Андрей Мардарь / NewsMaker

Procurorul General rămâne în componența CSS. Cererea lui Stoianoglo de suspendare, respinsă de Curtea Constituțională

Curtea Constituțională a respins cererea de suspendare a acțiunii articolului care prevede că procurorul general face parte din componența Consiliului Suprem de Securitate. Hotărârea a fost pronunțată pe 16 septembrie.

„Rațiunea suspendării acțiunii actelor normative contestate este o măsură in extremis și constă în evitarea unor prejudicii şi consecințe negative iminente și ireparabile. Din aceste motive, Curtea nu identifică din argumentele autorului sesizării vreun prejudiciu sau vreo consecință negativă iminentă la adresa valorilor invocate în sesizare care ar justifica suspendarea normei contestate. Cu privire la afirmațiile Procurorului General referitoare la pretinsele indicații venite din partea Președintelui Republicii Moldova, Curtea subliniază că situațiile de fapt pot constitui obiectul unei analize privind modul de aplicare a legii. Acest aspect nu ține, în prezenta cauză, de competența Curții Constituționale”, se arată în Decizia nr. 139, luată de Înalta Curte.

Decizia este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Cererea de suspendare a fost depusă de către Alexandr Stoianoglo, procuror general al Republicii Moldova. Norma contestată este în vigoare din 23 decembrie 2016. Potrivit lui Stoianoglo, decizia de a sesiza Înalta Curte survine ca urmare a ultimei ședințe a Consiliului Suprem de Securitate din 10 august 2021, în cadrul căreia președintele CSS ar fi obiectat procurorului general „lipsa urmăririlor penale a mai multor persoane, inclusiv reprezentanți ai actualei opoziții parlamentare, solicitând, în același timp, raportarea mai multor cauze penale pendinte”.

„Procuratura consideră o atare abordare ca fiind inadmisibilă și contrară legii, prin care se aduce atingere separației și echilibrului puterilor în stat, și prin urmare, nu poate fi tolerată pe viitor. Analizând subiectul, Procuratura a constatat că, inițial, Legea securității statului Nr.618 din 31.10.1995 nu prevedea Procurorului General calitatea de membru din oficiu”, se menționează în comunicat.

***

Amintim că președinta țării Maia Sandu a convocat, pe 10 august, ședința CSS. Ulterior, în cadrul unei conferințe de presă, șefa statului s-a arătat nemulțumită de faptul că reprezentanții Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) și Procuraturii Anticorupție nu s-au prezentat la ședință, pentru că ar fi fost „în vacanță”. La întrunire a venit doar procurorul general adjunct, care nu ar fi oferit răspunsurile necesare pe anumite subiecte. De asemenea, CSS a elaborat un set de recomandări pentru Procuratura Generală, menite „să reducă riscurile eschivării persoanelor acuzate de la răspunderea penală în cazurile de corupţie mare”.

Ulterior, în cadrul conferinței de presă din 19 august, procurorul general acuzat-o pe președinta țării Maia Sandu că, în cadrul ședinței respective, aceasta ar fi cerut Procuraturii să inițieze dosare penale pe numele lui Igor Dodon, Zinaida Grecianîi și Vladimir Voronin. În replică, ministrul Justiției Sergiu Litvinenco l-a acuzat de minciună pe procurorului general și a remarcat că Alexandr Stoianoglo nici măcar nu a participat la ședința respectivă.

***

Din componența Consiliului Suprem de Securitate fac parte președintele țării și consilierul acestuia în domeniul apărării și securității naționale, precum și: președintele Parlamentului, prim-ministrul, președintele Comisiei securitate națională, apărare și ordine publică a Parlamentului, ministrul Apărării, ministrul Afacerilor Interne, directorul Serviciului de Informații și Securitate al Republicii Moldova, procurorul general, precum și guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Alegerile în Adunarea Populară a Găgăuziei: câți candidați au obținut majoritatea din primul tur

În 13 dintre cele 35 de circumscripții electorale pentru Adunarea Populară a Găgăuziei, candidații au obținut mai mult de 50% din voturi valabil exprimate. Cei mai mulți sunt independenți – 10 la număr -, iar trei au fost desemnați de PSRM. Rezultatele, publicate pe pagina Comisiei Electorale Centrale (CEC), sunt preliminare.

Pentru cele 35 de mandate de deputat în Adunarea Populară a Găgăuziei au concurat 132 de candidați, alegerile desfășurându-se în 35 de circumscripții uninominale, în fiecare dintre acestea urmând să fie ales câte un deputat. Conform legii, alegerile dintr-o circumscripție sunt declarate valabile dacă la vot participă mai mult de 25% dintre alegătorii înscriși în listele electorale, în primul tur. Potrivit CEC, în primul tur, pragul minim de participare a fost atins în 34 dintre cele 35 de circumscripții. Singura excepție este circumscripția Baurci, unde prezența la vot a fost de 24,60%, sub pragul legal de 25%.

În același timp, un candidat este declarat ales din primul tur de scrutin dacă obține peste 50% + 1 vot din voturile valabil exprimate în circumscripția respectivă.

Potrivit rezultatelor preliminare, următorii candidați au obținut numărul de voturi necesar pentru a fi aleși din primul tur de scrutin:

  • Chioselia Rusă nr. 33 – Nicolai Delibaltov (independent) 100% (237 de voturi);
  • Cazaclia nr. 24 – Alexandr Diulgher (independent) 67,60% (1521 de voturi);
  • Congazcicul de Sus nr. 29 – Dmitri Chiciuc (PSRM) – 66,54% (529 de voturi);
  • Cioc-Maidan nr. 17 – Piotr Ianioglo (independent) – 64,74% (751 de voturi);
  • Gaidar nr. 22 – Gheorghi Bejenar (independent) – 62,11% (749 de voturi);
  • Joltai nr. 19 – Nicolai Andrușoi (independent) – 59,57% (411 de voturi);
  • Dezghingea nr. 18 – Raia Nicolai (independent) – 58,45% (944 de voturi);
  • Copceac nr. 31 – Dmitri Manastîrlî (independent) – 57,29% (664 de voturi);
  • Vulcănești nr. 10 – Piotr Fazlî (PSRM) – 55,38% (720 de voturi);
  • Chiriet-Lunga nr. 25 – Ivan Burgudji (independent) – 53,43% (374 de voturi);
  • Bugeac nr. 15 – Alexandr Panov (independent) – 52,31% (408 de voturi);
  • Carbalia nr. 23 – Nicolae Untu (PSRM) – 51,71% (106 de voturi);
  • Beșalma nr. 13 – Grigori Diulgher (independent) – 51,39% (611 de voturi);

În alte 22 de circumscripții, niciun candidat nu a obținut mai mult de jumătate din voturile valabil exprimate (50% + 1 vot). Este vorba despre circumscripțiile: Comrat nr. 3, Comrat nr. 4, Comrat nr. 2, Comrat nr. 1, Chirsova nr. 26, Ferapontievca nr. 21, Avdrama nr. 11, Tomai nr. 35, Congaz nr. 27, Cotovscoe nr. 32, Congaz nr. 28, Beșghioz nr. 14, Ceadîr-Lunga nr. 5, Ceadîr-Lunga nr. 7, Ceadîr-Lunga nr. 6, Copceac nr. 30, Vulcănești nr. 8, Vulcănești nr. 9, Cișmichioi nr. 16, Etulia nr. 20, Svetlîi nr. 34, Baurci nr. 12. Menționăm că în circumscripția Baurci, prezența la vot a fost sub pragul legal de 25%.

Precizăm că, în al doilea tur de scrutin, pragul minim de participare este redus, alegerile fiind declarate valabile dacă la vot participă mai mult de 1/5 (20%) din numărul persoanelor înscrise în listele electorale. Este declarat ales candidatul care obține cel mai mare număr de voturi. Cel de-al doilea tur de scrutin se organizează în termen de două săptămâni de la data primului tur. Data exactă se stabilește prin hotărâre a Comisiei Electorale Centrale, imediat după procesarea rezultatelor oficiale din primul tur, dar nu mai târziu de 10 zile înainte de ziua votării.

***

Duminică, 15 noiembrie, cetățenii cu drept de vot din UTA Găgăuzia au fost așteptați la urne pentru a-și alege deputații în Adunarea Populară a Găgăuziei și bașcanul. 

Pentru cele 35 de mandate de deputat în Adunarea Populară a Găgăuziei au fost înregistrați 132 de candidați: 42 au fost desemnați de partide politice, iar 90 erau independenți. 

Pentru funcția de bașcan al Găgăuziei, în buletinul de vot au fost înscriși opt candidați. În ceea ce privește alegerile pentru funcția de bașcan, va fi organizat un al doilea tur de scrutin, după ce niciunul dintre cei opt candidați nu a obținut majoritatea necesară pentru a câștiga scrutinul din 15 noiembrie. În cursă vor continua Alexandr Stoianoglo, care a acumulat 38,44% din voturi, și Fiodor Gagauz, cu 24,22%. Detalii AICI.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: