-a pus problema niciunui sprijin, niciunei discuții privind desfășurarea acestui proiect din fonduri oferite de Pravfond în 2017”, a comunicat Petrovici pentru sursa citată, cu referire la o expoziție – „Stalingradul Nemuritor” -, care, potrivit sursei, a fost finanțată de fundația rusă Pravfond.

Întreaga investigație poate fi citită aici.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: