Profesoara de română a fugarului Ilan Șor pretinde la șefia Chișinăului? Cristina Vulpe, candidata partidului „Șansă”

Cristina Vulpe este candidata Partidului „Șansă”, apropiat lui Ilan Șor, la funcția de primar general al municipiului Chișinău. Candidata s-a prezentat drept „funcționar public și profesor”. Ea a mai spus că a fost profesoara de limba română a lui Ilan Șor. Vulpe a ținut să adauge că dacă va ajunge primar și nu va realiza cele promise timp de doi ani va demisiona din funcție. 

Sunt funcționar public și profesor. Mi-am dedicat o mare parte a vieții procesului de educație. Sunt mamă, am trei copii. La fel ca și mulți, cred, dintre dumneavoastră am ipotecă, salariu. (…) Duc o viață obișnuită a unui locuitor al Chișinăului”, a spus Cristina Vulpe, pe 24 septembrie.

Ea a adăugat că l-a ajutat pe fugarul Ilan Șor să studieze limba română.

Ceva timp în urmă l-am cunoscut pe domnul Ilan Șor, atunci când mi s-a propus să-l ajut să studieze limba română. La acea vreme, impresiile mele despre dumnealui se bazau doar pe ceea ce spunea mass-media, dar realitatea este alta. Tot ce se spune în spațiul public nu coincide realității. Am avut ocazia să vorbesc foarte mult cu această persoană, cu acest domn, și pot să vă zic că mi-a dat lumea peste cap pentru că am constatat că nu este un agent al Kremlinului, pentru că am fost martoră cum copiii dumnealui veneau să-l viziteze pentru că el nu mergea acolo. (…) Când l-am învățat limba română am descoperit și am văzut cu ochii mei că dumnealui lucrează foarte mult, non-stop”, a comunicat Vulpe.

La fel, ea a menționat că nu este politician, dar vrea „o schimbare în oraș astăzi”.

Înțelegem cu toții că pentru a transforma Chișinăul nostru trebuie să atragem finanțare și aceasta este o investiție foarte serioasă. (…) Voi fi gata să controlez fiecare bănuț ca acesta să meargă în dezvoltarea orașului. Sunt gata să realizez o mare parte a programului, pe care îl voi expune curând, în doi ani. (…) Dacă nu voi realiza cele promise în cei doi ani voi demisiona”, a conchis Vulpe.

Cum a apărut Partidul „Șansă”

După declararea neconstituționalității Partidului Șor, în locul său a apărut o altă formațiune politică, cu același nume – Blocul Ș.O.R., format din două partide necunoscute până atunci: Partidul Moldovenesc „Ai Noștri” și Partidul Politic „Forța de Alternativă și de Salvare a Moldovei”. Anunțul despre crearea blocului a fost făcut de Ilan Șor, fostul lider al Partidului Șor.

Între timp, partidul „Ai noștri” a fost redenumit în Partidul Politic „ȘANSĂ”, iar în mai puțin de două săptămâni, la cârma partidului s-au succedat doi lideri. După câteva zile în care președintă a partidului a fost o oarecare Olga Ursatîi, noul președinte al partidului „ȘANSĂ” a devenit jurnalistul Alexei Lungu.

Recent, Partidul „Șansă” a anunțat că își unește oficial forțele cu echipa politicianului fugar Ilan Șor.

Cine este Alexei Lungu

Alexei Lungu a lucrat timp de zece ani în cadrul trustului General Media Group – la Publika TV și, ulterior, la Prime TV, în perioada în care holdingul era controlat de oligarhul Vladimir Plahotniuc. El și-a încheiat activitatea în trustul deținut de Plahotniuc în 2019, la scurt timp după plecarea acestuia din țară.

Ulterior, Lungu s-a angajat în cadrul Societății cu Răspundere Limitată „Exclusiv Media”, afiliată fostului președinte al Republicii Moldova Igor Dodon. Compania deținea postul de televiziune NTV Moldova, care retransmitea postul tv „HTB” din Federația Rusă, producând și emisiuni autohtone, dar și alte instituții media afiliate Partidului Socialiștilor.

În 2022, Lungu a „aderat” la trustul media afiliat lui Ilan Șor și a moderat emisiunea „PULS” difuzată de Orizont TV, televiziune afiliată lui Ilan Șor, care a preluat mai multe programe ale postului TV6, licența căreia a fost suspendată la sfârșitul anului trecut de către Comisia pentru Situații Excepționale.

În septembrie 2023, liderul Partidului „Șansă” Alexei Lungu a fost numit primar interimar al orașului Orhei.

***

Reamintim că Ilan Șor a părăsit Republica Moldova în iunie 2019, după ce Partidul Democrat a cedat guvernarea. Acesta s-ar afla în Israel, de unde a „orchestrat” mai multe proteste anti-guvernamentale plătite, la Chișinău. Recent, formațiunea politică care îi purta numele și pe care o conducea, Partidul „ȘOR”, a fost declarată neconstituțională, iar Șor – condamnat de Curtea de Apel Chișinău la 15 ani de închisoare, în dosarul „Frauda bancară”. Autoritățile de la Chișinău au cerut extrădarea politicianului în Moldova – cerere la care Israelul nu a răspuns, deocamdată.

***

Republica Moldova va organiza alegeri locale generale pe 5 noiembrie 2023. În cadrul scrutinului vor fi aleși 898 de primari și 11 058 de consilieri locali, dintre care 9 972 sătești (comunali), orășenești și 1 086 raionali/municipali.

Politicienii care au anunțat deja că vor candida la alegerile generale din 5 noiembrie, pentru funcția de primar general al municipiului Chișinău:

1.Ruslan Codreanu – Partidul Puterea Oamenilor;

2.Anatol Usatîi – Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei;

3.Constantin Butucel – Partidul Acasă Construim Europa (PACE);

4.Lilian Carp – Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS);

5.Mihail Bagas – Mișcarea social-politice Liga Orașelor și Comunelor;

6.Ion Bulgac – Partidul „Coaliția pentru Unitate și Bunăstare” (CUB);

7.Victor Chironda – Platforma Demnitate și Adevăr (DA);

8.Ion Purice – Partidul Liberal (PL);

9.Vadim Brînzaniuc – Partidul Social Democrat European (PSDE);

10.Adrian Albu – Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM);

11.Mihail Polianschi – Partidul „Congresul Civic”;

12.Ion Ștefăniță – Mișcarea „Respect Moldova”;

13.Diana Caraman – Partidul Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM);

14.Vasile Bolea – Partidul „Renaștere”;

15.Teodor Cârnaț – candidat independent;

16.Oleg Burlacu – Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLDM);

17.Andrei Donică – Mișcarea Profesioniștilor Speranța;

18.Anatol Usatîi – Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei (PDCM);

19.Ion Ceban – Mișcarea Alternativa Națională (MAN);

20.Dragoș Galbur – Partidul Național Moldovenesc (PNM);

21.Ștefan Gligor – Partidul Schimbării;

22.Roman Mihăeș – Partidul Național Liberal (PNL) din Moldova.

Candidații își pot depune dosarele până pe 6 octombrie inclusiv. Campania electorală va începe pe 6 octombrie.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Andrei Mardari / NewsMaker

Participarea la proteste în Moldova: ce ai voie și ce riști. MAI a lansat un ghid

Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a lansat „Ghidul protestatarului” în Republica Moldova, un material informativ care explică drepturile celor care participă la proteste, ce acțiuni sunt interzise și ce sancțiuni riscă în cazul încălcării legii. Potrivit MAI, ghidul va fi distribuit cetățenilor pentru a-i ajuta să evite situațiile de risc.

„Ministerul Afacerilor Interne pune la dispoziția cetățenilor „Ghidul protestatarului”, un material informativ prin care oamenii pot cunoaște riscurile la care se expun, precum și drepturile pe care le au atunci când aleg să participe la proteste. Materialul conține informații clare despre obligațiile participanților și consecințele în cazul nerespectării legii. (…) „Ghidul protestatarului” va fi distribuit de către angajații sistemului afacerilor interne, astfel încât fiecare persoană să fie informată și să evite situațiile de risc”, au comunicat reprezentanții MAI.

Ce prevede Ghidul protestatarului în Republica Moldova 

Drepturile tale – ai voie să: 

  • Te exprimi liber și pașnic;
  • Porți pancarte, drapele, simboluri;
  • Scandezi și participi la acțiuni non-violente;
  • Te deplasezi pe traseul aprobat;
  • Fii protejat de poliție;
  • Filmezi și fotografiezi protestul. 

Nu ai voie să:

  • Agresezi persoane/forțele de ordine;
  • Distrugi bunuri publice ori private;
  • Porți arme, obiecte periculoase, alcool sau droguri;
  • Blochezi drumuri sau instituții vitale;
  • Instigi la ură, violență sau ilegalități;
  • Ignori somațiile poliției;
  • Să pretinzi, să accepți sau să primești bani/avantaje pentru participare la protest.

Dacă încalci regulile riști:

  • Amendă pentru tulburarea ordinii publice;
  • Evacuare sau reținere de către poliție;
  • Dosar penal pentru violențe, distrugeri, huliganism;
  • Obligarea organizatorilor să plătească daunele.

Cetățenii care dau curs chemărilor pentru participarea la acțiuni de dezordini în masă intră sub incidența Codului penal și riscă pedepse cu închisoarea de la 3 la 7 ani, se menționează în Ghidul protestatarului. Chemarea oamenilor să nu respecte cerințele legitime ale autorităților prin violență, să provoace dezordine în masă sau să agreseze persoane se pedepsesc cu amendă de la 27 500 la 42 500 de lei sau cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 180 la 240 de ore, sau cu închisoare de până la 2 ani, se mai precizează în Ghidul protestatarului.

mai.gov.md

Consecințele participării la protest contra cost

Pentru pretinderea, acceptarea sau primirea, personal sau prin mijlocitor de bani/avantaje pentru participare la protest: 

  • Persoanele fizice – amendă de la 5000 până la 7500 de lei;
  • Persoanele cu funcție de răspundere – amendă de la 15 000 până la 25 000 lei, cu privarea de dreptul de a deține o anumită funcție sau de dreptul de a desfășura o anumită activitate pe un termen de la 3 la 6 luni.

Pentru promisiune, oferirea sau darea mijloacelor financiare care nu i se cuvin în scopul determinării unei persoane de a participa la întruniri organizate:

  • Persoanele fizice – amendă de la 25 000 până la 50 000 lei;
  • Persoanele cu funcție de răspundere – amendă de la 50 000 până la 75 000 lei, cu privarea de dreptul de a deține o anumită funcție sau de dreptul de a desfășura o anumită activitate pe un termen de la 3 la 6 luni. 

„Atenție: Persoana care a primit sau a acceptat bani ori alte avantaje pentru a participa la un protest este eliberată de răspundere contravențională dacă s-a autodenunțat și/sau a contribuit activ la descoperirea ori la contracararea săvârșirii faptei de promitere, oferire sau darea de mijloace financiare în scopul determinării unei persoane de a participa la întruniri organizate”, se arată în ghidul MAI.

Partidele politice cărora le-a fost limitată activitatea sau au fost dizolvate de instanța de judecată nu au fost să desfășoare întruniri, proteste, a mai precizat MAI în Ghidul protestatarului.

mai.gov.md

Amintim că, în luna august curent, politicianul fugar Ilan Șor, condamnat la 15 ani de închisoare în dosarul „Frauda bancară”, a anunțat că va organiza proteste împotriva guvernării pe o perioadă nedeterminată, începând cu 16 august. El a promis „salarii” de 3 mii de dolari pe lună tuturor celor care vor protesta în corturi.

Inspectoratul General al Poliției a avertizat cetățenii să nu participe la protestele organizate de Ilan Șor. Oamenii legii au precizat că manifestațiile nu sunt autorizate și sunt ilegale, iar locațiile anunțate de politicianul condamnat sunt destinate altor activități. Nerespectarea interdicției se sancționează cu amenzi de câte 7.500 de lei pe zi pentru fiecare participant, a comunicat poliția. 

Cu toate acestea, în dimineața de 16 august, mai mulți manifestanți și-au instalat corturi pe peronul Gării Feroviare. Oamenii legii, prezenți la fața locului, le-au dezinstalat.

Ulterior, în jurul orei 14:30, câteva zeci de persoane s-au adunat din nou în fața Gării Feroviare pentru protestul anunțat de Șor. Polițiștii prezenți la fața locului i-au avertizat că manifestația nu este autorizată și le-au cerut să se disperseze, însă protestatarii au continuat să vină. Către ora 21:00, corturile pe care manifestanții lui Șor încercaseră să le instaleze în scuarul Gării – unde planificau să protesteze „pe o perioadă nedeterminată”, contra-plată – au fost ridicate de oamenii legii.

Aproape 70 de persoane care au participat la protestul din 16 august, de la Gara Feroviară din Chișinău, au fost conduse la inspectorat, dintre care una era anunțată în căutare.

***

Precizăm că partidul condus de Ilan Șor, care îi purta numele, a fost declarat neconstituțional în iunie 2023. În continuare, patru partide politice, afiliate lui Ilan Șor, riscă să fie dizolvate. Este vorba despre Partidul „Renaștere”, Partidul „Șansă”, Partidul „Forța de Alternativă și de Salvare a Moldovei” și Partidul „Victorie”. Acestea sunt vizate de o cerere depusă pe 11 august de Ministerul Justiției la Curtea de Apel Centru. Autoritățile au solicitat ca cele patru formațiuni politice să fie recunoscute ca succesoare ale ex-Partidului „Șor” – declarat neconstituțional – și, prin urmare, să fie dizolvate.

Curtea de Apel Centru a decis, pe 19 august, ca cele patru partide afiliate lui Șor să aibă activitatea limitată. Restricția va rămâne în vigoare până la pronunțarea hotărârii în dosarul inițiat de Ministerul Justiției, care solicită constatarea acestor formațiuni drept succesoare ale Partidului Politic „Șor” și dizolvarea lor. Potrivit legislației, pe perioada limitării activității, partidului politic îi este interzisă participarea, individual sau în comun, la alegeri și referendumuri, precum și organizarea întrunirilor, mitingurilor, demonstrațiilor, pichetărilor și altor acțiuni publice.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: