Profesoara de română a fugarului Ilan Șor pretinde la șefia Chișinăului? Cristina Vulpe, candidata partidului „Șansă”

Cristina Vulpe este candidata Partidului „Șansă”, apropiat lui Ilan Șor, la funcția de primar general al municipiului Chișinău. Candidata s-a prezentat drept „funcționar public și profesor”. Ea a mai spus că a fost profesoara de limba română a lui Ilan Șor. Vulpe a ținut să adauge că dacă va ajunge primar și nu va realiza cele promise timp de doi ani va demisiona din funcție. 

Sunt funcționar public și profesor. Mi-am dedicat o mare parte a vieții procesului de educație. Sunt mamă, am trei copii. La fel ca și mulți, cred, dintre dumneavoastră am ipotecă, salariu. (…) Duc o viață obișnuită a unui locuitor al Chișinăului”, a spus Cristina Vulpe, pe 24 septembrie.

Ea a adăugat că l-a ajutat pe fugarul Ilan Șor să studieze limba română.

Ceva timp în urmă l-am cunoscut pe domnul Ilan Șor, atunci când mi s-a propus să-l ajut să studieze limba română. La acea vreme, impresiile mele despre dumnealui se bazau doar pe ceea ce spunea mass-media, dar realitatea este alta. Tot ce se spune în spațiul public nu coincide realității. Am avut ocazia să vorbesc foarte mult cu această persoană, cu acest domn, și pot să vă zic că mi-a dat lumea peste cap pentru că am constatat că nu este un agent al Kremlinului, pentru că am fost martoră cum copiii dumnealui veneau să-l viziteze pentru că el nu mergea acolo. (…) Când l-am învățat limba română am descoperit și am văzut cu ochii mei că dumnealui lucrează foarte mult, non-stop”, a comunicat Vulpe.

La fel, ea a menționat că nu este politician, dar vrea „o schimbare în oraș astăzi”.

Înțelegem cu toții că pentru a transforma Chișinăul nostru trebuie să atragem finanțare și aceasta este o investiție foarte serioasă. (…) Voi fi gata să controlez fiecare bănuț ca acesta să meargă în dezvoltarea orașului. Sunt gata să realizez o mare parte a programului, pe care îl voi expune curând, în doi ani. (…) Dacă nu voi realiza cele promise în cei doi ani voi demisiona”, a conchis Vulpe.

Cum a apărut Partidul „Șansă”

După declararea neconstituționalității Partidului Șor, în locul său a apărut o altă formațiune politică, cu același nume – Blocul Ș.O.R., format din două partide necunoscute până atunci: Partidul Moldovenesc „Ai Noștri” și Partidul Politic „Forța de Alternativă și de Salvare a Moldovei”. Anunțul despre crearea blocului a fost făcut de Ilan Șor, fostul lider al Partidului Șor.

Între timp, partidul „Ai noștri” a fost redenumit în Partidul Politic „ȘANSĂ”, iar în mai puțin de două săptămâni, la cârma partidului s-au succedat doi lideri. După câteva zile în care președintă a partidului a fost o oarecare Olga Ursatîi, noul președinte al partidului „ȘANSĂ” a devenit jurnalistul Alexei Lungu.

Recent, Partidul „Șansă” a anunțat că își unește oficial forțele cu echipa politicianului fugar Ilan Șor.

Cine este Alexei Lungu

Alexei Lungu a lucrat timp de zece ani în cadrul trustului General Media Group – la Publika TV și, ulterior, la Prime TV, în perioada în care holdingul era controlat de oligarhul Vladimir Plahotniuc. El și-a încheiat activitatea în trustul deținut de Plahotniuc în 2019, la scurt timp după plecarea acestuia din țară.

Ulterior, Lungu s-a angajat în cadrul Societății cu Răspundere Limitată „Exclusiv Media”, afiliată fostului președinte al Republicii Moldova Igor Dodon. Compania deținea postul de televiziune NTV Moldova, care retransmitea postul tv „HTB” din Federația Rusă, producând și emisiuni autohtone, dar și alte instituții media afiliate Partidului Socialiștilor.

În 2022, Lungu a „aderat” la trustul media afiliat lui Ilan Șor și a moderat emisiunea „PULS” difuzată de Orizont TV, televiziune afiliată lui Ilan Șor, care a preluat mai multe programe ale postului TV6, licența căreia a fost suspendată la sfârșitul anului trecut de către Comisia pentru Situații Excepționale.

În septembrie 2023, liderul Partidului „Șansă” Alexei Lungu a fost numit primar interimar al orașului Orhei.

***

Reamintim că Ilan Șor a părăsit Republica Moldova în iunie 2019, după ce Partidul Democrat a cedat guvernarea. Acesta s-ar afla în Israel, de unde a „orchestrat” mai multe proteste anti-guvernamentale plătite, la Chișinău. Recent, formațiunea politică care îi purta numele și pe care o conducea, Partidul „ȘOR”, a fost declarată neconstituțională, iar Șor – condamnat de Curtea de Apel Chișinău la 15 ani de închisoare, în dosarul „Frauda bancară”. Autoritățile de la Chișinău au cerut extrădarea politicianului în Moldova – cerere la care Israelul nu a răspuns, deocamdată.

***

Republica Moldova va organiza alegeri locale generale pe 5 noiembrie 2023. În cadrul scrutinului vor fi aleși 898 de primari și 11 058 de consilieri locali, dintre care 9 972 sătești (comunali), orășenești și 1 086 raionali/municipali.

