Curtea Constituțională a respins cererea de suspendare a acțiunii articolului care prevede că procurorul general face parte din componența Consiliului Suprem de Securitate. Hotărârea a fost pronunțată pe 16 septembrie.
„Rațiunea suspendării acțiunii actelor normative contestate este o măsură in extremis și constă în evitarea unor prejudicii şi consecințe negative iminente și ireparabile. Din aceste motive, Curtea nu identifică din argumentele autorului sesizării vreun prejudiciu sau vreo consecință negativă iminentă la adresa valorilor invocate în sesizare care ar justifica suspendarea normei contestate. Cu privire la afirmațiile Procurorului General referitoare la pretinsele indicații venite din partea Președintelui Republicii Moldova, Curtea subliniază că situațiile de fapt pot constitui obiectul unei analize privind modul de aplicare a legii. Acest aspect nu ține, în prezenta cauză, de competența Curții Constituționale”, se arată în Decizia nr. 139, luată de Înalta Curte.
Decizia este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
Cererea de suspendare a fost depusă de către Alexandr Stoianoglo, procuror general al Republicii Moldova. Norma contestată este în vigoare din 23 decembrie 2016. Potrivit lui Stoianoglo, decizia de a sesiza Înalta Curte survine ca urmare a ultimei ședințe a Consiliului Suprem de Securitate din 10 august 2021, în cadrul căreia președintele CSS ar fi obiectat procurorului general „lipsa urmăririlor penale a mai multor persoane, inclusiv reprezentanți ai actualei opoziții parlamentare, solicitând, în același timp, raportarea mai multor cauze penale pendinte”.
„Procuratura consideră o atare abordare ca fiind inadmisibilă și contrară legii, prin care se aduce atingere separației și echilibrului puterilor în stat, și prin urmare, nu poate fi tolerată pe viitor. Analizând subiectul, Procuratura a constatat că, inițial, Legea securității statului Nr.618 din 31.10.1995 nu prevedea Procurorului General calitatea de membru din oficiu”, se menționează în comunicat.
***
Amintim că președinta țării Maia Sandu a convocat, pe 10 august, ședința CSS. Ulterior, în cadrul unei conferințe de presă, șefa statului s-a arătat nemulțumită de faptul că reprezentanții Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) și Procuraturii Anticorupție nu s-au prezentat la ședință, pentru că ar fi fost „în vacanță”. La întrunire a venit doar procurorul general adjunct, care nu ar fi oferit răspunsurile necesare pe anumite subiecte. De asemenea, CSS a elaborat un set de recomandări pentru Procuratura Generală, menite „să reducă riscurile eschivării persoanelor acuzate de la răspunderea penală în cazurile de corupţie mare”.
Ulterior, în cadrul conferinței de presă din 19 august, procurorul general acuzat-o pe președinta țării Maia Sandu că, în cadrul ședinței respective, aceasta ar fi cerut Procuraturii să inițieze dosare penale pe numele lui Igor Dodon, Zinaida Grecianîi și Vladimir Voronin. În replică, ministrul Justiției Sergiu Litvinenco l-a acuzat de minciună pe procurorului general și a remarcat că Alexandr Stoianoglo nici măcar nu a participat la ședința respectivă.
***
Din componența Consiliului Suprem de Securitate fac parte președintele țării și consilierul acestuia în domeniul apărării și securității naționale, precum și: președintele Parlamentului, prim-ministrul, președintele Comisiei securitate națională, apărare și ordine publică a Parlamentului, ministrul Apărării, ministrul Afacerilor Interne, directorul Serviciului de Informații și Securitate al Republicii Moldova, procurorul general, precum și guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei.
