Într-o locație parcă ruptă din poveste, atmosferă degajată, muzică bună și vinuri selecte. Așa a avut loc prezentarea noilor produse ale vinăriei Aurelius: vinul Rose Pinot Noir și spumantul Feteasca Regală, proaspăt lansate pe piață. Acestea au impresionat prin gust desăvârșit și aromă îmbietoare. Oaspeții, consumatori fideli ai vinurilor bune și ai spumantelor de calitate premium, s-au lăsat cuceriți de locația deosebită și de licorile marca Aurelius.
Prezentarea noilor produse ale vinăriei Aurelius: vinul Rose Pinot Noir și spumantul Feteasca Regală
- P.
- |
Abonați-vă la NM Espresso
Rezumat zilnic cu cele mai importante știri din Moldova direct pe emailul dvs
Institutul Economic German: exporturile din Rusia au crescut în pofida războiului și sancțiunilor
În ciuda sancțiunilor occidentale, exporturile din Federația Rusă către 20 de țări — cei mai mari parteneri comerciali — au crescut cu 18% în perioada războiului din Ucraina, ajungând la 330 de miliarde de dolari. Aceste calcule, ajustate în funcție de inflație, se regăsesc într-un raport publicat 13 iunie de Institutul Economic German (IW) din Köln. Institutul a comparat datele privind exporturile Federației Ruse din anii 2024 și 2021.
„Trezoreria de război a lui Putin rămâne bine alimentată”, se arată în comunicatul publicat de IW, potrivit DW. Potrivit datelor institutului, principalul partener comercial al Federației Ruse în anul 2024 a fost China, care a achiziționat mărfuri rusești în valoare de 130 de miliarde de dolari. Comparativ cu 2021, acest indicator a crescut cu 67%.
Pe locul al doilea în ceea ce privește importurile de bunuri din Rusia se află India. Înainte de război, India ocupa locul 12, însă de atunci livrările către această țară au crescut cu 680%. Cea mai mare parte constă în petrol.
Printre cei mai importanți parteneri comerciali ai Rusiei, economiștii germani au menționat, de asemenea, Brazilia și Turcia. De asemenea, exporturile rusești către Armenia au crescut cu 423% după începutul războiului, către Uzbekistan — cu 125%, iar către Israel — cu 240%, fiind vorba în principal tot despre petrol.
În același timp, livrările către Germania au scăzut cu 92%, practic ajungând aproape de zero. Către Italia — au scăzut cu 83%, iar către Cehia — cu 51%. Economiștii de la IW concluzionează că are loc o „redirecționare a fluxurilor comerciale” din Rusia, în special către țările din lumea a treia.
„În ciuda tuturor eforturilor europene, trezoreria de război a lui Putin nu se golește. Regimul exploatează abil lacunele din sistemul de sancțiuni pentru a-și consolida resursele financiare. Datele preliminare pentru anul 2025 arată, de asemenea, că în această privință s-a schimbat foarte puțin”, scrie IW.
Institutul consideră că cea mai puternică lovitură dată exporturilor Rusiei ar putea fi reducerea plafonului de preț pentru petrolul rusesc și impunerea de sancțiuni împotriva „flotei din umbră” de petroliere.
Știri similare
Chișinăul, declarație despre confruntările dintre Israel și Iran: „Ne alăturăm apelurilor lansate pentru o dezescaladare imediată”
Ministerul Afacerilor Externe (MAE) al Republicii Moldova a publicat pe 14 iunie o declarație în care face apel la dezescaladarea confruntărilor militare dintre Israel și Iran. Totodată, instituția a precizat că autoritățile țării noastre continuă să monitorizeze situația de securitate și să coordoneze măsurile necesare pentru protejarea cetățenilor moldoveni din regiune.
„Republica Moldova urmărește cu îngrijorare escaladarea gravă a tensiunilor din Orientul Mijlociu, generate de deteriorarea situației de securitate în contextul confruntărilor militare dintre Israel și Iran. Evoluțiile recente riscă să afecteze serios stabilitatea regională și securitatea internațională.
Ne alăturăm apelurilor lansate de comunitatea internațională pentru o dezescaladare imediată a tensiunilor și îndemnăm toate părțile implicate să manifeste reținere maximă și să se angajeze într-un dialog constructiv orientat spre soluționare diplomatică a disputelor”, se arată în declarație.
MAE a mai menționat că siguranța cetățenilor moldoveni din regiune constituie „o prioritate” pentru autoritățile Republicii Moldova. Instituția a precizat că acestea continuă să monitorizeze îndeaproape situația și să coordoneze măsurile necesare pentru protejarea cetățenilor moldoveni.
„Totodată, sprijinim eforturile diplomatice internaționale de relansare a procesului de negociere privind programul nuclear al Iranului, în conformitate cu angajamentele asumate în cadrul Tratatului de Neproliferare Nucleară (TNP) și ale Planului Comun de Acțiune (JCPoA), ca piloni esențiali ai regimului global de neproliferare ale armelor de distrugere în masă în cadrul regimului de control al armelor la nivel internațional”, a adăugat Ministerul de Externe.
Amintim că confruntările militare dintre Israel și Iran au început în noaptea de 12 spre 13 iunie, atunci când armata israeliană a lansat o serie de atacuri aeriene asupra teritoriului iranian. La rândul său, în noaptea de 13 spre 14 iunie, Iranul a lansat mai multe valuri de rachete asupra Israelului. În replică, forțele israeliene au bombardat din nou Iranul.
Potrivit autorităților iraniene, în urma atacurilor Israelului, 78 de persoane au fost omorâte, iar peste 320 au suferit răni. Printre cei decedați se numără conducerea militară a țării, oameni de știință implicați în programul nuclear al Iranului, precum și civili. Israelul a raportat 4 oameni uciși și peste 70 de răniți.
Pe 13 iunie, Ministerul de Externe de la Chișinău a activizat Celula de criză în contextul escaladării tensiunilor dintre cele două țări. Instituția a îndemnat cetățenii să evite călătoriile în Israel, din cauza riscurilor de securitate.
Pe 14 iunie, ambasadorul Republicii Moldova la Tel Aviv, Alexandr Roitman, a anunțat că, actualmente, nu există cetățeni moldoveni printre victimele din Israel ale atacurilor iraniene. De asemenea, diplomatul a îndemnat moldovenii din Israel să se conformeze instrucțiunilor de securitate emise de autoritățile israeliene și să evite deplasările neesențiale.
Știri similare
Există cetățeni moldoveni printre victimele atacurilor iraniene asupra Israelului? Precizările ambasadorului Roitman
Actualmente, nu există victime în rândul cetățenilor Republicii Moldova din Israel, în contextul atacurilor Iranului asupra statului evreiesc. Anunțul a fost făcut pe 14 iunie de ambasadorul țării noastre la Tel Aviv, Alexandr Roitman.
„Ambasada este în contact permanent cu autoritățile israeliene, pentru moment victime sau răniți printre cetățenii moldoveni nu au fost înregistrate”, a transmis Alexandr Roitman pe Facebook.
Amintim că situația de securitate din Orientul Mijlociu a degradat după ce, în noaptea de 12 spre 13 iunie, Israelul a lansat o serie de atacuri aeriene asupra teritoriului iranian. La rândul său, în noaptea de 13 spre 14 iunie, Iranul a lansat mai multe valuri de rachete asupra Israelului. Potrivit BBC, armata israeliană a comunicat că unel rachete au fost interceptate, iar în localitățile în care au fost raportate căderi de proiectile au fost organizate operațiuni de căutare și salvare.
În replică, statul evreiesc a bombardat din nou Iranul. Unul dintre atacuri a vizat zona în care se află aeroportul Mehrabad din Teheran. Spre dimineață, armata israeliană a anunțat că Israel continuă să lovească ținte din Iran. Presa iraniană a relatat că armata țării doboară drone israeliene la granița de nord-vest, în zona Salmas.
Potrivit autorităților iraniene, în urma atacurilor Israelului, 78 de persoane au fost omorâte, iar peste 320 au suferit răni. Printre cei decedați se numără conducerea militară a țării, oameni de știință implicați în programul nuclear al Iranului, precum și civili. Israelul a raportat 4 oameni uciși și peste 70 de răniți.
Pe 13 iunie, Ministerul de Externe de la Chișinău a activizat Celula de criză în contextul escaladării tensiunilor dintre cele două țări. Instituția a îndemnat cetățenii să evite călătoriile în Israel, din cauza riscurilor de securitate.
Ambasadorul Republicii Moldova la Tel Aviv, Alexandr Roitman, a publicat în dimineața de 14 iunie un mesaj în care îndeamnă cetățenii moldoveni din Israel să se conformeze instrucțiunilor de securitate emise de autoritățile israeliene. Diplomatul a îndemnat la evitarea deplasărilor neesențiale și aflarea în preajma adăposturilor antirachetă.
Știri similare
Olesea Stamate a contestat în instanță decizia prin care a fost exclusă din PAS
Deputata neafiliată Olesea Stamate a contestat în instanță decizia prin care a fost exclusă din Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS). Aceasta consideră că hotărârea a fost aprobată ilegal. Precizările au fost făcute în cadrul ediției din 13 iunie a podcastului „Subiect incomod”.
Olesea Stamate a declarat că decizia Biroului Politic Național al PAS privind excluderea sa din partid a fost aprobată „într-un mod prin care se încalcă flagrant” prevederile Statutului Partidului Acțiune și Solidaritate. Deputata a menționat că a contestat în instanță hotărârea.
„Am depus cererea, încă nu am primit notificarea că ar fi fost pusă pe rol. Fiindcă inițial am cerut anumite clarificări din partea partidului, răspuns la mai multe întrebări. De exemplu, cum a fost anunțată ședința Biroului Politic Național, deoarece în cadrul acestei structuri poate fi luată decizia cu privire la excluderea unui membru a Biroului Politic Național. Or, aceștia nu au fost anunțați. A fost convocată o ședință a fracțiunii la Președinție. Ședința Biroului Politic Național nu a fost nici anunțată, nici convocată. Mai multe decât atât, în cazul excluderii unui membru al Biroului Politic Național există o anumită procedură prevăzută de Statut: trebuie să fie convocată neapărat Comisia de integritate. Comisia de integritate nu a fost convocată. Cel puțin mie nu mi s-a comunicat și eu n-am putut să vin în fața Comisiei de integritate să-mi expun poziția. Astea sunt doar așa, câteva, la suprafață. Ele sunt mai multe. Și aceste întrebări le-am adresat conducerii partidului. Am așteptat termenul legal să primesc răspuns și am adresat o cerere de chemare în judecată”, a spus deputata.
Amintim că, pe 4 aprilie, Partidul Acțiune și Solidaritate a anunțat că Olesea Stamate a fost exclusă din formațiune și i-a cerut să-și depună mandatul de deputat. Decizia formațiunii de guvernământ a venit în contextul scandalului referitor la eliberarea mai multor condamnați pe viață. PAS susține că Stamate, pe vremea când era președinte al Comisiei juridice, numiri și imunități, a introdus trei amendamente la Legea amnistiei, care, într-un final, ar fi permis eliberarea deținuților.
Olesea Stamate și-a anunțat pe 16 aprilie retragerea din fracțiunea parlamentară PAS. Totodată, ea a menționat că își va continua activitatea în calitate de deputat neafiliat. Parlamentara spune că amendamentele au fost adoptate printr-o procedură legală, iar problema constă mai degrabă în aplicarea legii de către Administrația Națională a Penitenciarelor și instanțelor judecătorești decât în conținutul modificărilor respective.
Olesea Stamate a propus crearea unei comisii de anchetă care să investigheze Legea amnistiei și amendamentele acesteia. Pe 29 mai, Parlamentul a respins proiectul privind crearea comisiei de anchetă.
Știri similare
VIDEO Sancțiuni împotriva anturajului lui Șor și Plahotniuc / Vandalism la Cimitirul Evreiesc / „Deputații la raport”
Consiliul interinstituțional pe lângă prim-ministru a înghețat activele a peste 20 de persoane din anturajul lui Plahotniuc și Șor, ceea ce a generat dezbateri aprinse în Parlament privind legalitatea acestor măsuri. Iar președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat că profanarea mormintelor de la Cimitirul Evreiesc din Chișinău ar putea fi parte a unei provocări planificate. Mai multe detalii – în rubrica tradițională NM „Deputații la raport”.
Autoritățile Moldovei au înghețat activele a peste 20 de persoane din anturajul lui Plahotniuc și Șor.
Autoritățile din Moldova au înghețat activele a peste 20 de persoane asociate cu oligarhii fugari Vladimir Plahotniuc și Ilan Șor. Prin decizia Consiliului interinstituțional pe lângă prim-ministru, au fost blocate conturi bancare, active comerciale, bunuri imobile și mijloace de transport. Printre cei vizați se numără Gheorghe Cavcaliuc, Marina Tauber, Constantin Botnari și Veaceslav Platon.
Sancțiunile împotriva anturajului lui Șor și Plahotniuc au provocat controverse în Parlament.
Sancțiunile impuse de Consiliul interinstituțional împotriva persoanelor din anturajul lui Șor și Plahotniuc au stârnit nedumerire în rândul opoziției parlamentare. Unii deputați au recunoscut că aud pentru prima dată despre existența acestui consiliu și pun sub semnul întrebării legalitatea deciziilor acestuia. În același timp, majoritatea parlamentară consideră că măsurile sunt necesare pentru protejarea țării de amenințări și lupta împotriva rețelelor criminale.
Profanarea mormintelor la Cimitirul Evreiesc.
Peste 50 de morminte de la Cimitirul Evreiesc din Chișinău au fost profanate cu simboluri naziste. Organele de drept au inițiat o cauză penală și caută făptașii, iar autoritățile municipale și politicienii au condamnat vandalismul, catalogându-l drept un act de ură și o amenințare la adresa păcii interetnice. Totuși, președintele Parlamentului, Igor Grosu, nu a exclus că ar putea fi vorba de o provocare planificată.
Știri similare
Abonați-vă la NM Espresso
Rezumat zilnic cu cele mai importante știri din Moldova direct pe emailul dvs