Politicienii care au anunțat deja că vor candida la alegerile generale din 5 noiembrie, pentru funcția de primar general al municipiului Chișinău:

1.Ruslan Codreanu – Partidul Puterea Oamenilor;

2.Anatol Usatîi – Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei;

3.Constantin Butucel – Partidul Acasă Construim Europa (PACE);

4.Lilian Carp – Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS);

5.Mihail Bagas – Mișcarea social-politice Liga Orașelor și Comunelor;

6.Ion Bulgac – Partidul „Coaliția pentru Unitate și Bunăstare” (CUB);

7.Victor Chironda – Platforma Demnitate și Adevăr (DA);

8.Ion Purice – Partidul Liberal (PL);

9.Vadim Brînzaniuc – Partidul Social Democrat European (PSDE);

10.Adrian Albu – Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM);

11.Mihail Polianschi – Partidul „Congresul Civic”;

12.Ion Ștefăniță – Mișcarea „Respect Moldova”;

13.Diana Caraman – Partidul Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM);

14.Vasile Bolea – Partidul „Renaștere”;

15.Teodor Cârnaț – candidat independent;

16.Oleg Burlacu – Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLDM);

17.Andrei Donică – Mișcarea Profesioniștilor Speranța;

18.Anatol Usatîi – Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei (PDCM);

19.Ion Ceban – Mișcarea Alternativa Națională (MAN);

20.Dragoș Galbur – Partidul Național Moldovenesc (PNM);

21.Ștefan Gligor – Partidul Schimbării;

22.Roman Mihăeș – Partidul Național Liberal (PNL) din Moldova.

Candidații își pot depune dosarele până pe 6 octombrie inclusiv. Campania electorală va începe pe 6 octombrie.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

oficial.md

Persoanele aflate în arest la domiciliu care părăsesc locuința ar putea fi pedepsite penal. Proiect de lege

Persoanele aflate în arest la domiciliu care părăsesc locuința fără permisiune ar putea fi pedepsite pentru evadare, după extinderea acestei infracțiuni și la acest tip de măsură preventivă. De asemenea, persoanele condamnate la închisoare care nu sunt prezente la pronunțarea sentinței ar putea fi imediat date în căutare, iar instanța ar trebui să dispună pe loc aplicarea consemnului. Propunerile se regăsesc într-un proiect de modificare a Codului penal și a Codului de procedură penală, elaborat de Ministerul Justiției, care se află în consultări publice.

Una dintre principalele schimbări vizează extinderea noțiunii de evadare. În prezent, articolul 317 din Codul penal se aplică doar persoanelor care evadează din locuri de detenție, cum ar fi penitenciarele sau izolatoarele de urmărire penală. Proiectul propune ca aceeași normă să se aplice și în cazul persoanelor aflate în arest la domiciliu, care părăsesc locuința fără autorizare.

Pentru a permite acest lucru, se propune eliminarea sintagmei „din locurile de detenție” din articolul 317. Ministerul Justiției susține că modificarea este necesară deoarece, în forma actuală, încălcarea arestului la domiciliu nu poate fi sancționată penal, ci doar prin schimbarea măsurii preventive.

O altă intervenție se referă la introducerea și reglementarea unitară a „consemnului” în Codul de procedură penală. Acesta este definit ca o măsură tehnică de înregistrare în sistemele informaționale ale statului, care permite autorităților să urmărească aplicarea restricțiilor dispuse în cadrul procesului penal.

Proiectul prevede ca consemnul să fie aplicat automat odată cu stabilirea sau prelungirea măsurilor preventive, astfel încât informațiile să devină imediat disponibile în sistemele instituțiilor de aplicare a legii. De asemenea, este propus un nou articol care permite utilizarea consemnului și pentru transmiterea actelor procedurale, facilitând citarea persoanelor prin intermediul contactului acestora cu instituțiile statului.

O modificare separată urmărește eliminarea intervalului de timp dintre pronunțarea și punerea în executare a sentinței în cazul condamnărilor la închisoare. Dacă inculpatul nu este prezent la pronunțarea sentinței, instanța va fi obligată să dispună imediat căutarea acestuia și aplicarea consemnului. Astfel, procedura de căutare devine parte integrantă a hotărârii de condamnare, nu o etapă ulterioară.

Aceleași reguli vor fi extinse și în Codul de executare, pentru a acoperi toate situațiile în care o persoană se sustrage de la executarea pedepsei privative de libertate.

În ceea ce privește administrarea cauțiunii, proiectul prevede transferul gestionării sumelor de garanție către Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale (ARBI). Măsura este justificată prin necesitatea centralizării fondurilor, reducerea riscurilor de gestionare și creșterea transparenței în administrarea banilor din procesul penal.

Totodată, se propune majorarea garanției depuse de organizații de la 300–1 000 unități convenționale la 1 000–3 000. Potrivit Ministerului Justiției, această ajustare urmărește corelarea mai corectă a răspunderii entităților juridice cu rolul lor în garantarea comportamentului persoanelor pe care le susțin.

Ministerul Justiției afirmă că aceste modificări sunt necesare pentru a întări eficiența mecanismelor procesuale și pentru a adapta cadrul legal la noile realități tehnologice și operaționale ale sistemului de justiție.

Nf Evitarea Sustragerii de La Executarea Pedepsei 6a20170531c44 by Ana-Maria

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: