Андрей Мардарь / NewsMaker

Procurorul General rămâne în componența CSS. Cererea lui Stoianoglo de suspendare, respinsă de Curtea Constituțională

Curtea Constituțională a respins cererea de suspendare a acțiunii articolului care prevede că procurorul general face parte din componența Consiliului Suprem de Securitate. Hotărârea a fost pronunțată pe 16 septembrie.

„Rațiunea suspendării acțiunii actelor normative contestate este o măsură in extremis și constă în evitarea unor prejudicii şi consecințe negative iminente și ireparabile. Din aceste motive, Curtea nu identifică din argumentele autorului sesizării vreun prejudiciu sau vreo consecință negativă iminentă la adresa valorilor invocate în sesizare care ar justifica suspendarea normei contestate. Cu privire la afirmațiile Procurorului General referitoare la pretinsele indicații venite din partea Președintelui Republicii Moldova, Curtea subliniază că situațiile de fapt pot constitui obiectul unei analize privind modul de aplicare a legii. Acest aspect nu ține, în prezenta cauză, de competența Curții Constituționale”, se arată în Decizia nr. 139, luată de Înalta Curte.

Decizia este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Cererea de suspendare a fost depusă de către Alexandr Stoianoglo, procuror general al Republicii Moldova. Norma contestată este în vigoare din 23 decembrie 2016. Potrivit lui Stoianoglo, decizia de a sesiza Înalta Curte survine ca urmare a ultimei ședințe a Consiliului Suprem de Securitate din 10 august 2021, în cadrul căreia președintele CSS ar fi obiectat procurorului general „lipsa urmăririlor penale a mai multor persoane, inclusiv reprezentanți ai actualei opoziții parlamentare, solicitând, în același timp, raportarea mai multor cauze penale pendinte”.

„Procuratura consideră o atare abordare ca fiind inadmisibilă și contrară legii, prin care se aduce atingere separației și echilibrului puterilor în stat, și prin urmare, nu poate fi tolerată pe viitor. Analizând subiectul, Procuratura a constatat că, inițial, Legea securității statului Nr.618 din 31.10.1995 nu prevedea Procurorului General calitatea de membru din oficiu”, se menționează în comunicat.

***

Amintim că președinta țării Maia Sandu a convocat, pe 10 august, ședința CSS. Ulterior, în cadrul unei conferințe de presă, șefa statului s-a arătat nemulțumită de faptul că reprezentanții Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) și Procuraturii Anticorupție nu s-au prezentat la ședință, pentru că ar fi fost „în vacanță”. La întrunire a venit doar procurorul general adjunct, care nu ar fi oferit răspunsurile necesare pe anumite subiecte. De asemenea, CSS a elaborat un set de recomandări pentru Procuratura Generală, menite „să reducă riscurile eschivării persoanelor acuzate de la răspunderea penală în cazurile de corupţie mare”.

Ulterior, în cadrul conferinței de presă din 19 august, procurorul general acuzat-o pe președinta țării Maia Sandu că, în cadrul ședinței respective, aceasta ar fi cerut Procuraturii să inițieze dosare penale pe numele lui Igor Dodon, Zinaida Grecianîi și Vladimir Voronin. În replică, ministrul Justiției Sergiu Litvinenco l-a acuzat de minciună pe procurorului general și a remarcat că Alexandr Stoianoglo nici măcar nu a participat la ședința respectivă.

***

Din componența Consiliului Suprem de Securitate fac parte președintele țării și consilierul acestuia în domeniul apărării și securității naționale, precum și: președintele Parlamentului, prim-ministrul, președintele Comisiei securitate națională, apărare și ordine publică a Parlamentului, ministrul Apărării, ministrul Afacerilor Interne, directorul Serviciului de Informații și Securitate al Republicii Moldova, procurorul general, precum și guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

playtech.ro

Moldovenii fără buletine românești, în atenția Parlamentului de la Chișinău. Deputații planifică discuții „la cel mai înalt nivel”

În luna martie, Chișinăul va discuta cu deputați din România inclusiv problemele legate de eliberarea cărților de identitate și impactul asupra persoanelor cu dublă cetățenie. Despre faptul că va avea o discuție în acest sens a declarat deputatul PAS, Marcel Spătari, pentru Ziarul de Gardă. Publicația a discutat cu parlamentari de la Chișinău, cu buletine și indemnizații românești, despre anularea actelor de identitate pentru românii din R. Moldova. Pentru sursa citată, deputatul Sergiu Lazarencu a remarcat problema cetățenilor care încearcă să-și reînnoiască cărțile și sunt nevoiți să aștepte mai mult timp, spunând că a discutat deja subiectul cu omologii săi români.

În contextul cetățenilor rămași fără acte de identitate, deputatul PAS, Alexandr Trubca, a fost întrebat dacă ar putea interveni. Parlamentarul a declarat că subiectul ar trebui discutat cu deputații români prin intermediul colegilor săi din Comisia juridică. Totodată, el a spus că deține un buletin românesc și că l-a obținut încă pe vremea studenției la Brașov. „Când mi-a expirat buletinul, l-am făcut la un prieten de-al meu, cumătru deja. (…) Și cred că am acolo adresa de peste 10 ani, cu siguranță”, a adăugat parlamentarul.

Parlamentarul PAS, Sergiu Lazarencu, a declarat că și-a obținut cetățenia română și buletinul înainte să ajungă în funcție. Acesta a apelat la o companie care oferea asemenea servicii. „Am făcut ceea ce făceau majoritatea cetățenilor noștri. Între timp, lucrurile s-au schimbat, s-au votat acele modificări și eu am înțeles că acel buletin al meu a fost anulat. (…) Am fost și mi-am reînnoit buletinul la sfârșitul anului trecut, făcându-mi reședința la o bună cunoștință. Suntem doar trei în acel apartament, iar legea permite până la 10 persoane”, a spus deputatul.

Lazarencu a remarcat problema cetățenilor care încearcă să-și reînnoiască cărțile de identitate și sunt nevoiți să aștepte mai mult timp, spunând că a discutat subiectul cu omologii săi români. „Se caută soluții la cel mai înalt nivel, pentru că legea vizează nu doar cetățenii născuți în R. Moldova. Este nevoie de o soluție, însă nu avem nimic concret de la partea română deocamdată. Și nu, nu cred că vor fi afectate relațiile bilaterale, pentru că, repet, se discută la cel mai înalt nivel problema”, a declarat parlamentarul.

Deputatul PAS, Marcel Spătari, a declarat că deține buletin românesc, iar domiciliul său este stabilit în apartamentul familiei din București, procurat în 2013. Potrivit acestuia, actele sunt valabile, fapt pe care l-a verificat în sistemul informațional disponibil online. Spătari a menționat că, în luna martie, are programate întâlniri cu deputați din România, urmând să discute „inclusiv problemele legate de eliberarea cărților de identitate pentru cetățenii români și impactul asupra persoanelor cu dublă cetățenie”. „Relația dintre Chișinău și București este una foarte bună astăzi. România este cel mai important susținător al parcursului nostru european, iar situația cu privire la cărțile de identitate nu va schimba acest lucru”, a declarat Spatari.

Potrivit Ziarul de Gardă, fiecare al treilea deputat din Parlamentul R. Moldova a indicat în declarațiile de avere și interese că, în 2024, a primit indemnizații pentru copii din România, semn că fie ei, fie soțiile/soții lor dețin buletine de identitate românești. Cei mai mulți care au indicat că familiile lor beneficiază de indemnizații pentru copii fac parte din PAS. Indemnizații de la statul român primesc și familiile deputaților Constantin Cuiumju și Serghei Ivanov de la Partidul Nostru, Andrei Godoroja de la Partidul Comuniștilor, Dorin Pavaloi de la Partidul Socialiștilor, dar și familiile lui Alexandru Verșinin și Vasile Costiuc de la Partidul „Democrația Acasă”.

***

Peste 100.000 de cetățeni români născuți în Republica Moldova au rămas fără carte de identitate în ultimii doi ani, după ce Parlamentul de la București a modificat legislația privind evidența și actele de identitate ale cetățenilor români. Potrivit autorităților române, aproximativ 20% dintre persoanele afectate au reușit deja să își perfecteze noi acte de identitate, în condițiile prevăzute de lege. 

Aici poți verifica dacă buletinul tău de identitate românesc este valabil.

Legea a fost modificată în iunie 2023, după ce autoritățile române au constatat situații în care mii de persoane figurau cu domiciliul la aceeași adresă, uneori peste 10.000 într-un singur imobil. Noua legislație prevede că într-o carte de identitate nu poate fi înscrisă o adresă la care sunt înregistrate mai mult de 10 persoane, cu excepția membrilor familiei extinse. În caz contrar, autoritățile dispun încetarea valabilității domiciliului declarat, ceea ce duce automat anularea actului de identitate. Autoritățile au subliniat că această măsură nu afectează cetățenia română. Persoanele vizate sunt obligate să solicite un nou act de identitate cu un domiciliu conform legii.

Pe 9 februarie, ministrul de Externe de la Chișinău, Mihai Popșoi, a declarat că Republica Moldova nu are prea multe pârghii pentru a influența politica legată de buletinele românești. Oficialul a precizat că a avut discuții pe acest subiect. Totodată, ministrul a spus că cetățenii trebuie „să se asigure că au cel puțin o alternativă, pentru că, dacă riști să fii în situația în care buletinul românesc să nu mai fie valabil, atunci e bine să ai un act de călătorie, fie că e vorba de pașaportul Republicii Moldova sau a României, așa încât să nu ajungi în situații complicate”.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: