ziuadeazi.md

Președintele raionului Cahul, eliberat din arest la domiciliu. Procurorii anticorupție vor contesta decizia

Președintele raionului Cahul, Marcel Cenușa, a fost eliberat din arest la domiciliu și plasat sub control judiciar. Informația a fost confirmată pentru NM procurora Mariana Cherpec, responsabilă de comunicare din cadrul Procuraturii Generale.

Președintele raionului Cahul a fost plasat sub control judiciar, pe un termen de 60 zile. O decizie în acest sens a fost luată pe 3 mai recent, de Judecătoria Cahul, sediul central.

Procurorii anticorupție, oficiul Sud, au înaintat un demers privind prelungirea măsurii preventive sub forma de arest la domiciliu pe un termen de 30 zile în privința lui Cenușa.

„Procurorii anticorupție consideră ca fiind neîntemeiată decizia primei instanțe și o vor contesta cu recurs în termen de 3 zile la Curtea de Apel Cahul, insistând pe menținerea arestului la domiciliu, ca fiind măsură preventivă necesară bunei desfășurări a urmăririi penale pe caz”, a declarat pentru NM de procurora Mariana Cherpec.

Responsabila de comunicare din cadrul Procuraturii Generale a mai menționat că pe 18 aprilie curent, procurorii anticorupție au înaintat un demers Consiliului raional Cahul privind suspendarea din funcție a președintelui raionului.  

„Deși la 19.04.2022 Consiliul raional Cahul s-a convocat, până la acest moment nu există încă o decizie referitor la suspendarea din funcție a acestuia”, a declarat Cherpec.

La fel, procurora a menționat că la ședința Consiliului raional Cahul din 19 aprilie curent a fost prezentată o dispoziție semnată de președintele raionului Cahul, care deși se afla în arest la domiciliu, a împuternicit o altă persoană să exercite atribuțiile sale.

***

Nouă persoane din Cahul au fost reținute, în dimineața zilei de 4 aprilie, în cadrul mai multor cauze de corupere pasivă, activă și abuz de serviciu. Aceștia sunt bănuiți că ar fi prejudiciat bugetul raional cu peste 1 milion de lei, în urma unor achiziții trucate.

„Potrivit materialelor cauzelor penale, președintele Consiliului raional Cahul, împreună cu șeful direcției Construcții, un subaltern de-al acestuia, cu responsabili de domeniul achizițiilor publice ai Consiliului, precum și în complicitate cu reprezentanții unor agenți economici, ar fi organizat trucarea mai multor licitații publice”, anunța CNA.

Aceștia ar fi semnat anticipat contracte pentru reparația și întreținerea unor obiecte publice, favorizând agenții economici, pe care i-ar fi gestionat din umbră. Totodată, funcționarii ar fi transferat pe conturile agenților economici mijloace financiare, chiar dacă lucrările nu au fost finalizate.

Anterior, PSRM a calificat reținerea lui Marcel Cenușă drept „o represiune politică din partea partidului de la guvernare” și a cerut eliberarea oficialului. De asemenea, socialiștii au solicitat procuraturii să investigheze „toate cazurile de presiune politică neîntemeiată asupra opoziției”.

Contactați de NM, reprezentanții Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) au respins vehement acuzațiile PSRM.

„PAS respinge categoric orice acuzație de imixtiune în procesul de justiție. Mai mult, cerem ca organele de drept să-și facă treaba. Fostele guvernări au îngropat sistemul de justiție și l-au supus propriilor interese. Suntem în proces de reformare a justiției, ca instituțiile de drept să înceapă a lucra în interesul cetățenilor”, a menționat Adriana Vlas, purtătoarea de cuvânt a formațiunii.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Shutterstock

Compensații, asistență medicală și psihologică: Promo-LEX cere modificarea proiectului privind reabilitarea victimelor infracțiunilor

Proiectul de lege privind reabilitarea victimelor infracțiunilor trebuie modificat înainte de examinarea în lectura a doua în Parlament, pentru ca persoanele persecutate din regiunea transnistreană să poată beneficia efectiv de sprijinul prevăzut de stat. Despre acest lucru scrie avocata Asociației Promo-LEX, Nicoleta Hriplivîi, într-un articol publicat pe 29 septembrie. Aceasta a atras atenția asupra mai multor prevederi care ar putea limita accesul victimelor la compensații și servicii.

Una dintre problemele semnalate se referă la compensațiile financiare. Proiectul prevede necesitatea unui act definitiv de constatare a infracțiunii, însă nu stabilește clar ce se întâmplă atunci când autorul este cunoscut, dar nu poate fi tras la răspundere de autoritățile constituționale, iar dosarul penal este suspendat.

„Fără o clarificare, există riscul ca blocajul existent sub Legea nr. 137/2016 să se mențină”, a spus Hriplivîi.

Avocata a atras atenția și asupra asistenței medicale. Proiectul garantează gratuit doar asistența medicală urgentă. Astfel, victimele care au nevoie de tratament sau recuperare pe termen lung și care nu sunt asigurate ar putea întâmpina în continuare dificultăți în accesarea serviciilor medicale necesare.

O altă problemă vizează durata asistenței psihologice, care ar urma să fie oferită din bugetul de stat pentru cel mult trei luni. Promo-LEX consideră că această perioadă poate fi prea scurtă pentru persoanele care au trecut prin abuzuri grave, inclusiv tortură. Procuratura Generală a propus ca, pentru anumite categorii de victime, perioada să poată ajunge la șase luni și să fie prelungită la recomandarea psihologului.

Hriplivîi consideră problematică și prevederea potrivit căreia victima poate pierde dreptul la compensație dacă refuză intenționat să contribuie la anchetă. În cazul victimelor din regiunea transnistreană, acestea s-ar putea teme de represalii împotriva rudelor care locuiesc în stânga Nistrului.

„Un asemenea comportament nu ar trebui tratat automat ca un refuz nejustificat”, a subliniat avocata. Promo-LEX a propus ca legea să țină cont de situațiile în care victima se teme de represalii.

O altă îngrijorare vizează finanțarea serviciilor de suport. Proiectul prevede că autoritățile locale își îndeplinesc obligațiile în limitele resurselor bugetare disponibile. Potrivit avocatei, acest lucru ar putea duce la situații în care lipsa resurselor financiare să constituie un motiv pentru neacordarea unor servicii precum asistența psihologică sau adăpostul.

Avocata a mai spus că este nevoie de un mecanism clar prin care victimele să fie preluate și direcționate către instituțiile de care au nevoie. În opinia sa, trebuie stabilit clar cine preia cazul, cine evaluează nevoile victimei și cine asigură accesul acesteia la asistență juridică, medicală sau socială.

Parlamentul a aprobat în prima lectură proiectul de lege privind reabilitarea victimelor infracțiunilor pe 24 septembrie. Documentul introduce pentru prima dată în legislație noțiunea de „victimă persecutată”, inclusiv pentru persoanele ale căror drepturi au fost încălcate de structurile ilegale din regiunea transnistreană. Proiectul a fost elaborat de Ministerul Justiției și aprobat de Guvern pe 22 septembrie.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: