ziuadeazi.md

Președintele raionului Cahul, eliberat din arest la domiciliu. Procurorii anticorupție vor contesta decizia

Președintele raionului Cahul, Marcel Cenușa, a fost eliberat din arest la domiciliu și plasat sub control judiciar. Informația a fost confirmată pentru NM procurora Mariana Cherpec, responsabilă de comunicare din cadrul Procuraturii Generale.

Președintele raionului Cahul a fost plasat sub control judiciar, pe un termen de 60 zile. O decizie în acest sens a fost luată pe 3 mai recent, de Judecătoria Cahul, sediul central.

Procurorii anticorupție, oficiul Sud, au înaintat un demers privind prelungirea măsurii preventive sub forma de arest la domiciliu pe un termen de 30 zile în privința lui Cenușa.

„Procurorii anticorupție consideră ca fiind neîntemeiată decizia primei instanțe și o vor contesta cu recurs în termen de 3 zile la Curtea de Apel Cahul, insistând pe menținerea arestului la domiciliu, ca fiind măsură preventivă necesară bunei desfășurări a urmăririi penale pe caz”, a declarat pentru NM de procurora Mariana Cherpec.

Responsabila de comunicare din cadrul Procuraturii Generale a mai menționat că pe 18 aprilie curent, procurorii anticorupție au înaintat un demers Consiliului raional Cahul privind suspendarea din funcție a președintelui raionului.  

„Deși la 19.04.2022 Consiliul raional Cahul s-a convocat, până la acest moment nu există încă o decizie referitor la suspendarea din funcție a acestuia”, a declarat Cherpec.

La fel, procurora a menționat că la ședința Consiliului raional Cahul din 19 aprilie curent a fost prezentată o dispoziție semnată de președintele raionului Cahul, care deși se afla în arest la domiciliu, a împuternicit o altă persoană să exercite atribuțiile sale.

***

Nouă persoane din Cahul au fost reținute, în dimineața zilei de 4 aprilie, în cadrul mai multor cauze de corupere pasivă, activă și abuz de serviciu. Aceștia sunt bănuiți că ar fi prejudiciat bugetul raional cu peste 1 milion de lei, în urma unor achiziții trucate.

„Potrivit materialelor cauzelor penale, președintele Consiliului raional Cahul, împreună cu șeful direcției Construcții, un subaltern de-al acestuia, cu responsabili de domeniul achizițiilor publice ai Consiliului, precum și în complicitate cu reprezentanții unor agenți economici, ar fi organizat trucarea mai multor licitații publice”, anunța CNA.

Aceștia ar fi semnat anticipat contracte pentru reparația și întreținerea unor obiecte publice, favorizând agenții economici, pe care i-ar fi gestionat din umbră. Totodată, funcționarii ar fi transferat pe conturile agenților economici mijloace financiare, chiar dacă lucrările nu au fost finalizate.

Anterior, PSRM a calificat reținerea lui Marcel Cenușă drept „o represiune politică din partea partidului de la guvernare” și a cerut eliberarea oficialului. De asemenea, socialiștii au solicitat procuraturii să investigheze „toate cazurile de presiune politică neîntemeiată asupra opoziției”.

Contactați de NM, reprezentanții Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) au respins vehement acuzațiile PSRM.

„PAS respinge categoric orice acuzație de imixtiune în procesul de justiție. Mai mult, cerem ca organele de drept să-și facă treaba. Fostele guvernări au îngropat sistemul de justiție și l-au supus propriilor interese. Suntem în proces de reformare a justiției, ca instituțiile de drept să înceapă a lucra în interesul cetățenilor”, a menționat Adriana Vlas, purtătoarea de cuvânt a formațiunii.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Виталий Шмаков / NewsMaker

CEC a decis: 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Câte vor fi în diaspora

Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare, precum și a 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Deciziile au fost luate pe 24 august, în cadrul unei ședințe.

CEC a decis organizarea a 12 secții de votare pentru cetățenii cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului, precum și pentru cei domiciliați în municipiul Bender și în comuna Chițcani, satele Cremenciug și Gîsca din raionul Căușeni, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților constituționale ale Republicii Moldova.

De asemenea, Comisia a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate. Dintre acestea 4 secții de votare vor fi constituite pentru cetățenii Republicii Moldova aflați pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Canadei, Regatului Norvegiei, Regatului Suediei, Republicii Finlanda, Republicii Islanda, Japonia, Republica Coreea, Australia și Noua Zeelandă care au ales să utilizeze drept metodă alternativă de vot, votarea prin corespondență.

***

În contextul secțiilor de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului, amintim că pe 15 august Tiraspolul a transmis o adresare către Parlamentul Republicii Moldova, solicitând deschiderea a 41 de secții de votare la viitoarele alegeri parlamentare pentru locuitorii din regiunea transnistreană care dețin cetățenie moldovenească.

Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a declarat că vor fi organizate doar 10 secții. Spre comparație, la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024 au fost deschise 30 de secții pentru cetățenii de pe malul stâng. Potrivit lui Postica, dacă analizăm prezența medie la ultimele trei scrutine, numărul secțiilor pentru locuitorii din stânga Nistrului nu ar trebui să depășească 10.

Numărul secțiilor de votare și al alegătorilor din stânga Nistrului a început să scadă din 2019. Până atunci, ambele cifre erau în creștere. Astfel, potrivit datelor Promo-Lex, la alegerile parlamentare din 2014 pentru votanții din regiune au fost deschise 26 de secții, iar la cele parlamentare din 2019 – 47. Și numărul alegătorilor a crescut în acești ani: 9 261 în 2014 și 37 257 pe circumscripția națională la alegerile parlamentare din 2019. La alegerile prezidențiale din 2020 au fost deschise 42 de secții, la parlamentarele anticipate din 2021 – 41, iar la prezidențialele din 2024 – 30. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale au votat 26 260 de alegători de pe malul stâng, adică 1,5% din numărul total al celor care au votat în turul al doilea.

Tradițional, alegătorii din stânga Nistrului dau preferință la alegeri forțelor proruse. Astfel, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024, mai mult de 79% dintre alegătorii din regiune l-au susținut pe candidatul din partea Partidului Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo. Pentru actuala președintă, Maia Sandu, au votat puțin peste 20% dintre alegători. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2020, mai mult de 85% dintre locuitorii din regiune care au votat l-au susținut pe liderul socialiștilor, Igor Dodon, în timp ce pe candidata din partea PAS, Sandu, au susținut-o circa 14%.

***

Cu referire la secțiile de votare în diaspora, menționăm că în luna iulie CEC a propus deschiderea a 294 de secții. Totuși, lista prezentată atunci era una preliminară.

Prin comparație, la scrutinul din 2024 au fost deschise 231 de secții în 37 de țări.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: